Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Hoinaru:

"Marea nemulţumire a agricultorului român"

1. Ce este agricultorul român?

A fost şi se pare că este în continuare un subiect de dispută electorală a partidelor politice în anii electorali. Şi, pentru că disputa electorală nu era de ajuns, P.S.D.-ul, cu "dărnicia-i" cunoscută când e vorba de banii publici, admisiv şi permisiv, a acordat subvenţii, nu pentru a dezvolta agricultura, ci pentru a cumpăra voturi şi pentru a completa veniturile în mediul rural, efect al neputinţei măsurilor politice ale guvernelor lor.

2. Care este nemulţumirea agricultorului român?

Marea nemulţumire a agricultorilor români apare atunci când se suspendă subvenţiile. Agricultorii trebuie să înţeleagă că aceste subvenţii de care au beneficiat până acum nu au fost decât mitele electorale ale unor politicieni însetaţi de putere. P.S.D. a preferat promovarea unei politici de acordare a subvenţiilor, motivate sau nu, fără să-şi atingă scopul lor, şi anume acela de dezvoltare a agriculturii, ci doar pentru a se câştiga electoratul din mediul rural. Dar oare chiar trebuie rezumat totul la interesul politic al unui partid indiferent de viitorul acestei ţări?

În fapt, oamenii au fost păcăliţi şi minţiţi. Sigur că se întreabă ce e rău în creşterea bunăstării prin acordarea de subvenţii. Realitatea este că guvernul P.S.D., prin adoptarea acestor măsuri, nu a făcut decât să crească deficitul bugetar, implicit al taxelor şi impozitelor care urmau să acopere acest deficit şi nicidecum să crească bunăstarea oamenilor.

Agricultorii trebuie să înţeleagă că politica de acordare a subvenţiilor nu este decât o minciună electorală şi nu face decât să sărăcească şi mai mult bugetul de stat şi implicit buzunarele oamenilor. Când oamenilor li se retrage un drept de care au beneficiat ani de zile, ei nu-şi pun problema că, în realitate, nu ar fi trebuit să beneficieze de acest drept şi că au fost doar victimele unui joc politic.

3. Care este principul de bază al subvenţionării agriculturii?

Sprijinirea activităţilor din agricultură în scopul creşterii calităţii şi cantităţii produselor agricole prin utilizarea de tehnologie performantă. Guvernul P.S.D. nu a respectat măcar acest principiu de bază, deoarece nu se remarcă nici creşterea cantităţii şi nici creşterea calităţii produselor, iar introducerea tehnologiei performante nu este semnificativă.

Nu se pot acorda subvenţii acolo unde acestea nu sunt justificate. Spre exemplu, acordarea subvenţiilor unui fermier care dispune de câteva hectare de teren agricol şi are nevoie de un tractor. Poate că pare normal ca statul să ajute pe toată lumea, dar, în realitate, guvernul nu are cum să realizeze acest fapt şi atunci în fiecare măsură întreprinsă trebuie căutată eficienţa maximă în timp şi nu de moment. Acest tractor poate fi utilizat eficient pe suprafeţe mai mari de teren, într-o formă asociativă, care justifică în mod detaliat ce va face cu acest utilaj.

Efectul acordării subvenţiilor nejustificate este de a prelungi situaţia grea de acum la generaţiile viitoare. Dar oare scopul nostru nu este de a realiza un viitor mai bun pentru copiii noştri? Sau vrem doar să continuăm politica P.S.D. de a ne preface că e bine, iar situaţia în care ne aflăm să rămână aceeaşi?

Având în vedere cele spuse, consider că este momentul să revizuim actuala politică de acordare a subvenţiilor din agricultură, subvenţii ce ar trebui acordate pentru cei care pot realiza produse de calitate la cantităţi care să asigure minimul de venituri ale agricultorilor.