Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Bejinariu:

"Educaţia - prioritate în securitatea naţională"

Gradul de civilizaţie al poporului român este dat de gradul de profesionalizare şi creştere morală care se realizează în şcoală şi universitate. Analizele, dezbaterile ori previziunile, mai ales din ultimii 5-6 ani, ale oamenilor politici de la guvernarea României, s-au plasat în jurul noţiunii de Putere, numindu-se cu diferite sintagme: strategii educaţionale, educaţie naţională, şcoală aplicativă, formarea de competenţe etc. După ce ajung la Putere, mulţi politicieni se întreabă ce să facă cu ea şi fără pauză şi-o subordonează intereselor personale şi ale susţinătorilor, care formează astăzi clientela politică.

Spre a face analize şi judecăţi de valoare, credem că de bază şi întemeiată rămâne admirabila afirmaţie a lui Spiru Haret, adevăratul întemeietor al învăţământului naţional, şi anume: "Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta Ţara mâine."

După cum ne demonstrează datele statistice în ultimii 20 de ani, România a pierdut 10% din populaţie ca urmare a reducerii natalităţii; 3 milioane de persoane au migrat ireversibil în alte ţări; peste 50% dintre elevii de 15 ani se află sub pragul alfabetizării ştiinţifice; numărul studiilor publicate şi al brevetelor pe plan internaţional este de până la 50 de ori mai mic decât în alte state de aceeaşi categorie; personalităţile şcolii, culturii şi ştiinţei româneşti nu sunt puse în valoare; noua Lege a educaţiei naţionale introduce politica în şcoală, desfiinţează autonomia universitară şi face din limba maghiară a doua limbă oficială.

În ultimii ani, mai cu seamă de când guvernarea a fost preluată de PDL şi UDMR, medicii şi personalul sanitar, în număr mare, pleacă în alte state europene; profesorii şi alţi intelectuali pleacă, la fel, la diverse activităţi, inclusiv la adunat căpşuni în Spania; mulţi tineri de la sate au devenit deja cetăţeni ai unor state europene.

Ceea ce propune PSD este acreditarea valorii sociale a lucrului bine făcut, formarea şi valorificarea deplină a capitalului uman al ţării. Socotim că de bază pentru următoarele decenii rămâne dezvoltarea capitalului uman: educaţie şi formare profesională, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, viaţă culturală naţională într-un cadru legislativ modern, prospectiv şi activ.

Susţinerea financiară a educaţiei, promovarea de reglementări în spirit Haretian modern, realizarea unui învăţământ aplicativ şi prospectiv, preţuirea şi răsplătirea calităţii muncii din societatea românească sunt tot atâtea pârghii pentru aducerea României în lumea statelor europene. Şi pe deasupra mai trebuie respectat ceea ce spunea Spiru Haret: "Cel dintâi act al oricărei acţiuni naţionale este tărâmul şcolar."