Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Puşcaş:

Declaraţie politică privind corupţia generalizată, respectarea drepturilor omului în România, gradul de libertate a presei în România.

În ultimele două săptămâni două reputate agenţii internaţionale pentru transparenţă au dat publicităţii rapoarte privind corupţia în majoritatea statelor de pe glob.

În Raportul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei în anul 2005, dat publicităţii de Transparency International, se arată că în cazul României, fenomenul de corupţie a ajuns la pragul psihologic de "corupţie generalizată".

În condiţiile în care ţările nou intrate în UE au înregistrat un indice de corupţie mai bun ca România cu cel puţin un punct, se pune serios întrebarea dacă vom putea face faţă cerinţelor comunitare în acest domeniu, la data aderării.

Studiul amintit este realizat pe baza a 16 sondaje diferite, elaborate la nivelul mediului de afaceri şi al celui academic, al înalţilor funcţionari din adminstraţia publică. Totodată, este foarte important de menţionat faptul că punctele de vedere ale rezidenţilor din România corespund cu cele ale experţilor străini.

Aceste fapte arată că, în ciuda mult-trâmbiţatei reforme a sistemului juridic, fenomenul sus-amintit a ajuns la stadiul de generalizare, ceea ce dovedeşte că în 10 luni de "vânătoare de vrăjitoare", de discursuri politicianiste, de lipsă completă de fair-play în conduita politică, actuala putere nu a reuşit decât să ne situeze şi mai convingător în rândul statelor problemă.

Nu ne putem preface că nu vedem uscăturile din pădurea proprie ci doar pe acelea ale altor ţări. Nu putem afirma la nesfârşit că România e mai bine pregătită decât Bulgaria pentru aderare, ignorând problemele reale care ar putea activa clauza de salvgardare. Interesul românesc este de a adera la UE, nu de a ne bucura că Bulgaria întâmpină probleme mai grave decât cele ale României. Iată că, în raportul amintit mai sus, Bulgaria se situează într-o poziţie mult mai bună decât cea a României, asigurându-şi argumente mai puternice pentru momentul 1 ianuarie 2007.

Voi mai face referire şi la un alt raport, acela al organizaţiei Amnesty International, care se referă la respectarea drepturilor omului în Bulgaria, România şi Slovacia, raport care a fost denunţat de importanţi actori de pe scena politică românească. Această cercetare este concentrată în special pe situaţia spitalelor de boli nervoase din România, pe situaţiile de abuzuri ale forţelor de poliţie, de discriminare a populaţiei de etnie romă. Reprezentanţii acestei organizaţii au solicitat Uniunii Europene menţinerea presiunilor asupra României, în privinţa respectării drepturilor omului.

Considerăm reacţia clasei politice româneşti pripită şi nefondată, mai ales în ceea ce priveşte negarea faptelor prezentate în Raportul Amnesty International. Desigur că un astfel de raport nu este o carte de vizită meritorie. Dar la fel de adevărat este şi faptul că aderarea României la data stabilită depinde de respectarea TUTUROR criteriilor de la Copenhaga. Drepturile omului sunt un domeniu sensibil şi foarte solicitant, care presupune eforturi concertate în foarte multe direcţii, însă nu putem minimaliza datele factuale ale raportului, spunând că cele semnalate de Amnesty International sunt cazuri disparate şi exagerate.

În cele din urmă mă voi referi la un al treilea raport, şi anume cel elaborat de prestigioasa organizaţie ,,Reporters sans Frontieres''. În campania electorală din toamna anului trecut, actuala putere a avut un mesaj bazat pe lupta anticorupţie şi libertatea de expresie, după modelul fostei CDR. După ce s-a instalat confortabil la putere, singura preocupare a ,,guvernării portocalii'' a fost să-şi aservească toate instituţiile statului, să le politizeze, uitând de sloganurile electorale.

În mod sistematic, am atras, pe diverse canale, semnale de alarmă actualei puteri faţă de obligaţiile pe care le are pentru respectarea angajamentelor de ţară în vederea aderării la UE; cu toate acestea puterea actuală s-a mulţumit să urmărească sistematic procesul epurărilor politice din structurile administraţiei a celor care nu respectau culoarea portocaliu.

Este, credem noi, momentul ca, în al doisprezecelea ceas, puterea actuală să se trezească la realitatea zilei şi fără întârziere să ia o atitudine pragmatică/aplicată faţă de situaţia semnalată prin evaluările organismelor internaţionale. Dincolo de semnalele de alarmă ale acestor evaluări se găseşte o situaţie care practic ne poziţionează în ,,zona gri'' a ţărilor care aspiră la democraţie.

Interesul nostru, al tuturor, indiferent de familia politică căreia îi aparţine fiecare, este intrarea României în clubul ţărilor civilizate ale Europei prin aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

De aceea, guvernul trebuie să-şi asume un plan clar si eficient de măsuri pentru a evita calificative de genul celor semnalate să mai fie acordate României şi care sunt jignitoare pentru poporul român. Perioada următoarelor şase luni va fi determinantă în ceea ce priveşte drumul ţării noastre spre Uniunea Europeană, în perspectiva evaluărilor Comisiei Europene din primăvara anului viitor. Tocmai datorită acestui aspect se impune ca, fără întârziere, guvernul şi actuala putere să-şi asume situaţia actuală şi să procedeze în consecinţă la înlăturarea cauzelor care au determinat astfel de evaluări.