Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Victor Boeriu:

Cele mai importante două decenii în perspectiva unei compatibilizări a standardului de viaţă românesc cu cel european sunt educaţia şi sănătatea. Integrarea europeană de la 1 ianuarie 2007 reclamă nu doar performanţă în domeniul economic ci, în primul rând, garanţia unui popor sănătos fizic şi spiritual.

În acest sens, una din priorităţile guvernului Tăriceanu a fost alocarea unor sume mai mari din buget sectoarelor sănătăţii şi celui al educaţiei. În 2007, finanţarea consistentă a învăţământului a depăşit pragul simplelor intenţii retorice şi a devenit faptă, concretizată în cea mai mare creşterea bugetară pentru educaţie de după revoluţie: 5,2% din p.i.b. În termeni concreţi, învăţământului i se acordă 5,6 miliarde euro, cu mult peste cele 1,9 miliarde de euro acordate în 2004.

dublarea sumei acordate sănătăţii în 2007 faţă de 2004 este o altă acţiune lăudabilă a guvernului Tăriceanu, care răspunde astfel necesităţii urgente în acest domeniu. Procentul de 4% din p.i.b. acordat pentru anul următor acestui sector (reprezentând 4,3 miliarde euro) nu face decât să dezvăluie preocuparea actualului executiv pentru rezolvarea cât mai rapidă a problemelor grave care macină sănătatea.

Toate acestea n-ar fi fost posibile fără o creştere susţinută a economiei, prin adoptarea unei filozofii bugetare de natură să estompeze efectele nefaste ale vechii guvernări, pe de o parte, şi să asigure îndeplinirea obiectivelor stabilite în campania electorală din 2004, pe de alta. Evoluţia economică favorabilă derulării proiectelor necesare în vederea integrării europene se datorează politicilor liberale promovate de Guvernul Tăriceanu (de exemplu, cota unică de impozitare) şi intenţiei de a face din "binele comun" un scop în sine, în detrimentul preocupării pentru crearea unor conflicte politice false şi neproductive.