Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Filip Soporan:

Stimaţi colegi,

Doresc să vă prezint declaraţia politică intitulată "Preocupări ale Adunării Parlamentare a Francofoniei în vederea dezvoltării durabile"

In calitate de membru al Adunării Parlamentare a Francofoniei, în preajma Reuniunii şefilor de stat şi de guverne din spaţiul francofon, ce se va desfăşura la Bucureşti în septembrie 2006, doresc să vă prezint una din preocupările importante ale acestei instituţii legată de dezvoltarea durabilă şi de sprijinirea ţărilor membre în acţiunile de conservare şi de protejare a naturii.

Comisia de cooperare şi dezvoltare din cadrul APF a pregătit un raport privind "Gestiunea deşeurilor în francofonie", care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desfăşurată în perioada 30 iunie - 3 iulie 2006.

Pentru a avea o imagine asupra analizei şi măsurilor preconizate, propun spre studiu colegilor o sinteza asupra raportului, pe care o atasez prezentei declaratii politice.

Sinteză asupra Raportului Comisiei de dezvoltare şi cooperare la a XXXII-a Adunări Parlamentare a Francofoniei privind "Gestiunea deşeurilor în spaţiul francofon"

1. Introducere

Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF) se constituie într-o instituţie internaţională importantă care, pe lângă promovarea comunicării în limba franceză, îşi propune să abordeze problematica specifică ţărilor membre, iar în cadrul acesteia se acordă o atenţie deosebită dezvoltării durabile şi gestiunii deşeurilor.

Comisia de cooperare şi dezvoltare din cadrul APF a pregătit un raport privind "Gestiunea deşeurilor în francofonie", care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desfăşurată în perioada 30 iunie - 3 iulie 2006.

Raportul a fost prezentat de reprezentanţii Comunităţii franceze din Belgia şi din Vallée d'Aoste şi au avut la bază rapoartele preliminare ale reprezentanţilor din Canada, Franţa, Gabon, Geneva, Jura, Liban, Macedonia, Mali, Monaco, Quebec, Senegal, România, Elveţia.

Analiza a fost realizată cu scopul de a se constitui pentru ţările membre un instrument de schimburi constructive de informaţii, un creuzet de idei, de referinţe, de metode, de proiecte, de cooperări pentru a se îmbunătăţii activitatea parlamentară care se desfăşoară cu aplicaţie în domeniul gestiunii deşeurilor, esenţial pentru viitorul omenirii. Materialul prezentat este structurat în opt capitole: introducere, constatări generale, cadru internaţional, analiza situaţiei existente, obiective propuse, soluţii, programe de ajutorare şi de cooperare.

Analiza stării de fapt la nivelul francofoniei. Din analiza materialelor prezentate de ţările membre se degajă trei situaţii:

• ţări fără o politică integrată de gestiune a deşeurilor (Senegal, Mali, Gabon, Libia) - grupa A;
• ţări care dezvoltă în momentul de faţă o politică integrată de gestiune a deşeurilor (România, Macedonia)- grupa B;
• ţări care au deja implementată o politică integrată de gestiune a deşeurilor - grupa C.

Analiza stării de fapt s-a făcut pe următoarele domenii: legislaţie şi măsuri de control, tratamentul deşeurilor, valorificare, dificultăţi şi finanţare.

2.1. Analiza legislaţiei

În ţările din grupa A se remarcă lipsa unei legislaţii specifice gestionării deşeurilor. Reglementările care se întâlnesc în domeniu sunt texte generale cu caracter normativ, programe globale de protecţia mediului, texte cu delegare de competenţe. Prin urmare, există puţină legislaţie şi mijloace de control, dar se constată cu satisfacţie că se depun eforturi pentru realizarea unui sistem de evaluare a protecţiei mediului, care poate stabili sancţiuni administrative şi penale.

Ţările din grupa B, la fel ca şi cele din grupa C, au o legislaţie principală axată pe problematica protecţiei mediului, completată cu măsuri legislative specifice în domeniul gestiunii deşeurilor, care transpun directivele europene şi acordurile internaţionale. În cazul violării dispoziţiilor legale în materie de deşeuri pot fi aplicate penalităţi.

Ţările din grupa C se caracterizează prin existenţa unei legislaţii bogate, care repartizează competenţe între diferite paliere de putere, în funcţie de tipul de deşeu şi de modul de finanţare, există un cadru general mai vast, de tipul "Codului de reglementare şi de procedură privind protecţia mediului". Controalele sunt efectuate în cadrul legislativ stabilit, dar acestea acţionează şi în baza rapoartelor şi acordurilor internaţionale, cu precădere în materie de poluare şi de reglementare a transportului de deşeuri. Aceste controale pot stabili sancţiuni administrative şi penale.

