Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Procesul de integrare europeană trebuie privit ca un răspuns generos din partea statelor membre ale Uniunii Europene la schimbările politice şi economice survenite în Europa Centrală şi de Est după anul revoluţionar 1989. Statele membre au luat iniţiativa lansării unui amplu proces de reconstrucţie a spaţiului politic şi economic european, prin semnarea Acordurilor Europene şi, ulterior, acceptarea candidaturilor noilor democraţii în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestei iniţiative, Consiliul European de la Copenhaga, din iunie 1993, a stabilit un set de criterii pe care ţările doritoare să adere la Uniunea Europeană trebuia să le îndeplinească: funcţionarea democraţiei şi a statului de drept; respectarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor; existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi care să facă faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană; implementarea acquis-ului comunitar şi îndeplinirae tuturor obligaţiilor ce decurg din statutul de viitor membru al Uniunii Europeane. Votul acordat de Parlamentul European, pe 13 aprilie 2005, este o recunoaştere a eforturilor şi sacrificiilor făcute de cetăţenii României pe calea dobândirii statutului de ţară membră a Uniunii Europeane în 2007.

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană este un proces care presupune obţinerea unor beneficii, dar şi asumarea unor costuri. Datorită obsesiei PSD de a promova o imagine favorabilă în exterior, practic, cu excepţia unei părţi a administraţiei, beneficiile şi costurile aderării la Uniunea Europeană nu au fost cunoscute de societatea românească în ansamblul său. În acest sens, vreau să menţionez faptul că Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu are o atitudine rezervaţă faţă de "probele de europenism" identifcate în procentele ameţitoare de 85-90%, prin care populaţia şi-a exprimat de-a lungul timpului aprobarea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Vor fi afectate în egală măsură structurile administrative, care trebuie ajustate şi flexibilizate, astfel încât să-şi întărească capacitatea administrativă de implementare a acquis-ului; întreprinderile, care, pe de o parte, vor câştiga prin accesul la piaţa internă, iar, pe de altă parte, vor suporta costurile presiunii concurenţiale; populaţia va suporta atât costuri, prin pierderea unor locuri de muncă, creşterea preţurilor produselor agricole şi la utilităţi, dar va avea şi avantaje, prin posibilitatea de a lucra în cadrul companiilor străine care vor investi în România sau va putea migra să lucreze în ţările membre. Însă, per ansamblu, balanţa va înclina în favoarea beneficiilor. Studiile de impact au demonstrat faptul că, până în anul 2005, 10% din creşterea economică s-a datorat pregătirilor pentru aderarea României în 2007.

Stabilitatea politică şi economică, certificată şi de votul pro-aderare acordat recent României de Parlamentul European, va contribui în mod semnificativ la creşterea investiţiilor străine, ceea ce va duce în mod automat la creşterea salariilor şi a nivelului de trai. O dată cu aderarea, se estimează că salariile vor avea o creştere chiar mai mare decât rata de creştere a productivităţii muncii.

În cele peste 100 de zile de guvernare, Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu a luat toate măsurile necesare pentru a răspunde aşteptărilor Uniunii Europene. A fost adoptată Strategia Naţională Anticorupţie şi Planul de Acţiune pentru implementarea acesteia. Corupţia a fost definită ca risc la adresa securităţii naţionale, conform deciziei CSAT. A fost modificată forma declaraţiilor de venit şi a celor de interese, pentru asigurarea unei mai bune transparenţe asupra veniturilor şi pentru monitorizarea eventualelor conflicte de interese. Abordarea Guvernului Tăriceanu este apreciată de oficialii europeni ca fiind una din cele mai riguroase din Europa. Cota unică de impozitare a fost promovată şi cu scopul de a oferi companiilor româneşti eşti posibilitatea de a acumula capital şi de a investi, pentru a se putea retehnologiza şi a face faţă presiunilor competiţiei de pe piaţa europeană. Recalcularea pensiilor face parte dintr-un program social menit să reducă inechitatea şi să ofere o compensaţie financiară pensionarilor, care urmau să fie afectaţi destul de sever de creşterea preţurilor la unele utilităţi şi produse alimentare.

Semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, din aprilie 2005, constituie finalizarea cu succes a efortului de reînnoire a destinului european al acestei ţări, efort care a vizat transformarea structurală a societăţii româneşti. Acest efort de modernizare instituţională, economică şi socială va conduce la creşterea accelerată a nivelului de trai şi a bunăstării pentru un număr tot mai mare de români.