Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Pupeză:

"Monopolul supermarketurilor"

Românii plătesc cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană pentru alimente, astfel că jumătate din veniturile cetăţenilor sunt cheltuite pentru pâinea cea de toate zilele. Şi asta pentru că hipermarketurile fac preţurile în România, dar şi din cauza practicilor pe care le impun în relaţia cu producătorii, care duc la scumpiri exagerate ale produselor alimentare, la eliminarea de pe piaţă a anumitor produse.

Patronatele din industria alimentară românească au denunţat zilele trecute monopolul hipermarketurilor, dar şi relaţiile abuzive, discriminatorii şi neconcurenţiale şi au cerut ca autorităţile statului să intervină. Scandalul nu este specific doar României, mai ales că oficialii de la Bruxelles încearcă să pună capăt politicii de forţă a marilor magazine din toată Europa.

Politica marilor magazine, de a-şi muta costurile pe spinarea producătorilor, scumpeşte produsele şi le scade calitatea. Românii sunt obligaţi să suporte taxele impuse de marile magazine furnizorilor, pentru a fi lăsaţi să-şi vândă marfa, de la "taxa de intrare în magazine" (care ajunge şi la 10.000 de euro), taxa de raft, taxa de marketing până la cea de apariţie în catalog. Pe lângă aceste condiţii impuse producătorilor, apare şi interdicţia de a vinde mai ieftin produsele unor magazine de cartier. Toate aceste taxe şi comisioane se regăsesc la final în preţul produselor alimentare şi nealimentare din marile magazine şi nu reflectă sub nicio formă calitatea, ci doar rotunjesc profiturile marilor magazine.

În aceste condiţii, prin politica de forţă în achiziţii, hipermarketurile nu doar scumpesc artificial mărfurile, ci îşi şi privează cumpărătorii de o parte din mărfurile favorite, deoarece nu toţi îşi permit să plătească taxele cerute de marile magazine.

Aşa dispar de pe piaţă producătorii autohtoni, în condiţiile în care mai bine de două treimi din populaţia ţării se aprovizionează din aceste hipermarketuri.

Poziţia de forţă câştigată de marile hipermarketuri pe o piaţă slab concurenţială, cum este cea românească, este deocamdată mai puţin investigată de autorităţi. Consiliul Concurenţei trebuie să iniţieze o serie de verificări pe piaţa de retail, care să stopeze abuzul de putere. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, sunt obligate să găsească o modalitatea de a trasa nişte reguli care să protejeze producătorii autohtoni, dar şi consumatorii români. Este aproape o minune să găseşti în hipermarketuri fructe sau legume ale producătorilor români. Fără explicaţie, produsele româneşti au embargo. În aceste condiţii, nici nu are cum să se dezvolte o mentalitate de protejare a producţiei interne.

Relaţia dintre interesele consumatorilor şi poziţiile de forţă ale hipermarketurilor poate fi echilibrată prin măsuri administrative, dar şi prin impunerea unor condiţii hipermarketurilor de către autorităţile locale.

Un monopol privat este la fel de periculos ca unul de stat, din raţiuni sociale.