Dezbateri parlamentare

Doamna Maria Stavrositu:

"Traficul de femei şi copii - un flagel al vremurilor moderne"

Preocuparea noastră constantă, nedisimulată şi pe deplin motivată pentru realităţile politice şi economice cotidiene ne determină, nu de puţine ori, să acordăm mai puţină atenţie altor categorii de probleme, cum ar fi cele de ordin social, cele cu care se confruntă zi de zi cetăţenii fiecărei comunităţi din mediul urban sau rural.

Săptămâna trecută, mai precis în data de 23 septembrie, a fost Ziua Internaţională pentru combaterea exploatării sexuale şi a traficului de femei şi copii. O zi ca oricare alta pentru mulţi dintre noi, dar o dată cu semnificaţie specială pentru familiile ai căror copii au căzut victime ale reţelelor internaţionale de traficanţi, fiind exploataţi sexual, pentru cerşetorie sau muncă silnică.

Lipsa unor politici coerente şi insuficienta implicare a autorităţilor, pe durata ultimelor două decenii, a cauzat o exacerbare a acestui fenomen de la an la an. România a devenit, astfel, o placă turnantă în traficul cu minori şi ocupă un ruşinos loc fruntaş în statisticile europene privind această categorie de infracţiuni.

Pornind de la aceste informaţii mai mult decât îngrijorătoare, am organizat în data de 23 septembrie, la Constanţa o dezbatere publică pe tema combaterii exploatării sexuale şi a traficului de femei şi copii. La discuţii au fost prezenţi reprezentanţii Crucii Roşii, Poliţiei, Primăriei Constanţa, AJOFM, DGASPC şi ONG-urilor din domeniu.

Dincolo de faptul că am apreciat promptitudinea cu care s-a răspuns invitaţiei, în urma întrunirii s-au desprins mai multe concluzii care ar trebui luate în considerare în eforturile comune de luptă împotriva traficanţilor de femei şi copii. Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi Franţa sunt principalele ţări gazdă pentru românii care ajung în mâinile traficanţilor de persoane, arată datele recente ale unor rapoarte EUROPOL.

Cei prezenţi la dezbaterea de la Constanţa au reliefat, astfel, ideea existenţei unor carenţe legislative de care au profitat deseori infractorii implicaţi în traficul de persoane. Copiii care le-au căzut victime acestor traficanţi au înlocuit jocurile şi şcoala cu orele petrecute la cerşit sau specializându-se în alte infracţiuni. În ultimii ani, peste 1000 de minori români au avut această soartă, lucru care ar fi trebuit să producă îngrijorări serioase la nivelul autorităţilor abilitate de la Bucureşti.

O altă propunere făcută în cadrul discuţiilor menţionate a avut în vedere introducerea în curricula şcolară a unor cursuri speciale în cadrul cărora copiii şi adolescenţii să ştie cum să evite situaţiile în care ar putea cădea victime ale reţelelor de traficanţi.

În plus, este nevoie de mai multe acţiuni de conştientizare, în special în mediile predilecte din care sunt racolaţi minorii, respectiv comunităţile rurale sau cele cu acces redus la informaţie. Sunt activităţi pe care le putem iniţia fiecare dintre noi şi de aceea afirm cu tărie că întreaga clasă politică trebuie să manifeste mult mai multă implicare în identificarea unor noi soluţii de combatere a exploatării sexuale şi traficului de femei şi copii.

Aşa cum spuneam chiar în titlul declaraţiei politice, traficul de persoane tinde să se transforme într-un adevărat flagel al vremurilor moderne, fiind un fenomen la scară mondială, ce provoacă zilnic milioane de drame umane.

Dezbaterea organizată la Constanţa, pe această temă, este doar un prim pas în colaborarea pe care doresc să o am, pe plan local, cu instituţiile abilitate în combaterea acestor genuri de infracţiuni. Cu fiecare ocazie, voi face publice, de la tribuna Parlamentului, concluziile acestor întruniri, în speranţa că asemenea semnale de alarmă vor sprijini, într-o anumită măsură, lupta împotriva traficului de minori.