Adrian Mocanu
Adrian Mocanu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 aprilie 2010

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 aprilie 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.62 Adrian Mocanu - scurtă prezentare privind "Rezultatele Consiliului European din 25-26 martie anul curent";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Adrian Mocanu:

"Rezultatele Consiliului European din 25-26 martie anul curent"

În zilele de 25-26 martie 2010 s-a desfăşurat la Bruxelles întâlnirea Consiliului European de primăvară, care a reunit şefii de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Printre problemele discutate s-au aflat:

  1. agrearea cadrului general al Strategiei UE 2020 - noua strategie a Uniunii Europene privind crearea de locuri de muncă şi creştere economică,
  2. competitivitatea, aspect esenţial pentru perspectivele de creştere economică ale Europei;
  3. identificarea noilor linii de acţiune ale Uniunii Europene pentru etapele viitoare ale negocierilor internaţionale privind schimbările climatice;
  4. teme legate de obiectivele Uniunii pentru reuniunea G20 de la Toronto (26-27 iunie 2010).

Principalul subiect al reuniunii a vizat cadrul general al Strategiei UE 2020 - Strategia pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică în Uniunea Europeană. În acest context, membrii Consiliului European au convenit asupra elementelor cheie ale noii strategii. Pentru preşedintele Van Rompuy, care a prezidat reuniunea din 25-26 martie, strategia însumează modelul european de economie socială de piaţă cu o puternică dimensiune de mediu. "Pentru a proteja acest model, performanţa economică ar trebui să fie foarte puternică" a declarat preşedintele Consiliului European.

Strategia UE 2020 stabileşte ca priorităţi stimularea competitivităţii şi productivităţii, fără a afecta coeziunea socială.

Pentru a atinge acest obiectiv, au fost stabilite cinci ţinte principale:

  • Reducerea sărăciei;
  • O rată de angajare de 75% a populaţiei capabilă de muncă;
  • Respectarea ţintelor Uniunii Europene privitoare la energie şi schimbări climatice: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice;
  • Reducerea ratei abandonului şcolar şi creşterea numărului de studenţi în învăţământul superior;
  • 3% din p.i.b.-ul Uniunii Europene ar trebui să fie investit în cercetare şi inovare;

Aceste ţinte vor fi convertite în obiectivele naţionale care urmează să fie îndeplinite de fiecare stat membru al UE.

De asemenea, Consiliul a concluzionat că UE trebuie să se concentreze asupra provocărilor generate de competitivitate asupra divergenţelor între statele membre, precum şi pe dimensiunea externă. Şefii de stat şi de guvern s-au pronunţat pentru coordonarea politicilor comunitare, disciplina bugetară şi redresarea balanţei de plăţi.

Cu siguranţă, pentru România rămâne o mare provocare convertirea acestor ţinte ale Strategiei UE 2020 în obiective naţionale. Atingerea acestor ţinte presupune o mare responsabilitate: pentru clasa politică, chemată să ia decizii în stabilirea obiectivelor naţionale; pentru sindicate, care trebuie să accepte că transformarea unei economii ineficiente presupune şi sacrificii pentru anumite categorii de angajaţi; dar şi pentru fiecare cetăţean, care trebuie să ştie şi să accepte că viaţa într-o comunitate globalizată presupune competiţie şi formare permanentă.