Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 martie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 martie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 martie 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.51 | Vasile Ghiorghe Gliga - declaraţie politică intitulată "Impozitul forfetar - bumerangul economiei româneşti"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Declaraţie politică intitulată "Impozitul forfetar - bumerangul economiei româneşti" Deşi Guvernul a mizat pe impozitul forfetar ca pe o soluţie pentru reducerea evaziunii fiscale, acest bir a avut un efect invers decât cel aşteptat. Mai mult, soluţia găsită de Ministerul Finanţelor Publice pentru a aduce bani în plus la bugetul de stat a falimentat zeci de mii de operatori economici şi a generat mii de şomeri. Aplicarea acestor prevederi nu a adus nici pe departe încasările scontate la bugetul de stat, ba, mai mult, a pus o presiune şi mai mare asupra fondului de şomaj. În afara piedicilor puse economiei de către criza globală mai avem şi această "buturugă" care cu greu va putea fi trecută tocmai de către acei contribuabili mici care încearcau să facă ceva corect în ţara asta şi să dea de muncă şi altor oameni. Din cauza modului de implementare a acestei măsuri, Guvernul nu a făcut decât să pună în dificultate sau chiar să ducă la dispariţia multor întreprinderi mici şi mijlocii. Scopul acestei măsuri fiscale se pare că era scoaterea la lumină a acelor firme mici care nu-şi înregistrau veniturile şi activau într-o zonă gri a economiei. Problema este că procentul acestora era relativ mic, şi în realitate s-a ajuns să lovească în firmele care plăteau taxele pentru activitatea pe care o desfăşurau în conformitate cu legea în vigoare. Multe firme ce lucrează cu marje de profit mici, achitând în prezent un impozit mai mic decât cel forfetar propus, nu au decât trei variante pe termen mediu şi lung. Aceste soluţii nu sunt nici pe departe de bun augur pentru economia naţională şi constau: fie în evaziune fiscală sau restructurarea afacerii în vederea reducerii costurilor, fie în creşterea marjelor de profit, care se traduce în creşterea preţurilor la produsele şi serviciile comercializate. Impozitul forfetar este o soluţie de compromis. S-a dovedit că a reuşit să scadă interesul oamenilor de a înregistra toate cheltuielile şi că are toate şansele de a spori evaziunea fiscală. Fără acces la credite, fără posibilitatea de a obţine finanţări europene, din cauza corupţiei instituţionale, fără facilităţi fiscale şi împovăraţi de impozite şi taxe, întreprinzătorii se vor orienta spre economia la negru pentru a putea supravieţui. Guvernul acţionează prin tăierea oricărei pârghii de supravieţuire pentru micii întreprinzători. se practică o politică de asistenţă socială, potrivită unei perioade continue de campanie electorală, nu uneia de criză economică. Impozitul forfetar reprezintă o întoarcere în timp, iar până în prezent, actualul guvern nu a arătat că are o direcţie clară, contrazicându-se continuu în declaraţii. Rezultatele acestei bâlbâieli sunt: scăderea nivelului de trai al populaţiei, distrugerea micilor întreprinzători, creşterea şomajului, dezvoltarea şi mai pronunţată a economiei la negru, blocarea iniţiativei private. În vederea îmbunătăţirii indicatorilor economico-financiari ai operatorilor economici şi scăderii riscului privind imposibilitatea asigurării nivelului de lichidităţi necesare acestora în contextul manifestării crizei economice, se impune adoptarea unor măsuri financiare imediate. Mă refer la reglementarea unor înlesniri la plată a impozitului, prin eşalonarea obligaţiilor restante pe o anumită perioadă de timp, cu o perioadă de graţie de 6 luni, şi amânarea la plată, în vederea scutirii, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de orice fel aferente obligaţiilor fiscale. Sumele aduse în acest fel la vistieria statului vor fi contrabalansate de scăderi de încasări la contribuţiile sociale şi de cheltuielile cu indemnizaţiile de şomaj. În paralel cu introducerea lui trebuiau găsite soluţii pentru reducerea evaziunii fiscale, creşterea gradului de conformare voluntară şi lărgirea bazei de impozitare. Vă recomandăm ca lupta împotriva menţinerii deficitului bugetar în cote acceptabile să înceapă din curtea guvernului şi a instituţiilor subordonate lui, şi să nu transferaţi pe umerii altora incompetenţa, corupţia şi delăsarea celor care, odată ajunşi la putere, au uitat cu totul promisiunile şi angajamentele luate. Alături de taxa de înmatriculare, taxa de rovignetă, taxa de pod de la Feteşti şi de alte nenumărate taxe - impozitul forfetar se aşează fără ruşine pe raftul înghesuit al taxelor plătite pentru nimic. Închei cu declaraţia ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Adriean Videanu, din iulie 2009: "Şi Guvernul face erori. Din punctul meu de vedere, o asemenea eroare a fost impozitul forfetar". Domnule ministru, încă nu e totul pierdut, haideţi să îndreptăm eroarea, că testele au dat greş. |



