Dezbateri parlamentare

Domnul Paul Magheru:

Decalaraţie politică intitulată "Testul unei generaţii: Moştenirea Gojdu"

Există oameni a căror trecere prin istorie marchează atât conştiinţa epocii lor, cât şi a celor ulterioare. Există oameni a căror personalitate se desprinde din corul anonimilor, pentru a le lumina calea. Acestor repere din trecutul neamului suntem datori a le păstra vie amintirea şi a le duce mai departe strădania, întru garantarea împlinirii demersurilor nobile pe care le-au iniţiat.

O astfel de personalitate, ce a influenţat nenumărate destine, aşezând rodul muncii sale de o viaţă la temelia formării câtorva generaţii de intelectuali transilvăneni, a fost şi va rămâne Emanuil Gojdu. Se împlinesc, la 21 februarie, 205 ani de la naşterea sa, iar această aniversare ne obligă să revenim asupra dureroasei probleme a patrimoniului pe care l-a lăsat moştenire poporului român.

Născut la Oradea, în 1802, dintr-o familie de macedoromâni, Gojdu a fost licenţiat în drept şi a practicat avocatura. Pentru acţiunile întreprinse şi prestanţa sa profesională deosebită, a fost numit Comite suprem de Lugoj şi a fost ales deputat de Tinca - Bihor, fiind, totodată, membru în Casa Magnaţilor din Ungaria, pe atunci forul legislativ superior al ţării. S-a stins din viaţă la 3 februarie 1870, în acelaşi an, în temeiul prevederilor sale testamentare constituindu-se Reprezentanţa Fundaţiei Gojdu, care urma să administreze bunurile lăsate moştenire tinerilor studioşi români de credinţă ortodoxă. Pe parcursul a 48 de ani de funcţionare, Fundaţia a acordat 4.455 de burse de studii şi 928 de ajutoare financiare tinerilor din Ungaria şi Transilvania, între bursieri numărându-se personalităţi prestigioase ale culturii şi ştiinţei româneşti, între care: Victor Babeş, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Valeriu Branişte, Silviu Dragomir, Teodor Neş, Constantin Daicoviciu ş.a.

Fundaţia Gojdu a resimţit din plin vicisitudinile zbuciumatului secol XX, patrimoniul său rămânând, aproape în întregime, în Ungaria de după primul război mondial. Deşi prin articolul 249 al Tratatului de Pace de la Trianon, din 1920, Ungaria era obligată să restituie proprietarilor toate fundaţiile, şi cu toate că, prin Acordul definitiv din 1937, statul maghiar s-a obligat să predea României întreg patrimoniul Fundaţiei, acesta nu a mai revenit proprietarilor de drept nici până în ziua de azi, bunurile fiind confiscate de autorităţile comuniste ungare în 1952.

Reînfiinţată în 1996, ca succesoare a celei din 1870, Fundaţia Gojdu a militat fervent pentru recuperarea moştenirii. Din păcate, negocierile din perioada 1998-2004, în cadrul Comisiei Mixte Guvernamentale dintre România şi Ungaria, s-au finalizat cu un acord şocant între cele două guverne, prin care se încerca, încă o dată, naţionalizarea bunurilor lăsate moştenire de Emanuil Gojdu. Prevederile acestui acord sunt nule de drept şi neavenite, din moment ce Fundaţia Gojdu este o organizaţie de natură privată, asupra căreia nici o altă autoritate, fie ea chiar statală, nu poate interveni, neputând-o anula din punct de vedere juridic şi neavând dreptul de a dispune în vreun fel de patrimoniul lăsat naţiunii române de proprietarul acestuia. Ratificat de Parlamentul de la Budapesta în 2005, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind constituirea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu" a fost respins de forul nostru. De atunci, constatăm că partea maghiară blochează orice evoluţie firească spre soluţionarea acestei probleme bilaterale.

În aceste condiţii, aniversarea naşterii celui mai mare mecena român din toate timpurile ne obligă să reiterăm apelul nostru la respectarea prevederilor stipulate de Emanuil Gojdu în testamentul său din 1869. Speranţele noastre se leagă şi de noul episcop ortodox al Oradei, Bihorului şi Sălajului, PS Sofronie, care sperăm că va avea un rol activ în lupta pentru rezolvarea acestei probleme de o maximă sensibilitate pentru românii de pretutindeni şi, în special, pentru cei ardeleni.

Dacă anul 2006 poate fi socotit ca fiind unul esenţial pentru deşteptarea publică faţă de acest subiect care este o probă a noastră, a tuturor, în faţa istoriei, sperăm şi cerem ca 2007 să fie anul înlăturării lacătelor de pe moştenirea Gojdu, pentru revenirea ei la rostul său firesc. Numai aşa îşi va găsi odihna şi împlinirea spiritul luminos al patriotului român care luase drept deviză, pe sigiliul Fundaţiei sale, cuvintele biblice: "Lăsaţi copiii să vină la mine!".