2.2. Tratamentul deşeurilor

În domeniul gestiunii generale avem următoarele caracteristici:

ţările din grupa A se remarcă prin absenţa generală a proceselor din cadrul gestiunii deşeurilor;

ţările din grupa B se remarcă prin existenţa următoarele etape: colectare selectivă sau nu, transportul şi depunerea tranzitorie în centre de depozitare, reciclarea parţială a unor produse;

ţările din grupa C se remarcă prin existenţa sistemelor avansate de colectare (selectivă în marea majoritate a cazurilor), triere, compostare, reciclare şi depozitare, acolo unde este cazul.

Sistemele de operare au o mare diversitate. Astfel, conform analizelor făcute, avem următoarele situaţii:

• ţările din grupa A se caracterizează prin existanţa competenţelor stabilite la nivelul domeniului public, cu situaţii limitate de parteneriat public-privat;
• ţările din grupa B reglementeză gestiunea deşeurilor prin intermediul operatorilor din domeniul public sau prin asociere public-privat;
• ţările din grupa C au următoarea situaţie: sectorul public, prezent sub forme juridice diverse (asocieri de comune, societăţi de drept public, comisii regionale de gestiunea deşeurilor), poate stabili contracte cu sistemul privat sau poate concesiona aceste servicii.

Infrastructura specifică domeniului are următoarele caracteristici:

• ţările din grupa A se caracterizează prin existenţa depozitelor de tranzit, centre de triere, centre de compostare, proiecte de depozitare ecologică, dar capacitatea acestora este insuficientă cerinţelor şi nevoilor de dezvoltare;
• ţările din grupa B au recenzate suplimentar centre de stocare şi instalaţii de incinerare. Mediul rural articulează gestiunea deşeurilor în jurul colectării selective, în care se reţine partea biodegradabilă, care va fi compostată sau se va utiliza la sursă în gospodăriile proprii;
• ţările din grupa C au realizat centre de depozitare prevăzute cu dispozitive de supraveghere a apei, uzine de incinerare, combinate cu unităţi de compostare, rampe de colectare selectivă a deşeurilor.

2.3. Valorificarea deşeurilor

În funcţie de grupa de ţări, valorificarea deşeurilor prezintă următoarele caracteristici:

• ţările din grupa A au iniţiat, fără să generalizeze, sisteme de reciclare a deşeurilor cu asigurarea comercializării produselor obţinute din reciclare, fie direct pe piaţă ca produse finite, fie ca materii prime la nivelul unităţilor productive;
• ţările din grupa B comercializează produsele obţinute atât pe piaţa internă cât şi la export;
• ţările din grupa C se caracterizează prin faptul că există o valorificare superioară ca materii prime sau sub formă energetică.

2.4. Dificultăţi

În ţările din grupa A nu există un sistem real de gestiune al deşeurilor. Autorităţile fac faţă cu greu numeroaselor dificultăţi, cea mai importantă fiind cea de ordin financiar. Lipsa fondurilor, lipsa infrastructurii creează probleme de fond în procesul de gestiune al deşeurilor. Modul de viaţă a cetăţenilor nu a atins încă cultua necesară gestiunii deşeurilor, existând lipsuri importante şi în domeniul promovării informaţiilor.

În ţările din grupa B există acţiuni pozitive în privinţa gestiunii deşeurilor, însă, din păcate, se manifestă lipsuri în domeniul mijloacelor financiare, formării existenţei unei "culturi" de largă promovare privind gestiunea deşeurilor la nivelul cetăţenilor. Această "cultură" se manifestă mai eficient la nivelul firmelor private.

În ţările din grupa C, autorităţile sunt confruntate cu acoperirea costurilor ridicate de depozitare şi ale diferitelor procedee de valorificare. O altă dificultate este dată de deşeurile reziduale sau concentrate, care rezultă odată cu creşterea cantităţii de deşeuri produse şi a reciclării acestora. Un alt element negativ este legat de impactul negativ al diverselor procedee (incinerare, depozitare) asupra sănătăţii cetăţenilor şi asupra mediului (poluarea apelor freatice, emisii de gaz cu efect de seră). Se constată că structurile, adesea descentralizate, nu oferă întotdeauna o eficacitate maximă sistemului de gestiune a deşeurilor.

