Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Steguleţe şi progrese vizibile"

În ultimul timp se vorbeşte foarte mult despre progresele din domeniul agriculturii sau, mai bine zis, despre ritmul încet al politicilor guvernamentale din domeniu în care unii văd numai steguleţele roşii.

Am să încerc să fac o analiză a principalelor probleme din domeniul agriculturii apărute în cadrul audienţelor săptămânale la cabinetul meu din teritoriu sau care mi-au fost semnalate în cadrul discuţiilor cu locuitorii comunelor judeţului Constanţa.

1. Legile retrocedării: în judeţul Constanţa s-au respectat etapele şi termenele de depunere la instituţia prefectului pentru legile nr. 247 şi 10, existând solicitări pentru aproximativ 127.000 hectare teren agricol. Trebuie să menţionez aici că există într-adevăr o problemă, Agenţia Domeniilor Statului dispunând la nivelul judeţului de numai 25.000 hectare, dar sper ca prin înfiinţarea Fondului Proprietatea măcar o parte din beneficiarii acestor legi să îşi primească prin despăgubiri băneşti dreptul la proprietate.
2. Programul Fermierul: reprezintă fără doar şi poate, o investiţie importantă în domeniul agricol de importanţă naţională, spun eu, ce urmăreşte transformarea fermelor de subzistenţă în ferme comerciale. Prin acest program se rezolvă două probleme esenţiale şi anume problema socială în mediu rural dar şi ridicarea standardelor agriculturii româneşti în vederea integrării în Uniunea Europeană.
3. Renta viageră: reprezintă un mijloc de a stimula posesorii de terenuri de până la 10 hectare, cu vârsta de peste 62 de ani, de a-şi ceda folosinţa sau proprietatea în vederea grupării terenurilor arabile pentru înfiinţarea de ferme optime din punct de vedere economic. Persoanele îndreptăţite din judeţul Constanţa vor putea intra în posesia sumelor începând din aceasta săptămână pentru dosarele depuse la Direcţia Agricolă pentru anul 2005. De asemenea, există un act normativ prin care cei care îndeplinesc condiţiile de rentier sau cei care întemeiază o fermă prin Programul Fermierul beneficiază de înlesniri financiare, prin scutirea de plata taxelor notariale cu privire la cadastru, transferul sau reîntregirea proprietăţii.
4. Subvenţii: în acest domeniu s-a respectat strategia guvernamentală pentru anul 2006, când se vor acorda subvenţii, respectând principiul calităţii şi nu atât al cantităţii, mai ales în domeniul zootehniei, unde se poate ajunge până la 50% din valoarea animalelor, adică o sumă cuprinsă între 3 - 10 milioane ROL, în funcţie de calitatea efectivelor. Se va realiza şi subvenţionarea motorinei folosite în agricultură, unde într-adevăr există o nemulţumire a producătorilor referitor la preţul motorinei, aspect la care trebuie amintit faptul că negocierea preţului motorinei şi faptul ca accizele din preţul motorinei să reprezinte sursă la bugetul de stat, s-a realizat prin negocierile guvernulului PSD cu Fondul Monetar Internaţional şi nu de către Guvernul Tăriceanu.

Ministerul Agriculturii a elaborat un act normativ prin care se subvenţionează din fondurile proprii litrul de motorină folosită în agricultură cu 7000 ROL, astfel preţul motorinei ajungând la 0,52 Euro, dar cu condiţia ca producătorii agricoli să fie plătitori de tva.

Se va realiza de asemenea subvenţionarea în sectorul vegetal, dar în anumite condiţii:

• Seminţele semănate trebuie să aibă certificat de calitate
• Culturile trebuie asigurate
• Producătorii să aibă contracte de valorificare a produselor agricole

În OG nr. 20/2006 la Anexa 1 sunt prevăzute culturile subvenţionate, iar la prima vedere producătorii agricoli din judeţul Constanţa ar fi dezavantajaţi, dar dacă luăm în calcul faptul că suprafeţele însămânţate toamna trecută cu grâu, orz, orzoaică, rapiţă, preponderente pe terenurile din Dobrogea, au fost subvenţionate cu bonuri valorice în valoare de 1.750.000 ROL/hectar nu putem vorbi de un dezavantaj, ci doar de orientarea producătorilor către produse comerciabile.

Pentru primăvara anului 2006 au fost subvenţionate culturile de primăvară precum tutun, sfeclă, hamei, dar nu au fost neglijate nici culturile caracteristice zonei de câmpie sau plantaţiile viticole, pomicole sau leguminoasele.

Toate aceste reforme au ca scop clar şi declarat modernizarea şi eficientizarea activităţii economice în mediul rural, dar şi consolidarea clasei de mijloc prin apariţia fermelor familiale dar şi a întreprinderilor mici şi mijlocii cu adevărat productive şi care să ducă la crearea de noi locuri de muncă în agricultură.