Dezbateri parlamentare

Domnul Neculai Răţoi:

"Profesori, elevi şi părinţi disperaţi"

A început un nou an şcolar. Din păcate, condiţiile în care învaţă elevii români sunt la fel de nefavorabile ca şi în anii trecuţi. Degeaba tragem semnale de alarmă privind importanţa educaţiei pentru dezvoltarea şi viitorul acestei ţări. Administrarea proastă a învăţământului şi falsul entuziasm al miniştrilor care au vrut mereu să schimbe sistemul nu au făcut decât să înrăutăţească starea şcolii româneşti. Nu pot să nu mă întreb care sunt motivele pentru care ministrul Funeriu a fost păstrat în funcţie la mult trâmbiţata remaniere a guvernului Boc IV. Un ministru fără zvâc, mereu în conflict cu dascălii şi sindicatele, lipsit de calităţile necesare unui om care gospodăreşte un domeniu atât de important. Mai mult, un ministru care îşi recunoaşte incapacitatea afirmând că "nu oferim educaţia necesară copiilor noştri".

Este adevărat că învăţământul din România nu oferă copiilor educaţia pe care aceştia trebuie să o aibă. Dar primul motiv pentru care acest lucru se întâmplă este chiar prezenţa domnului Funeriu la conducerea Ministerului Educaţiei. Aşa-zisa reformă pe care domnul Funeriu o invocă atât de des nu este decât un set de născociri gata să agraveze situaţia sistemului de învăţământ.

Anul şcolar care a debutat ieri a luat din nou autorităţile prin surprindere, astfel încât multe unităţi şcolare nu sunt pregătite să primească elevi. Lipsesc avize, nu există grupuri sanitare funcţionale, în unele şcoli reparaţiile abia au început, iar în altele s-au suspendat din lipsa de fonduri. Cum pot fi aceste autorităţi luate prin surprindere când şcoala începe în fiecare an în septembrie, după un calendar destul de clar? Răspunsul nu poate fi decât unul, şi anume lipsa de interes pentru educaţia copiilor.

Elevii români, oricât de dornici de performanţă ar fi, nu pot să reuşească în asemenea împrejurări. Nu au rechizite, nu au clase încălzite iarna sau locuri de recreare, nu au acele condiţii minime în care să poată învăţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, între educaţie şi învăţare există o mare diferenţă, însă România nu îşi învaţă copiii şi, cu atât mai mult, nu îi educă. Învăţarea se poate face în condiţii prielnice şi ţine mai mult de culegerea de informaţii. Educaţia se poate face de către dascăli cu talent şi cu vocaţie. Însă puţini sunt dascălii care îşi mai permit să trăiască din salariul de profesor, nimicit de deciziile guvernanţilor şi care nu visează un viitor mai bun în afara ţării. Profesorii care s-au prezentat în şcoli la începutul acestui an şcolar sunt din ce în ce mai îngrijoraţi şi trăiesc din ce în ce mai greu. Cum putem aştepta performanţă de la aceşti oameni şi ce drept are ministrul Funeriu să le ceară acest lucru când nu a putut nici măcar să stabilească un dialog cu ei, darămite să le protejeze drepturile în Guvern?

Guvernaţii trebuie să înţeleagă că trebuie oprită această bătaie de joc. Că trebuie oprite experimentele care se fac pe sistemul de învăţământ, pe viitorul ţării şi al copiilor români. Altfel, tinerii români nu vor mai fi căutaţi decât pentru munci necalificate şi nu vor avea şansa de a se bucura de statutul de egal al celorlalţi cetăţeni europeni, statut pe care România l-a obţinut cu atâtea sacrificii.