Dezbateri parlamentare

Domnul Filonaş Chiş:

"Lupta dintre palate şi abandonarea interesului naţional - caracteristica esenţială a vieţii politice din România sub guvernarea portocalie"

Radiografia, chiar şi sumară, a vieţii politice româneşti la aproape doi ani şi jumătate de la preluarea guvernării de către Alianţa portocalie, arată fără echivoc un adevăr şi o tristă realitate.

În toată această perioadă, viaţa politică românească a fost marcată necontenit de convulsii majore, de lupta dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, de lupta dintre P.D. şi P.N.L., de situaţiile conflictuale create de partidele satelit P.C. şi U.D.M.R., care, la rândul lor, aveau alte interese şi priorităţi şi toate acestea, în dauna şi cu abandonarea completă a interesului naţional şi a programului de guvernare asumat.

În aceşti doi ani fatidici pentru ţară, viaţa românilor s-a înrăutăţit în mod evident, nivelul salariilor şi al pensiilor a scăzut (raportat la nivelul salariului mediu brut, pensiile au scăzut cu 4%), criza medicamentelor s-a cronicizat şi s-a acutizat, aşa-zisa reformă din sănătate a dus sistemul sanitar aproape de colaps, salariaţii din cadrul acestui sistem fiind batjocoriţi cu salarii de mizerie şi condiţii de muncă extraordinar de grele, fiind obligaţi să muncească în spitale fără cele mai elementare condiţii, cum ar fi medicamentele şi căldura.

Nu este de mirare că, în aceste condiţii, fenomenul de migraţie în alte ţări a tinerilor medici rezidenţi, dar şi a medicilor specialişti a căpătat un caracter de masă. Este incredibil cum, în anul de graţie 2007, guvernarea portocalie "cadoriseşte" tinerii medici rezidenţi cu salarii între 400-500 lei - mai puţin sau poate la fel ca femeile de serviciu de la o instituţie publică.

Atrag atenţia în mod cu totul deosebit că dacă această situaţie va continua, România va rămâne în scurt timp fără medici, creându-se o situaţie extrem de gravă, care va afecta fără îndoială întreaga populaţie a ţării.

Experimentele ministrului Hărdău au bulversat sistemul de învăţământ care se găseşte într-o continuă criză. Managementul deficitar al problemelor complexe din cadrul acestui sistem a generat nemulţumiri permanente în rândul cadrelor didactice, al elevilor, precum şi al părinţilor care simt că şcoala românească se îndepărtează tot mai mult de la rolul şi menirea sa în societate şi răspunde în tot mai mică măsură noilor exigenţe de pregătire a tinerilor pentru muncă şi viaţă.

Situaţia din agricultură este la fel de grea sau poate mai grea decât în alte sectoare de activitate.

Faptul că au fost eliminate subvenţiile din agricultură şi, în plus, s-a trecut la impozitarea terenurilor agricole anul trecut, a făcut ca un milion de hectare de teren să nu fie lucrate, a dus la scăderea producţiei agricole la jumătate şi a condus la dublarea importului de produse agricole. Pentru prima dată în anul acesta, România va fi obligată să importe masiv grâu pentru a asigura pâinea pentru populaţie.

Dar lucrul cel mai grav este că sute de mii de familii din mediul rural trăiesc într-o neagră şi cumplită sărăcie, fiind abandonate, fără să beneficieze de cel mai mic sprijin din partea guvernanţilor.

În aceste condiţii, nu este de mirare faptul că mai mult de 50% dintre români afirmă - potrivit sondajelor de opinie - că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită.

Îngrijorarea populaţiei sporeşte şi datorită faptului că nici până la această dată Guvernul României nu are o strategie post aderare, iar populaţia, în afară de constrângeri de tot felul, nu simte niciun sprijin din partea instituţiilor statului.

În calitatea mea de om politic şi parlamentar, cer preşedintelui Băsescu, premierului Tăriceanu şi Guvernului României să revină grabnic la priorităţile pe care populaţia, pe care ţara le are cu adevărat.

Abordarea politicilor sociale dintr-o nouă perspectivă, ca investiţii productive, cum ar fi: introducerea pensiei minime garantate, corelarea permanentă a salariului minim şi a pensiei minime cu costul vieţii; menţinerea listelor cu medicamente compensate şi gratuite; acordarea de ajutoare pentru micii agricultori şi stimulente financiare pentru asocierea lor în exploataţii agricole cred că ar fi priorităţile care se impun să fie în permanenţă pe agenda de lucru a Guvernului României şi a preşedintelui Traian Băsescu.

Numai în acest fel sloganul "Să trăiţi bine!" va avea cu adevărat valoare practică.