Dezbateri parlamentare

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declaraţie politică privitoare la necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ privitor la protecţia fizică şi informaţională a obiectivelor de importanţă strategică, a facilităţilor de infrastructură şi a agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domenii strategice.

Ameninţările asimetrice se manifestă atât într-un trend ascendent din punct de vedere organizaţional, reuşind să ajungă la structuri capabile să penetreze structurile statale, dar şi la noi metode de acţiune în plan operaţional. Grupările teroriste şi cele de crimă organizată identifică noi mijloace de finanţare, de recrutare şi, în mod special, de concretizare a obiectivelor lor.

Avertizările recente privind posibilele atacuri asupra obiectivelor strategice ale unor ţări şi asupra facilităţilor de infrastructură sunt din ce în ce mai dese atât la nivelul Uniunii Europene cât şi al întregii comunităţi euroatlantice.

În acest context, consider că actualul cadru legislativ referitor la paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor poate fi îmbunătăţit iar pe de altă parte, se impune corelarea acestor prevederi legislative cu cele referitoare la Sistemul Naţional de Management al situaţiilor de Urgenţă, în sensul instituirii unui sistem de avertizare care să permită ca, în cazul unui atac terorist asupra unei componente strategice, atac concretizat fie la nivel fizic fie informaţional, să fie activate sisteme de maximizare a protecţiei la nivelul întregii ţări.

Avertizările emise la nivel european arată că noile zone de manifestare a terorismului se vor concretiza prin atacuri asupra infrastructurii informatice, în special asupra celei de susţinere a unor sisteme vitale. Nu trebuie să ignorăm nici avertizările din trecut când, prin penetrarea sistemelor informatice ale Ministerului de Finanţe din România, au fost schimbate ratele oficiale de curs valutar şi au fost introduse taxe fictive. Acest tip de atacuri pot prejudicia grav activităţile economice din România, dar şi încrederea cetăţenilor în capacitatea statului de a-i proteja. Scenarii mai pesimiste pot include atacuri concomitente la nivel fizic şi informaţional care vor viza sisteme de navigaţie, manevrarea frauduloasă a informaţiilor privitoare la datele cu caracter personal, atacuri asupra unor sisteme computerizate de susţinere a vieţii, atacuri asupra sistemelor informatice şi bancare dar şi operaţiuni tip PSYOPS menite să inducă populaţiei stări de panică şi teroare.

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, va trebui să ne adaptăm inclusiv sub aspectul pregătirii sistemelor informatice, astfel încât, în momentul corelării acestora cu cele ale Uniunii Europene, să nu reprezinte o vulnerabilitate la adresa securităţii întregului sistem. Se impune nu numai adoptarea unor reglementări legislative, ci şi implicarea activă în vederea educării civice a cetăţenilor în acest domeniu.

Pe de altă parte însă, consider că se impune adoptarea unei legislaţii specifice pentru paza obiectivelor strategice, a facilităţilor de infrastructură şi a agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domenii strategice astfel încât să se minimizeze efectele concretizării potenţialelor riscuri la adresa acestora. Corelarea lor într-un sistem unitar presupune eforturi materiale şi legislative, dar avantajele adoptării unor astfel de reglementări preventive sunt, în mod cert, mai evidente decât eventualele consecinţe nefaste ale indolenţei manifestate în acest domeniu.