Dezbateri parlamentare

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Iluzia din spatele guvernării"

Alianţa "Dreptate şi Adevăr" îşi clatină neputinţa sub apăsarea realităţii.

Pe vremea când le era uşor să vorbească ne-au promis că va curge lapte şi miere din bagheta portocalie a liderilor gata să se sacrifice pe altarul cetăţeanului de rând. Sub semnul meschin al minciunii şi-au construit o imagine a falsului interes pentru soarta românilor, împânzindu-ne cu fel de fel de slogane pompoase, pline de cuvinte cu greutate zero.

Dispreţul faţă de adevăr a mers atât de departe, încât au ajuns să îşi sfideze propriile declaraţii.

Interesul sincer al preşedintelui Băsescu pentru soarta învăţământului românesc s-a descompus în acordurile ample dintre luptele nesfârşite pentru putere. A declarat că un guvern, dacă doreşte cu adevărat, poate găsi resursele necesare pentru a aloca învăţământului ceea ce i se cuvine de drept.

Să înţelegem că Guvernul pe care ni l-a prezentat drept "cel mai competent Guvernul din ultimii 15 ani" nu vrea să elimine haosul din învăţământul românesc?

Să fie oare Guvernul Tăriceanu de rea -credinţă?

Se pare că a fost de rea credinţă încă de la preluarea mandatului când, în loc să dubleze salariile profesorilor, cum au promis în campanie, s-au năpustit să îşi protejeze averile prin instaurarea cotei unice.

Nu numai că nu au creat premisele pentru o România performantă, dar au şi tăiat orice avânt spre un asemenea deziderat.

După ce promiteau, în şase luni, eradicarea corupţiei, ne-au plasat pe locul I între ţările candidate sau membre ale Uniunii Europene la capitolul probleme cu corupţia. în afara unui joc de imagine cu arestări spectaculoase a unor membri PSD şi eliberări ulterioare din lipsă de probe, nu s-a făcut nimic concret pentru înlăturarea acestui flagel pe care aţi încercat să îl identificaţi cu PSD-ul, dar care înfloreşte sub semnul guvernării portocalii. Nici subordonarea justiţiei nu a impresionat Uniunea Europeană, care s-a săturat de iluzii politice şi vrea fapte în schimbul promisiunilor fluturate cu cinismul jenant al ultimului an.

O altă minciună dureroasă este cea faţă de sinistraţi, cărora le-au promis că le vor reconstrui casele în septembrie, iar la această dată, din totalul de 3633 de familii, 1119 locuiesc la rude, iar 487 sunt cazate în spaţii puse la dispoziţie de administraţia publică. Ca urmare a politicii eficiente a Cabinetului Tăriceanu, peste 6000 de persoane nu au locuinţe pentru iarnă, iar de soarta lor nu se mai preocupă nimeni, priorităţi fiind telefoane pe firul roşu şi discreditarea democraţiei.

Trăim momente istorice de care ar trebui să ne amintim cu bucurie, momente care îndurerează prin ridicolul unei politici fără nici o legătură cu realităţile româneşti. Speranţele într-un trai mai bun se sting, lăsând în urmă teama faţă de ce urmează să aducă alte măsuri ale eşecului.

La nici un an de la guvernare, asistăm la cea mai puternică dezamăgire politică sub care se prăbuşeşte un guvern aplecat sub greutatea minciunii trecutului.

Nici preşedintele Traian Băsescu, nici Guvernul Tăriceanu nu vor mai putea ieşi cu promisiuni în faţa electoratului care nu va uita grosolănia unor promisiuni cinice. Ceea ce sunteţi ne răsună atât de tare în urechi, încât nu mai auzim ce spuneţi.

Ar fi timpul să vedeţi dincolo de iluzia sub care vă ascundeţi, să ascultaţi glasul populaţiei tot mai nemulţumite de prestaţia ultimului an, să începeţi să aplicaţi măsurile din programul de guvernare pentru care aţi fost aleşi în fruntea ţării şi să începeţi să simţiţi româneşte pentru români.

Dacă aţi descoperit că nu sunteţi capabili să vă îndepliniţi promisiunile, promisiuni pe care nu vi le-a smuls nimeni şi care vă responsabilizează, faceţi o recunoaştere oficială a minciunii şi daţi-vă la o parte până nu este prea târziu pentru o ţară care merită o altfel de politică făcută, de altfel, de oameni.