2.5. Finanţarea

Finanţarea în ţările din grupa A se face esenţial din sfera publică (impozite, taxe, bugete ale colectivităţilor locale) şi prin intermediul cooperărilor internaţionale. Pentru ţările din grupa B finaţările principale provin de la stat, dar se remarcă în ultima perioadă o participare a sectorului privat şi o participare eficientă la programele cu finanţare europeană. Pentru ţările din grupa C, se regăseşte principiul poluatorul plăteşte, în sensul că producătorul de deşeuri plăteşte pentru eliminarea acestora (redevenţa pentru eliminare).

2. Soluţiile necesare perfecţionării sistemului de gestiune a deşeurilor

Activităţile de perfecţionare a procesului complex de gestiune a deşeurilor se bazează pe următoarele acţiuni: prevenirea producerii deşeurilor (un deşeu neprodus nu este eliminat), trierea şi colectarea selectivă, valorificarea energetică, reciclarea materiilor secundare şi a deşeurilor, ecologizarea proceselor industriale, reutilizarea produselor şi a materialelor ce rezultă în procesul de reciclare

Concluzii

Raportul analizei este deosebit de util şi de interesant. Acţiunile viitoare sunt specificate la nivelul acţiunii parlamentare, a executivului şi a perfecţionărilor tehnologice şi a acţiunilor de valorificare a materiilor secundare şi a deşeurilor. Se subliniază necesitatea acţiunilor proactive în acest domeniu şi cu precădere sunt vizate următoarele activităţi: adoptarea, punerea în operă şi respectarea legislaţiei; educarea, în special a tinerilor; comunicarea directă şi ficace; finanţări apropiate de serviciile publice; măsuri fiscale incitante; prevenirea şi pedepsirea comportamentelor ilegale.

Rezoluţia, adoptată de plenul Adunării Parlamentare a Francofoniei, cuprinde următoarele măsuri:

• sugerează ţărilor membre adoptarea celor patru principii adoptate de Uniunea Europeană: prevenirea, responsabilitatea producătorului (poluatorul sau producătorul plăteşte), anticiparea problemelor potenţiale, adoptarea cu precădere a proximităţii;
• sensibilizarea statelor membre în acordarea mijloacelor financiare pentru favorizarea cercetării ştiinţifice şi a dezvoltării de noi tehnologii de tratare a deşeurilor;
• încurajarea guvernelor de a dezvolta noi reguli şi de adoptare a noi măsuri pentru reducerea cantităţii de deşeuri şi a poluării în cadrul proceselor industriale şi de asigurare a utilităţilor publice;
• invitarea parlamentarilor din spaţiul francofon de a se implica direct în susţinerea proiectelor propuse de ONG-uri;
• angajarea parlamentarilor din spaţiul francofon în adoptarea măsurilor legislative care se impun în traficul internaţional de produse şi deşeuri toxice;
• adoptarea de măsuri de educare cu privire la produsele şi deşeurile toxice, desfăşurate cu precădere în mediul rural;
• condamnă deversările ilicite de deşeuri în ţările în curs de dezvoltare;
• susţine dezvoltarea cooperării bilaterale, regionale şi multilaterale în vederea reducerii mişcărilor transfrontaliere de deşeuri periculoase şi de produse toxice periculoase;
• propune Institutului de Energie şi Protecţia Mediului al Francofoniei (IEPF) şi Centrului Internaţional de Resurse şi Inovare pentru Dezvoltare Durabilă (CIRID) dezvoltarea sistemului "Mediaterre", care va concentra informaţii utile cu privire la problematica gestionării deşeurilor;
• încurajarea schimburilor şi transferului de experţi în domeniul procesării deşeurilor;
• recomandă dezvoltarea unei solidarităţi pe această problemă între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare;
• încurajarea formării şi calificării formatorilor locali capabili de a consilia, educa şi a acompania populaţia în domeniul gestiunii deşeurilor;
• încurajarea iniţiativelor cetăţenilor în materia reciclării deşeurilor.

Având în vedere cerinţele exprimate de APF, consider că este necesar ca problematica gestionării deşeurilor să fie abordată la nivelul factorilor de decizie şi în cadrul unor reuniuni naţionale anuale, cu participarea principalilor actori: responsabilii parlamentari şi guvernamentali, autorităţile locale, unităţile implicate în procesul de gestiune a deşeurilor, patronatul serviciilor publice, unităţile de învăţământ şi cercetare, organizaţiile nonguvernamentale.