Dezbateri parlamentare

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Declaraţie politică: "9 noiembrie - Ziua luptei împotriva fascismului şi antisemitismului"

Începutul noului mileniu a găsit Europa într-o fază de evoluţie a relaţiilor politice, economice şi culturale fără precedent. La capătul unui secol XX zbuciumat, marcat de sângeroase războaie mondiale, de revoluţii care au înlocuit forme de inechitate socială cu forme de ineficienţă economică, de separatism ideologic şi împărţire în blocuri militare antagoniste - Europa Occidentală îşi găseşte energia şi înţelepciunea de a implementa o nouă formă de conlucrare internaţională, bazată pe destindere, egalitate de şanse şi respect reciproc. Ceea ce părea cu decenii în urmă o simplă propagandă utopică, o vorbărie idealistă, a prins contur, a devenit o realitate.

Uniunea Europeană s-a afirmat ca o veritabilă structură democratică, un conglomerat de state care, pe principii moderne, şi-au unit destinele economice şi politice, fiecare păstrându-şi aproape intacte suveranitatea şi specificul naţional. Ideea a fost, desigur, în bună parte indusă de exemplul Statelor Unite ale Americii, structură de mare succes economic, care a reuşit să se impună în ierarhia mondială.

Practica istorică a ultimului veac a demonstrat fără drept de apel că nu fascismul agresiv şi nu militarismul fără scrupule, nu dictaturile, fie ele brune sau roşii, pot conduce la impunerea unui stat în plan mondial. Paradoxal, climatul democratic în plan politic şi libera iniţiativă în viaţa economică sunt în măsură să asigure creşterea autorităţii unei naţiuni, impunerea acesteia în arena internaţională.

Având şansa de a beneficia de o constituţie democratică încă din secolul al XVIII-lea, de numeroase resurse, dar şi de un climat economic concurenţial, Statele Unite ale Americii au arătat că o naţiune multietnică, de o diversitate spectaculoasă, se poate afirma puternic în libertate. Dar trebuie să menţionăm că saltul cel mai impresionant al Statelor Unite s-a înregistrat după al doilea război mondial, când, politic vorbind, naţiunea s-a consolidat, punându-se capăt oricărei tendinţe de rasism şi segregaţionism.

După sângeroasa experienţă a ultimei conflagraţii mondiale şi Europa a înţeles definitiv că viitorul său trebuie construit pe aceleaşi principii. Defavorizarea unor popoare din raţiuni istorice, ierarhizarea etniilor pe falsele criterii ale unor aşa-zise performanţe genetice - toate aceste inepţii au condus la atrocităţi fără pereche, la o uriaşă baie de sânge. Noua ordine europeană se opune vehement oricărei tendinţe de discriminare rasială, de antisemitism şi, bineînţeles, de fascism, care a fost braţul înarmat al acestei brutale ideologii.

S-a stabilit ca data de 9 noiembrie să devină simbolul luptei împotriva fascismului şi antisemitismului. Pentru că, în ciuda dovezilor grăitoare în ce priveşte caracterul ei criminal, această doctrină mai are încă adepţii ei. Oricât de incredibil pare la prima vedere, pe această planetă sunt încă forţe care cred în superioritate rasială şi în forţa mobilizatoare a dictoanelor fasciste.

Iată de ce consider că această zi, de serioasă chibzuinţă şi adâncă reflecţie, trebuie marcată cu atenţia ce i se cuvine. Să ne temem aşadar de monştri, câtă vreme pe alocuri raţiunea încă doarme. Nu doar 9 noiembrie, ci practic fiecare zi a vieţii noastre politice trebuie să fie una de luptă cu forţele întunericului, în măsură să eclipseze şi să pericliteze climatul democratic.

Poporul român a crescut în spiritul respectului faţă de celelalte neamuri conlocuitoare. Şi chiar dacă au existat scurte rătăciri istorice, ele au fost trecătoare, fiind cauzate de apăsătoare conjuncturi politice.

Intrăm în Uniunea Europeană cu spiritul împăcat şi conştiinţa liniştită, ca un popor încercat de istorie, care crede în valorile democratice şi care, pe cale de consecinţă, va lupta împotriva oricăror tendinţe fasciste sau antisemite.