Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Pupeză:

"Problema laptelui din România dă în foc"

Preţul laptelui a devenit subiect al războiului dintre producătorii şi procesatorii de lapte, fermierii români fiind nevoiţi, nu pentru prima dată, să iasă în stradă şi să tragă un semnal de alarmă. Revolta crescătorilor de ovine şi bovine din toată ţara, care au pichetat sediile producătorilor de lactate, este justificată, din moment ce diferenţa dintre preţul pe care îl primesc ei pe lapte şi preţul cu care acesta ajunge la vânzare este foarte mare. În multe situaţii, laptele are un preţ mai mare în magazinele din România decât în ţările Uniunii Europene, deşi crescătorii primesc, pentru litrul de lapte, jumătate din preţul pe care îl primesc crescătorii europeni.

În condiţiile în care crescătorilor de animale li se oferă 0,5 lei pentru laptele neconform şi 0,8 lei pentru cel conform, acestora nu le ajung banii nici măcar pentru furaje, care costă un leu kilogramul. Argumentul că o majorare a preţului de achiziţie a laptelui ar scumpi produsele lactate nu trebuie să se constituie într-o piedică a demersului producătorilor de lapte. Preţul real pe un litru de lapte materie primă ar trebui să fie de cel puţin 1,5 lei, deoarece numai astfel crescătorii de vite din România ar mai putea rezista.

În toată această dispută, instituţiile statului stau cu mâinile încrucişate, deşi multe dintre ele au pârghiile oferite de legislaţie pentru a interveni. Crescătorii de taurine sunt îndreptăţiţi să protesteze şi faţă de dezinteresul arătat de Consiliul Concurenţei sau Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În fapt, autorităţile nu ar trebui să fie nepăsătoare faţă de speţa produselor vândute sub o singură calitate şi la acelaşi preţ, dar care sunt realizate din lapte de calitate diferită, achiziţionat la preţuri diferite. Şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, care tolerează asemenea practici, ar trebui să se sesizeze măcar când probleme producţiei de lapte stă să dea în clocot.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile trebuie să intervină şi cu politici de susţinere a crescătorilor de bovine, care altfel se vor afla în situaţia de a renunţa la ocupaţia lor tradiţională, acum prea puţin rentabilă. Ministerul de resort va trebui să ia în calcul majorarea subvenţiei acordate pentru lapte, pentru că 0,3 lei/litru de lapte, cât este cuantumul acesteia în prezent, nu este suficient în comparaţie cu cheltuielile de producţie. România riscă să nu mai realizeze cota de lapte alocată şi, inclusiv, reducere ei.

Partidul Naţional Liberal vorbeşte de cea de a doua modernizare a României, dar cu asemenea "măsuri stimulative", de fapt, îngroapă satul românesc. În lipsa unor politici agricole coerente, stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial este doar o poveste pentru un Guvern depăşit de problemele agriculturii româneşti.