Dezbateri parlamentare

Domnul Alecsandru Ştiucă:

În contextul audierii ministrului educaţiei şi cercetării în Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, ne consolidăm speranţele legate de perspectivele învăţământului, fiind convinşi cu argumente pertinente că principala preocupare a ministrului va fi calitatea educaţiei în şcoala românească. Deşi am atras atenţia asupra faptului că ministrul va trebui să facă faţă unei puternice presiuni politice din teritoriu, am fost asiguraţi că nu se va accepta schimbarea inspectorilor generali şi a directorilor de şcoli, decât acolo unde este cazul, iar numirile în funcţii se vor face pe criterii valorice şi nu de algoritm.

Promisiunile domnului ministru s-au năruit atât de repede, încât şcolile noastre, departe de a beneficia de măsuri care să sporească calitatea educaţiei, sunt în situaţia de a nu-şi finaliza, în condiţii corespunzătoare anul şcolar 2004-2005.

Inspectorii generali şi generali adjuncţi, directorii şi directorii adjuncţi din şcolile generale şi licee sunt schimbaţi. Despre mijloacele folosite, domnul ministru, sper, că nu are cunoştinţă. Prefecţii cer, în mod direct sau amical, demisia celor din învăţământ (în particular, cu uşoare urme de ameninţări), după acest demers intervine inspectorul general şi întreabă dacă s-a primit vreun mesaj şi dacă se mai întârzie prea mult cu demisia. În cazurile mai dificile se foloseşte o anonimă la adresa directorului sau a unui cadru didactic (pe o temă "fierbinte", la care opinia publică are o mai mare sensibilitate), se organizează un simulacru de anchetă ale cărei concluzii sunt definitivate înainte de a se începe verificare.

Problema schimbării unor conduceri de şcoli este de acceptat în condiţiile realizării unei evaluări riguroase a activităţii desfăşurate, modul în care se finalizează situaţia şcolară la încheierea cursurilor reprezintă o sursă realistă de informaţii asupra calităţii managementului.

Conducerea ministerului se face că nu observă graba cu care "algoritmul" bulversează viaţa şcolilor. Directorii trecuţi la catedră trebuie să primească cele 18 ore din normă, pe care le recuperează din catedrele celorlalţi colegi. Unii dintre ei au catedra la minimum, nu au ore suplinite. Elevii se trezesc în clasă cu o lună şi jumătate înainte de încheierea cursurilor cu alt profesor (ei pot fi în clase terminale - clasele a XII-a, a XIII-a, a VIII-a). acum, când se "finisează" pregătirea pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în facultate, atât elevii, cât şi părinţii sunt derutaţi şi revoltaţi pentru că nimeni nu se interesează de situaţia în care i-a adus o luptă de "interese" situată în afara intereselor şcolii.

Ei (elevii şi părinţii), pentru că ei sunt şcoala, sunt victimele neputincioase ale unui sistem care şi-a pierdut coerenţa şi obiectul muncii. Este incredibil că la câţiva paşi de integrarea în Europa, după efortul de compatibilizare a şcolii noastre cu cea europeană, în loc să pregătim cu responsabilitate şi emoţie activităţile de sfârşit de an şcolar care consfinţesc prin conţinutul lor munca de un an a elevilor şi a cadrelor didactice, în cancelarii se împart ore ca la început de an şcolar, elevii "plâng" după profesorii care îi părăsesc înainte de momentul consacrat, cadrele didactice sunt debusolate, neînţelegând de ce trebuie să fie schimbat un director care a muncit şi a slujit cu seriozitate şcoala.

Răspunsul vine impersonal, sec şi necruţător - aşa a stabilit "algoritmul".

Mare nefericire pentru România a devenit acest algoritm!