Dezbateri parlamentare

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declaraţie politică: "Problemele fiscale şi sociale ale României".

Cota unică a fost o momeală prin care liberalii şi democraţii au intrat în posesia multor voturi. Relaxarea fiscală părea o măsură care va aduce multiple avantaje tuturor păturilor sociale. Totuşi, după mai bine de 3 ani, România are cel mai mare număr de impozite din Uniunea Europeană. Insuficienţa veniturilor colectate prin cota unică a dus la crearea unor taxe aberante, precum cele pe cadouri şi pe înmormântări. Cetăţenii cu venituri mici şi medii au pierdut prin acest sistem de percepere a dărilor către stat.

Impozitare progresivă sau impozitare uniformă, aceasta este noua dilemă care frământă pe specialişti, iar clasa politică şi oamenii de stat au învăţat rapid cum stă treaba cu democraţia. Ei promit că această schimbare va aduce relansarea economică şi prosperitatea la care românii n-au încetat să viseze.

Ca orice produs al interacţiuni lor umane, şi impozitarea trebuie apreciată, în primul rând, din punct de vedere social, numai prin subordonarea criteriului eficienţei (cum e mai bine) şi criteriului social (cum e drept). Este adevărat că în sfera proprietăţii private poate exista interes pentru economisirea costurilor, deoarece numai în condiţii de piaţă risipa este penalizată prin pierderi şi, eventual, prin faliment. Totuşi, statul trebuie să aibă mijloacele de a-i ajuta şi pe cei nevoiaşi, pe defavorizaţii sociali, el trebuind să fie un participant activ în cadrul economiei din România.

În realitate, economia desemnează un sistem de interacţiuni voluntare între deţinătorii drepturilor legitime de proprietate, iar în arhitectura acestui sistem, politicile guvernamentale nu fac decât să împartă avantaje pentru unii şi dezavantaje pentru alţii, de unde şi natura inerent conflictuală a tuturor aranjamentelor bazate pe coerciţie.

Guvernanţii au maximizat avantajele rezultate din creşterea cheltuielilor publice pentru grupurile lor de interese, chiar cu preţul sacrificării dezvoltării economice, prin crearea sistematică de deficite şi mari datorii publice. Mărimea şi implicarea sectorului public trebuie să se bazeze pe "calcule de rentabilitate", deci economic, nu numai în funcţie de interesele şi programele politice câştigătoare, deci, electoral.

Distribuţia echitabilă a veniturilor în societate se poate realiza prin alternanţa guvernărilor liberale cu cele social-democrate, altfel pacea socială se poate transforma în revoltă.