Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Ghiveciu:

"Fermierii şi Politica Agricolă Comună"

Fermierii vest-europeni cu exploataţii mici şi foarte mici s-au simţit încorsetaţi de dimensiunea mică a exploataţiei lor şi de puterea economică redusă pe care o au pentru rezolvarea unor probleme vitale pentru ei, şi anume: depozitarea, condiţionarea, păstrarea şi livrarea produselor agricole, dotarea cu maşini şi utilaje moderne pentru efectuarea lucrărilor agricole şi imposibilitatea adoptării şi practicării noului sistem de agricultură cu lucrări reduse sau zero lucrări ale solului folosind utilaje de mare capacitate.

Pentru a depăşi dificultăţile menţionate, fermierii din ţările membre UE s-au organizat într-o diversitate de structuri cooperatiste: cooperative de marketing, cooperative de aprovizionare cu factori de producţie, cooperative prestatoare de servicii, cooperative de producţie (în special în Germania).

Fermierii (în special în Franţa şi Germania) pentru a reduce necesarul de investiţii au folosit şi folosesc soluţia asocierii în aşa numitul GAEC - Grupul Agricol pentru Exploatare în Comun. Astfel, se unesc un număr de fermieri şi cumpără o maşină sau utilaj agricol şi îşi prestează reciproc servicii la efectuarea lucrărilor agricole. Această soluţie nu poate fi utilizată decât în cazul fermelor mici.

În România viaţa a demonstrat, în perioada de după 1990, că numai exploataţiile de dimensiuni mari şi puternice sunt capabile să practice o agricultură mai intensivă şi astfel să obţină producţii mai mari şi pentru piaţă.

Peste tot, aceşti fermieri practică sau tind să practice o agricultură intensivă, pentru a obţine rezultate de producţie şi financiare mari, dar urmăresc şi diminuarea costurilor de producţie, prin adoptarea de noi soluţii tehnologice.

Având în vedere că tendinţele sus-menţionate în agricultură, la nivel mondial, sunt acestea, mă întreb:

• Care ar fi motivaţia UE, a Comisarului pentru agricultură, personal a domnului Cioloş, pentru promovarea şi susţinerea exploataţiilor mici ca un nou model de tip european de exploataţie agricolă?
• De ce se propune subvenţionarea, pentru dezvoltarea zonelor rurale, a agriculturii extensive şi ecologice pentru ţările nou-membre?
• Aceste propuneri sunt oare valabile şi pentru fermierii din vestul Europei? Nu cred!
• Cum pot ei, vest-europenii, să-şi "măcelărească" fermele şi să revină la o agricultura extensivă?

Şi ce folos ar aduce agriculturii româneşti aceste propuneri, dacă ele apar începând cu 2013?

În aceste condiţii, s-ar putea ca pământul României să nu poată asigura securitatea alimentară a populaţiei şi exportul de produse agricole.

Deci se vede că situaţia devine extrem de sumbră. Aşadar, vom ajunge, fără o agricultură intensivă, o ţară a bălăriilor.