Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

"Băsescu a deschis cutia Pandorei"

Subiectul regionalizării ţine prima pagină a ziarelor şi deschide toate buletinele de ştiri de mai bine de o săptămână. Convinşi că reorganizarea administrativ-teritorială se va face conform planului întocmit de însuşi preşedintele ţării şi susţinut frenetic de Guvern, liderii PDL, în frunte cu şeful Băsescu, au primit, în opinia mea, o lovitură grea de la UDMR, lovitură în urma căreia are de suferit întreaga viaţă politică a României.

Oare acum preşedintele Băsescu şi premierul Boc mai sunt la fel de siguri că vor face reorganizarea administrativă după bunul lor plac? Vom vedea. Cert este, însă, că fiecare zi care trece Guvernul este şantajabil, iar succesul sau insuccesul politicilor guvernamentale stă în asumarea răspunderii sau în capacitatea PDL de a ceda pretenţiilor UDMR.

Iată că de data aceasta trocul nu a ţinut şi proiectul lui Băsescu şi al PDL-ului privind reorganizarea administrativ-teritorială stă să se clatine. Iată că ceea ce nu a reuşit să facă legea în România, a făcut UDMR-ul. De ce spun acest lucru? Foarte simplu. Proiectul privind regionalizarea ar fi trebuit în primă instanţă să se alcătuiască în urma unor analize şi studii de impact ale căror rezultate ar fi trebuit să ateste în primul rând dacă e nevoie de reorganizare teritorială, iar dacă răspunsul este pozitiv, cum trebuie făcută această reorganizare. Propunerea rezultată ar fi trebuit să fie subiectul unei dezbateri între instituţiile statului şi principalele partide politice, întrucât pentru adoptarea unei asemenea Legi este nevoie de majoritate parlamentară. Forma finală ar fi trebuit să fie supusă unui referendum, dacă ţinem cont de pasiunea preşedintelui Băsescu pentru referendumuri, şi poporul să fie cel care decide dacă se face sau nu reorganizarea teritorială, nu un singur om. Deci ar fi trebuit respectată cel puţin legea referendumului şi în speţă voinţa cetăţenilor. Dar acest lucru nu l-a impresionat nici pe preşedintele Băsescu şi nici pe premierul Boc.

Dar de cine au fost ei totuşi impresionaţi? De propriii membri de coaliţie. Aceştia nu sunt nici ei interesaţi dacă Legea referndumului se respectă sau nu, ci sunt mai degrabă preocupaţi de atingerea propriilor interese: recunoaşterea Ţinutului Secuiesc.

Cel puţin două aspecte mi se par interesante în această discuţie. În primul rând, Guvernul Boc este un Guvern eminamente şantajabil, şi, în al doilea rând, însuşi Kelemen Hunor recunoaşte că face parte dintr-un guvern care ia măsuri comuniste. Declaraţia sa, de zilele acestea, prin care respinge trocul oferit de PDL, este de o sinceritatea debordantă: "În cazul în care se trece la o astfel de reformă administrativă, aşa cum în 1968, când Ceauşescu a încercat o reformă administrativă şi au ieşit oamenii în stradă şi a renunţat la acea reformă şi au fost formate cele două judeţe, aşa simt eu, aşa primesc informaţii, şi eu ca lider politic trebuie să ştiu ce gândesc şi ce spun oamenii, nu exclud să iasă oamenii pe stradă."

Conflictul deschis între UDMR şi PDL, din cadrul coaliţiei de guvernământ, este în fapt un conflict pe care Traian Băsescu îl alimentează şi îl accentuează constant. De această dată se pare că nu poate fi vorba de o remiză. Traian Băsescu a deschis cutia Pandorei, iar acum zilele Guvernului Boc sunt numărate, asta în condiţiile în care nu cedează din nou pretenţiilor UDMR-iste.

Perpetuarea conflictului în alianţa de guvernământ distrage atenţia opiniei publice de la realele probleme ale societăţii în care trăim. Şi despre ce ţară vorbim? O ţară în care locuitorii ei, datorită conducerii PDL-iste, au ajuns să trăiască mai rău decât ţări sărace de pe continentul african, cum ar fi Botswana sau chiar Gabon.

Conform unei ierarhii realizată de Global Finance în legătură cu cele mai bogate state din lume, România se clasează pe locul 68. În alcătuirea acestei ierarhii s-a luat în calcul PIB-ul per capita, ajustat printr-un coeficient (PPP) care exprimă puterea de cumpărare medie a unui locuitor al ţării respective.

Astfel, un român a avut în medie în 2010 un PIB per capita de 12.131 de dolari, pe când în Botswana PIB-ul per capita ajustat a fost în 2010 de 14.784 dolari, iar în Gabon 14.971 dolari.

În acest stadiu au adus regimul PDL-UNPR-UDMR România. Cetăţenii acestei ţări au ajuns să se compare ca nivel de trai cu locuitorii unor ţări sărace din Africa. În doar câţiva ani, guvernarea de dreapta a aruncat România în sărăcie. În concluzie, doresc să precizez faptul că experimentul regionalizării sau, mai bine zis, perdeaua de fum aruncată de preşedintele Băsescu este doar o verigă din lanţul alegerilor de anul viitor.