Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

"Parlamentul trebuie să scape de deficitul de imagine de care nemeritat beneficiază"

Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi deputaţii în special - sunt din nou ţinta unor atacuri populiste combinate cu o tentă clară de denigrare a Legislativului. Se încearcă - şi văd că parţial diversiunea a reuşit - să se abată atenţia de la adevăratele probleme cu care se confruntă România. Şi pentru ca diversiunea să fie completă, se încearcă acreditarea ideii că din cauza costurilor sistemului Parlamentar trebuie reduse pensiile, alocaţiile etc. O temă care vine ca o mănuşă pentru principalul adversar al sistemului parlamentar, Traian Băsescu. Şi nu întâmplător, tema este pusă în pagină de acea parte din media, precum şi de cercuri de persoane apropiate de Palatul Cotroceni.

Este regretabil faptul că preşedinta Camerei Deputaţilor sau secretarul general - persoanele cele mai autorizate în materie - nu ies în public să explice cum stau în realitate lucrurile. Adică să precizeze că şi la nivel parlamentar vor fi reduse indemnizaţiile, că sumele forfetare nu sunt nişte bani pe care îi bagă deputatul în buzunar, ci pentru ce sunt destinaţi. Ar mai fi trebuit să se fi precizat şi pe ce sunt cheltuite sumele din deplasările în străinătate, cu precizarea că există 11 delegaţii permanente parlamentare internaţionale - APCE, OSCE, APCEMN, APNATO etc. - ar fi trebuit făcut public faptul că deputaţii au un barem pentru convorbirile telefonice şi că ce se depăşeşte fiecare plăteşte din buzunar. Toate aceste elemente nu sunt cunoscute în amănunt opiniei publice. De aceea, susţin că o informare publică este mai mult decât necesară acum. Dacă nu se va face, atunci imaginea Parlamentului va avea şi mai mult de suferit, şi în ultimă instanţă va avea de suferit democraţia.

Suntem, noi parlamentarii, acuzaţi fie că nu facem nimic, fie ca facem legi proaste. Aici - cei care ne acuză - şi mă refer doar la cei de bună-credinţă, care ne văd în această postură din cauză că sunt manipulaţi - au, indirect, şi nu au dreptate.

Au dreptate când spun că nu facem nimic, pentru că acesta este pe undeva adevărul: mai mult de jumătate din legiferare este opera guvernului, prin ordonanţe de urgenţă. Aici trebuie cu toţii - indiferent de culoare politică - să încercăm să stopăm acest mod de a legifera. Aceasta dacă ţinem la imaginea Parlamentului şi a parlamentarului. Asta dacă ţinem să avem cu adevărat legi bune, pentru că toată lumea ştie, multe dintre ordonanţele guvernului sunt infirmate de Curtea Constituţională şi, tot la fel, multe altele sunt de fapt acte normative care nu corespund cerinţelor actuale. Din păcate, totul se trece la pasivul Parlamentului.

Nu au dreptate când spun că legile, atâtea câte sunt adoptate în Parlament, nu sunt bune. Nu contest, poate Parlamentul a produs şi legi proaste, dar aceasta este excepţia, nu regula. Legile par proaste pentru că fie nu sunt puse în aplicare, fie nu sunt corect puse în aplicare. Şi aici, nu mai este de vină Parlamentul sau parlamentarii. Cred că Parlamentul ar trebui să demareze - într-un fel sau altul - acţiuni de urmărire a modului în care se aplică legile. Sunt convins că vor fi voci care să conteste această propunere, să spună că există organisme abilitate. Lucrurile nu stau chiar aşa. Cei care fac legile, trebuie să şi urmărească modul cum se aplică. Acesta ar fi un pas important înspre o eficientizare a activităţii Parlamentului.

Tot în acest sens - şi chiar făcând abstracţie de perioada critică în care ne găsim - sigur, trebuie avute în vedere şi o serie de reduceri ale unor cheltuieli, în special în ceea ce priveşte anumite dotări aşa-zis speciale, care în nici un caz nu influenţează activitatea, iar achiziţiile trebuie filtrate mult mai responsabil decât până în prezent.

De asemenea, o serie de propuneri exotice, de genul celei referitoare la demolarea zidurilor înconjurătoare ale Palatului Parlamentului, nu trebuie să mai existe nici în faza de intenţie. Nu doar din cauza costurilor ridicate ale operaţiunii, dar şi din cauza altor consecinţe, cum ar fi imposibilitatea protejării documentelor din instituţie. Nu în ultimul rând, ţin să reamintesc, PNL a propus de la bun început o reducere a bugetului Camerei cu 30%, dar această poziţie nu a fost agreată de majoritate. Acum ne-am fi aflat în cu totul altă situaţie, dacă propunerea PNL ar fi fost acceptată.