Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mesajul lui Zaharia Stancu în romanul "Desculţ" trece peste decenii şi ne aduce în actualitate evenimente şi fapte trăite şi săpate în memoria colectivă drept repere definitorii pentru oameni şi epoci, pe care ne îndeamnă să nu le uităm. Suntem desculţi!

Din fericire, viziunile apocaliptice asupra celor trăite, când acestea ne-au afectat viaţa, rămân înscrise într-un registru clar-obscur, aşa cum au fost evenimentele post '89. Să ne limităm la Justiţie şi la modul cum face ea Dreptate, legată la cap şi nu la ochi.

Tributară complexului de generalizare, Justiţia din România s-a obişnuit să împartă Dreptatea şi Adevărul (DA) pe loturi; Lotul Timişoara, Lotul Otopeni, Lotul Cluj, Lotul Sibiu, Loturile Ţigareta 1, 2, 3 etc. şi să aleagă dintr-o mulţime numărabilă câte un şef de Lot (ca odinioară câte un şef de cuib, de celulă sau de bandă), pus să răspundă pentru fapte care s-au produs într-un complex de împrejurări provocate, comenzi politice interne sau externe, de cele mai multe ori fabricate de lumea aflată sub pulpana Puterii, aşa cum a fost şi cazul Lotului CPEx. Răfuielile politice îmbracă forme penale, în scopul discreditării, compromiterii ori izolării adversarului şi scoaterii lui din cursă.

În această concepţie, impusă de forţele gălăgioase şi violente ale Societăţii Civile, care se identifică cu Alianţa Civică şi cu elitiştii solitari, cei înregimentaţi în GDS ori în Societatea Academică Română, aflaţi în criză de legitimitate, care nu se pot integra într-un sistem de valori la care se raportează majoritatea, sunt aşteptate loturi noi ca cele ale Vameşilor, ale Traficanţilor de droguri (spălaţi de păcate penale cu bani grei aruncaţi în buzunarele procurorilor sau judecătorilor cu racheta de tenis marca Alianz) ale Mafioţilor, Găinarilor şi chiar ale Justiţiei, pe care nu are cine s-o judece.

Cel care a stârnit cele mai mari pasiuni politice şi a angajat întreaga suflare represivă a ţării a fost Lotul Stoeneşti, în care s-au întrecut într-o haotică devălmăşie politrucii Convenţiei Democrate cu Jandarmeria, Poliţia, Armata, Preşedinţia, Guvernul, Justiţia şi presa de serviciu la anticamera Puterii.

Dacă privim cu detaşare dinamica evenimentelor din ianuarie 1999, vom realiza că pentru capturarea Inamicului Public numărul 1, Miron Cozma, care a paralizat un sistem represiv totalitar, Puterea a dezlănţuit un adevărat măcel asupra unei clase profesionale, provocată, minţită şi ademenită în ambuscade, care se afla în marş sindical pentru a-şi cere drepturile constituţionale la viaţă şi la muncă, refuzate de un deltaplanist arogant, inflexibil şi limitat, ajuns ministru, care vrea să devină astăzi al doilea om în stat printr-o acţiune de comando, la fel de ilegală ca şi represiunea de la Stoeneşti.

Despre morţii şi răniţii de la Stoeneşti nu se suflă o vorbă, eu nu au dreptul la identitate şi la legitimitate, au devenit lucruri comune, impersonale, simple obiecte neînsufleţite. Justiţia a fost, la acea vreme, autoare şi complice la acţiunea criminală antisindicală prin cel mai înalt om al ei, Albionul liberal, retras din viaţa politică p a ieşi basma curată şi a-şi pierde urma după numeroasele afaceri necurate pe c le-a făcut.

Emoţionat până la pierderea simţului şi proporţiilor realităţii, Doctorul în Petre şi Roci, ajuns preşedinte, s-a scăpat puţin pe dumnealui şi, sfătuit de camarila de la Cotroceni, a început să dea decrete anticonstituţionale, scoţând Armata împotriva propriei clase muncitoare (sună urât astăzi acest cuvânt în urechile ciocoimii) şi a cetăţenilor care au aderat la marşul împotriva Monstruoasei Coaliţii.

Astăzi, se judecă Lotul Stoeneşti. Martorilor li s-a schimbat încadrarea juridică în complici pentru că au refuzat să declare că Miron Cozma este autorul masacrului de la Stoeneşti, Monstruoasa Coaliţie a ieşit basma curată şi nu poată nici o răspundere pentru ce s-a întâmplat în ianuarie 1999. Totalitarismul este la el acasă! Să nu uiţi Darie...