Dezbateri parlamentare

Domnul Virgil Pop:

"Incompetenţa rămâne la externe"

Afirmam de la tribună săptămâna trecută că ministrul de externe trebuie să plece de la Palatul Victoria, în lumina traseului său profesional, dar mai ales prin prisma unei declaraţii de-ale sale, prin care anunţa o viitoare fraudă electorală pentru alegerile din 2012, pentru care pregătea nu mai puţin de un milion de voturi din diaspora pentru PDL, prin controversata lege a votului prin corespondenţă.

Noi am considerat că Teodor Baconschi a comis, prin această declaraţie, dar şi prin faptele sale arhicunoscute de la Paris, un atentat la democraţie prin asumarea teoretică a acestei fraudări, iar moţiunea simplă depusă la Senat s-a pronunţat tocmai împotriva batjocoririi electoratului român de către Guvern, prin Ministerul de Externe.

Ieri, însă, reprezentanţii PDL şi-au bătut încă o dată joc de români, refuzând să recunoască faptul că Teodor Baconschi este nociv pentru funcţia de ministru de externe şi alegând (sau mai degrabă fiind constrânşi, luând în considerare faptul că membrii puterii sunt ameninţaţi cu dosare) să voteze împotriva moţiunii simple din Senat adresate acestuia.

Nu contează nici că Teodor Baconschi a subordonat obiectivele naţionale de politică externă intereselor electorale ale PDL. Nici că România a eşuat lamentabil prin ratarea obiectivului de aderare la Spaţiul Schengen la data stabilită iniţial, martie 2011 şi că, chiar şi acum, data acestei aderări este o incertitudine sau că România cunoaşte, de la instalarea acestui ministru, o degradare continuă a politicii externe româneşti, ca strategie.

Pentru PDL şi Traian Băsescu, pentru că ceea ce doreşte Guvernul Boc este deja irelevant, contează, spre exemplu, ca partidul stat să câştige alegerile din 2012 prin fraudă; proiect la care Teodor Baconschi lucrează deja.

Pentru PDL şi sistemul de la putere, intensificarea luptei împotriva corupţiei (de la frontiere) - necesară pentru înlesnirea aderării României la Schengen - înseamnă reglări de conturi în taberele PDL, sperietoare pentru proprii membri din Parlament tentaţi să fugă dintre rânduri şi eliberarea unor funcţii cheie aducătoare de resurse pentru puşculiţa de partid. Iar de acest lucru se ocupă, bineînţeles, tot mai marii PDL.

Pentru PDL contează ca cei ce au slugărnicit pentru bunăstarea partidului să fie răsplătiţi prin funcţii onorifice, publice, de înaltă răspundere, deşi CV-ul acestora nu îi recomandă, cum este, de exemplu, cazul consilierului prezidenţial Cătălin Avramescu, propus recent de ministrul Baconschi pentru postul de ambasador în Finlanda şi Estonia, sau cazul apropiatei premierului Emil Boc, Cynthia Curt, care a fost numită consul general al României la Barcelona. De aceste propuneri şi numiri tot Teodor Baconschi s-a ocupat.

Votul de ieri din Senat ne-a două semnale clare: unul ne spune că suntem foarte aproape de a răsturna această coaliţie nocivă de la putere şi, implicit, situaţia dramatică a societăţii româneşti. Iar această şansă se va întâmpla cu siguranţă în viitorul apropiat, pentru că în ciuda tuturor ameninţărilor cu dosare, cei cu simţul realităţii nu se vor mai putea ralia, pentru multă vreme, acestei dictaturi nocive.

A doua concluzie care se desprinde din toată această poveste, o dezamăgire, de altfel, este determinată de această dată nu de vot, ci de atitudinea cu care ministrul Baconschi şi Guvernul Boc au tratat acest vot de blam dat de o mare parte din membrii Parlamentului României modului de a conduce Externele. Astfel, chiar dacă moţiunea ar fi fost votată, sunt convins că lucrurile nu s-ar fi schimbat în calculul guvernamental şi Baconschi ar fi rămas la Palatul Victoria, dintr-un motiv foarte simplu: Traian Băsescu şi Guvernul Boc nu mai conduc o democraţie, unde vocea majorităţii contează, ci un sistem propriu, dictatorial, unde voinţa poporului este redundantă.