Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Ghiveciu:

"Unde ne aflăm cu agricultura şi unde suntem nevoiţi să plecăm?"

În România, 3,5% din totalul exploataţiilor agricole sunt organizate în exploataţii private mari sau gospodării ţărăneşti mai mari, cu o suprafaţă medie mai mare de 10 ha. Aceste ferme organizate folosesc tehnologii mai bune, practică o agricultură mai intensă, obţin producţii mari şi livrează producţia la export. Peste 4.170 mii de producători agricoli deţin o suprafaţă medie de 2,47 ha, iar 40% dintre aceştia practică o agricultură de subzistenţă. Producţia obţinută de aceştia fiind foarte mică, nu ajunge în piaţă.

Astfel, România realizează la hectarul cultivat o producţie agricolă în euro de 2,47 ori mai mică decât media pe Uniunea Europeană şi mult mai mică decât toate ţările membre ale Uniunii Europene. Din grânarul Europei am ajuns să importăm grâu şi circa 50-80% din restul produselor alimentare.

Nu este de mirare că producţia agricolă este atât de scăzută, deoarece tehnologiile practicate de agricultorii români sunt de un nivel foarte scăzut. În România, pe 76-77% din suprafaţa agricolă se practică o agricultură extensivă, de subzistenţă. Caracterul extensiv al agriculturii României se poate constata şi prin compararea producţiei medii ce revine pe o persoană ocupată în agricultură. În România, producţia finală pe o persoană ocupată în agricultură este de 1,1, în timp ce în Portugalia este de 2,1 şi în Olanda de 9,9.

În România avem o diversitate de condiţii naturale de relief, climă şi sol, propice pentru o diversitate de culturi agricole, de specii şi categorii de animale, pentru o diversitate de sisteme de agricultură şi de structuri de exploataţii agricole. România are posibilităţi mari să respecte principiile şi obiectivele Politicii Agricole Comunitare.

Dar toate acestea trebuie realizate în paralel cu dezvoltarea agriculturii, cu îndeplinirea de către aceasta a funcţiei sale principale: asigurarea securităţii alimentare a populaţiei, din producţia internă. În acest sens, trebuie puse de acord interesele pe plan european cu interesele populaţiei României.

Exodul spre Vest al românilor poate fi diminuat numai prin dezvoltarea economică a ţării, în primul rând a agriculturii şi activităţilor de prelucrare a produselor agricole şi a altor activităţi neagricole în spaţiul rural.

În final, trebuie să apelez la îndemnul marelui om de ştiinţă Gheorghe Ionescu-Şişeşti: "un popor ajunge creator de civilizaţie şi dobândeşte dreptul de a trăi neatârnând atunci când prinde conştiinţă de sine, când îşi cunoaşte zestrea spirituală, moştenirea istorică şi pământul său propriu, cu tainele pe care le închide în sânul său şi cu viaţa care o desfăşoară pe toată întinderea lui."

Faţă de cele prezentate, urgent, Guvernul Boc trebuie să se întoarcă cu faţa spre agricultură pentru a găsi căi şi măsuri pentru relansarea acesteia.