Viorel Pupeză
Viorel Pupeză

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 octombrie 2005

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/2005
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 octombrie 2005

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.58 Viorel Pupeză - declaraţie politică: "Iarna nu-i ca vara";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Viorel Pupeză:

Declaraţie politică: "Iarna nu-i ca vara!"

Guvernul a încercat în această toamnă să răspundă preocupărilor populaţiei legate de scumpirea produselor energetice şi a combustibilului. Astfel că a majorat ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, ca măsuri de protecţie socială pentru persoanele cu venituri reduse, şi nu o subvenţionare acordată producătorilor, după cum se exprima Călin Popescu Tăriceanu.

Ce nu spune domnul ministru este "că, în sezonul rece 2005-2006, pentru aceste ajutoare se vor plăti peste 4.000 de miliarde de lei din fondurile publice, adică tot din buzunarul nostru. În schimb, aceste subvenţii ar trebui reduse treptat, urmând ca din 2007 să fie eliminate complet. Alocarea unor sume imense pentru întreţinerea sărăciei ori pentru subvenţionări lipsite de raţionalitate economică sunt în contradicţie cu investiţiile ce ar trebui să fie făcute în domeniu.

Nu era mai bine, domnule ministru şi stimaţi guvernanţi, ca aceşti bani să fie investiţi în retehnologizarea şi reabilitarea sistemelor de termoficare, care ar fi costat mult mai puţin, dar ar fi avut efecte pe termen lung, inclusiv în ceea ce priveşte costul gigacaloriei? Toate aceste măsuri populiste luate de guvernanţi în ultimele luni sunt menite doar a cumpăra electoratul pe categorii sociale, pentru a vă mai menţine în sondaje de opinie, oferindu-i, ca dintr-un propriu corn al abundenţei, avantaje de care nici n-au vrut să discute în perioada când erau în Opoziţie. Dar aceste momeli, aceste gogoşi populiste, pe lângă faptul că sunt infime, sunt rapid anulate de creşterea preţurilor la energie, combustibil, utilităţi, la bunurile de consum zilnic. Populaţia înţelege tot mai mult că propaganda electorală nu ţine de foame şi nu asigură sănătatea omului, şi asta se va vedea în perspectivă.

Blocajul financiar din sistemul energetic se adânceşte pe zi ce trece, iar patronatele solicită liberalizarea de urgenţă a preţului gigacaloriei şi adoptarea unor măsuri ferme pentru dizolvarea lanţului de datorii ce leagă termocentralele cu furnizorii de utilităţi. Creşterea în medie cu peste 50% a preţului la gaze naturale, păcură, combustibil lichid uşor (CLU) sau abur tehnologic (AT) impune o majorare corespunzătoare a tarifelor pentru apă caldă şi termoficare. Însă Guvernul intervine şi aici, pentru a nu intra în iarnă cu imaginea şifonată, obligând termocentralele să vândă agentul termic la preţuri mai joase decât propriile costuri. Efectul nu este nici pe departe acea protecţie a populaţiei faţă de iminentele scumpiri, ci aruncarea unei întregi ramuri industriale - cea producătoare de căldură- într-un cerc vicios al datoriilor imposibil de plătit şi al creanţelor imposibil de recuperat. În loc să acţioneze pentru ieftinirea combustibililor, actuala guvernare impune termocentralelor să achiziţioneze energie cu 50% mai scumpă faţă de 1 ianuarie ,2005 şi să vândă apoi agent termic cu doar 20% mai scump.

O altă măsură ce a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe se pare că moare în suc propriu. Este vorba de subvenţiile acordate celor care vor să-şi instaleze centrale termice sau arzătoare "automatizate. Deşi ordonanţa de urgenţă care stabileşte criteriile şi beneficiarii subvenţiilor a fost aprobată de Camera Deputaţilor în urmă cu trei săptămâni, normele metodologice la actul normativ abia au fost finalizate.

Chiar dacă la prima vedere pare o facilitate, accesul la ajutorul acordat de stat este destul de restrictiv atât pentru cei care vor să-şi înlocuiască soba cu centrala cât şi pentru firmele care vor să se înscrie în program. Potrivit ordonanţei de urgenţă, de ajutorul e 10 milioane de lei beneficiază familiile şi persoanele care au un venit net lunar pe membru de familie ce nu depăşeşte salariul minim brut pe economie - 3.100.000 de lei vechi. Cum achiziţionarea şi instalarea unei centrale necesită costuri de circa 50 de milioane de lei, este puţin probabil ca doritorii să fie foarte mulţi. În plus, statul nu s-a gândit şi la consumurile colective, la biserici, şcoli, instituţii publice, poate "mai interesate de această prevedere.

O astfel de măsură reprezintă o subvenţie de lastat pentru nişte furnizori de echipamente şi nu este de mirare că preşedintele Traian Băsescu tot aminteşte de nişte grupuri de interese din sistemul energetic. Pentru că o astfel de subvenţie nu impune o reducere a consumului, eficientizare economică, înseamnă că au fost urmărite doar interesele "alor noştri".

Bine ar fi dacă, o dată pentru totdeauna, "căldura din casele românilor" nu ar mai fi controlată politic şi gestionată prost de reprezentanţii unor partide aflate efemer la putere.