Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Arion:

"România are nevoie de un acord financiar cu FMI"

Semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional va aduce "infuzia de credibilitate" necesară României, în actualul context internaţional. Imaginea unui mediu de afaceri viabil se face pe baza certificatelor de bună purtare emise de către diferite instituţii internaţionale.

Un acord cu FMI ar ajuta România să obţină, pe lângă avantajele inerente care vor veni din obţinerea unui credit avantajos, şi o imagine de siguranţă şi un plus de încredere din partea investitorilor străini şi a reprezentanţilor mediului de afaceri interni şi externi.

Fondul Monetar Internaţional a fost înfiinţat în 1944 şi este practic o casă de ajutor reciproc cu 184 de ţări membre. Fiecare stat în parte cotizează cu o anumită sumă, dar se şi poate împrumuta în caz de nevoie.

România a devenit membru FMI în 1972 şi în momentul de faţă deţine "în cont" 1030,21 Drepturi Speciale de Tragere. FMI a recunoscut într-un raport publicat în 2004 că a greşit mult în relaţia cu România, insistând pe stabilitate macroeconomică şi ignorând reformele structurale. Totuşi, Fondul a avut o contribuţie foarte importantă la stabilizarea macroeconomică a României.

Ţintele acordului cu FMI sunt întărirea rezervelor BNR, deblocarea creditării şi recâştigarea încrederii externe. Un obiectiv-cheie al acordului care ar putea fi încheiat cu FMI îl constituie reluarea creditării prin eliberarea de către BNR a unei părţi din rezervele minime obligatorii constituite de bănci în valută, sumele restituite urmând a fi compensate cu bani de la Fond, astfel încât rezerva valutară să nu fie afectată.

Condiţiile de acordare a unui împrumut extern, negociate în prezent de România cu FMI şi Comisia Europeană, pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, vor fi aplicate gradual, într-un interval de 3-6 ani.

Guvernul nu va dispune, în urma negocierilor cu FMI şi CE, reducerea salariilor de bază şi a pensiilor, aşa cum s-a întâmplat în Letonia şi Ungaria, şi nici măsuri împotriva sistemului de protecţie a familiilor cu venituri reduse.

România nu se poate împrumuta de pe piaţa privată, în acest moment, datorită conjuncturii economice internaţionale, iar alte surse de finanţare nu există. În cazul Ungariei, analiştii au remarcat o remediere foarte rapidă a percepţiei de risc pe plan extern după intervenţia în comun a Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene.

Astfel, deşi se confruntă cu dezechilibre financiare mult mai mari decât noi, ţara vecină nu a fost retrogradată din categoria ţărilor cu risc scăzut pentru investiţii, sprijinul primit şi condiţionările FMI de întărire a politicii fiscale şi salariale fiind considerate o garanţie suficientă pentru evitarea unor retrageri masive ale capitalului străin.

Iată de ce un acord bine negociat cu reprezentanţii FMI poate să confere României o percepţie favorabilă în mediile de afaceri internaţionale şi poate să îi asigure premisele unei bune gestionări a situaţiei de criză pe care o traversăm.