Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.124/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.73 | Florin-Costin Pâslaru - declaraţie politică "Ce ne aşteaptă în domeniul educaţiei?"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Ce ne aşteaptă în domeniul educaţiei?" Noua Lege a educaţiei naţionale, elaborată de "colectivul Funeriu" fără consultarea oamenilor de la catedră şi a partenerilor de dialog social, va conduce la o bulversare fără precedent a întregului sistem de învăţământ, de stat şi particular, de la nivelul învăţământului preşcolar până la nivelul învăţământului universitar şi postuniversitar, dar şi în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, a sistemului de recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi calificărilor. Ce ne aşteaptă, în domeniul educaţiei naţionale? Învăţământul preuniversitar va cuprinde - conform noii legi - cinci niveluri, începând cu educaţia timpurie, apoi nivelul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul secundar şi învăţământul secundar superior, învăţământul profesional postobligatoriu, organizat în filiera tehnologică, învăţământul terţiar non-universitar, de tip postliceal. Continuarea studiilor din învăţământul secundar inferior (gimnazial) în învăţământul secundar superior (liceal) va fi asigurată pe bază unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice, precum şi pe rezultatele învăţării şi pe opţiunile individuale. Legea conţine şi unele prevederi cu iz electoral: învăţământul de stat, dar şi cel particular acreditat, vor primi finanţare de bază de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte surse; educaţia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar cercetarea va primi 1% din PIB (când, în realitate, educaţia şi învăţământul primesc, împreună, doar 3,5 % din PIB); statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR) fiecărui copil, cetăţean român, la naşterea acestuia, sumă care se depune într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă. Titularul contului este singura persoană care poate retrage suma din acest cont, după împlinirea vârstei de 14 ani. Perioadă în care aceste fonduri, dacă vor fi într-adevăr depuse, se pot volatiliza, cum s-a întâmplat cu atâtea şi atâtea fonduri în perioada postdecembristă. |



