Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Pupeză:

"Discreditarea clasei politice, un pas spre republica prezidenţială"

Atacurile lui Traian Băsescu asupra clasei politice ne oferă imaginea unui preşedinte hotărât să dinamiteze pilonii oricărei democraţii: instituţiile statului, Parlament, Guvern, dar şi opoziţia. Discursurile mai noi sau mai vechi ale preşedintelui indică foarte clar dorinţa sa de a discredita clasa politică românească, de a se erija în salvamarul acestei naţiuni, valurile făcute de acesta prin presă inducând ideea beneficiilor pe care le-ar avea românii într-o republică prezidenţială.

Cu o clasă politică de corupţi, de oameni ascunşi în spatele unor liste, aşa cum îi place să o catalogheze, Traian Băsescu îşi imaginează că este oţetul sau spirtul care spală "zoaia de pe geam". El duce o cruciadă împotriva tuturor celor care nu îi îmbrăţişează ideile, dar mantia sa protectoare acoperă, totuşi, fanii din Partidul Democrat-Liberal, cărora nu le vede problemele din afacerile cu energie, construcţii şi alte cele.

Dacă la orizont vede doar oligarhii din vârful clasei politice, atunci trebuie să ştie că au fost votaţi de popor, ba chiar de cei care l-au propulsat şi pe dumnealui preşedinte. Oligarhii sunt a alianţei portocalii, iar electoratul care i-a mandatat pe actualii guvernanţi i-a semnat preşedintelui Băsescu şi contractul pe durată determinată la Palatul Cotroceni. Mult mai corect ar fi fost din partea domniei sale să spună că "Toţi cei din clasa politică actuală suntem o "zoaie pe geam". Cel puţin, aprecierile sale păreau credibile. Nu am remarcat tonul de autocritică în aceste catalogări.

Un şef de stat trebuie să fie acid, dar ponderat şi decent în declaraţii. Bâlciul place în general cam o săptămână, după care lumea caută alte "distracţii", precum plata facturilor, a datoriilor la bancă, a şpăgilor la spitale.

Să nu creadă domnul Băsescu că astfel de epitete îi vor aduce mai multe procente. Această atitudine va fi taxată, mai devreme decât se aşteaptă, de români, iar stilul populist şi personalitatea temperamentală vor ştirbi, din păcate, nu doar imaginea lui, ci şi a României. Poporul ar trebui să folosească limbajul elitelor, iar Traian Băsescu se consideră o astfel de elită a României. Dar probabil că în ţara noastră valorile sunt răsturnate, iar un astfel de discurs prezidenţial nu se ridică la nivelul la care este nevoit să se coboare poporul.