Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Stan:

"Săptămâna neagră a politicii româneşti"

Pentru cine este îndatorat poporul român Fondului Monetar Internaţional, dacă BNR finanţează cu banii primiţi deficitele bugetare ale altor state, iar trezoreria româniei este alimentată din curbele de sacrificiu impuse samavolnic populaţiei?

În cronica naţională, ce-a de-a doua săptămână a lunii iunie 2010 va fi interpretată de generaţiile viitoare ca cel mai tragic exemplu de eşec al demagogiei politice româneşti.

Iată şi faptele ce vor fi supuse judecăţii istoriei.

Deşi Guvernul nu obţine votul de încredere al majorităţii parlamentare, scorul fiindu-i defavorabil cu 21 de voturi, din cauza unei prevederi strâmbe a legii, cea mai lacomă, incompetenţa şi aroganta guvernare a României din toate timpurile, va rămâne la putere să continue adâncirea dezastrului naţional.

În faţa evidenţelor flagrante de neconstituţionalitate a legilor prin care Guvernul confiscă 25 şi, respectiv, 15 la sută din dreptul de proprietate al cetăţenilor liberi asupra salariilor şi pensiilor, preşedintele României, în calitate de naş al Mafiei Portocalii, a forţat schimbarea componenţei Curţii Constituţionale astfel încât majoritatea membrilor acesteia să fie alcătuită din foşti activişti ai partidului prezidenţial. Cel ales ca preşedinte al Curţii Constituţionale are o contraperformanţă unică: în întreaga sa carieră în slujba ştiinţelor juridice şi a dreptului şi-a pus numele pe un singur articol, iar experienţa de judecător constituţionalist a deprins-o în calitate de jurisconsult la o bază judeţeană de aprovizionare tehnico-materială. Prin această manevră, puterea s-a asigurat că va putea atenta împotriva Constituţiei după bunul plac, urmând a-i fi legitimate toate violările legii fundamentale, suprimările şi îngrădirile drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În pofida unei crize acute de resurse financiare şi a curbelor de sacrificiu fără precedent, în România şi în lume, Guvernul este ferm hotărât să-şi pună, în continuare, căpuşele politice la suptul banului public, prin acordarea de împrumuturi de stat primăriilor care urmează să alimenteze puşculiţa Partidului Democrat Liberal. Împrumuturile au termen de graţie, dobânzile sunt mici, iar sarcina restituirii va reveni, în parte de 75 la sută, administraţiilor locale ce se vor constitui după alegerile din 2012.

O singură instituţie din România sfidează criza, Banca Naţională. Aceasta a trecut, în luna aprilie a.c., 5 miliarde de euro din rezerva sa din depozite în obligaţiuni emise de guvernele şi organizaţiile guvernamentale străine. În total, până la aceste moment, Banca Naţională a României a finanţat cu 21 de miliarde de euro (58 la sută din rezerva totală!) deficitele SUA şi ale statelor din Europa de Vest. În tot acest timp, în care rezervele BNR se diminuează cu echivalentul plasamentelor, Trezoreriei statului român nu-i este finanţat deficitul de nicio bancă centrală occidentală. Din nou, o lege strâmbă interzice Băncii Naţionale a României ceea ce băncilor centrale din occident le este permis: finanţarea statului.

Băncile central din SUA si Uniunea Europeană au ales, mai cu seamă în criză, să finanţeze propriile guverne, pentru a se asigura că în economia reală ajung suficiente lichidităţi, în condiţiile în care băncile comerciale nu îşi mai îndeplineau rolul de a realiza intermedierea financiară.

Faptul că aproape 60 la sută din rezerva totală a BNR a fost plasată în obligaţiuni emise de alte state, a fost posibil pe seama sumelor intrate în contul BNR din împrumutul acordat de Fondul Monetar Internaţional.

Dată fiind această situaţie, este imperativă interpelarea primului-ministru şi a guvernatorului Băncii Naţionale pentru a nu ne mai ascunde adevărul, fiindcă a ne îndatora Fondului Monetar Internaţional şi a se folosi Banca Naţională pentru a redirecţiona aceşti bani în scopul finanţării deficitelor altor state, când însuşi statul român este în criză, nu miroase deloc bine, miroase chiar a înaltă trădare! Sărăcimea României plăteşte îndoit: o dată prin curbele de sacrificiu inumane şi, a doua oara, prin efortul - şi al generaţiei viitoare - de a restitui împrumuturile externe folositoare altora. Nu mai vorbim de faptul că, în raporturile cu Uniunea Europeană, România are abonament permanent şi exclusive de contribuitor.

Profitând din plin de slăbiciunile statului român, datorate conducerii sale nevolnice şi trădătoare, participantul nelipsit la toate formele de guvernare, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, triumfă pe toate planurile, iar euforia liderului uniunii este atât de fără măsură încât, în calitate de viceprim-ministru al Guvernului României, Marko Bela ne încheie cea mai neagră săptămână a politicii româneşti cu declaraţia: "Permiteţi-mi să-l salut pe domnul Samjen Zsolt, vicepremierul Republicii Ungaria, cât şi pe membrii delegaţiei domniei sale. E prima vizită oficială a domnului viceprim-ministru în Ungaria, la invitaţia mea!" Până la această declarative, tot în săptămâna neagră, europarlamentarul român de origine maghiară, Laszlo Tokes, o persoană dragă preşedintelui Traian Băsescu, a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului Europei, în condiţiile unui vot pe care europarlamentarii social-democraţi şi liberali le-au declarat suspecte şi confuze, iar dacă au cerut explicaţii, acestea le-au fost refuzate. Şi fiindcă tot suntem în zona trocurilor politice trădătoare pe care Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal le-a încheiat cu Internaţionala Neorevizionistă Maghiară, nu putem să nu observăm cum neonorabilul cetăţean român Paskany, un oligarh de Cluj-Napoca, simpatizat de Traian Băsescu şi Emil Boc, în calitatea sa de preşedinte al Uniunii Mondiale a Ungurilor (organizaţia liberă a luptei pentru refacerea Ungariei Mari) s-a pus în fruntea unei manifestaţii internaţionale "anti-Trianon" a diasporei maghiare. Reamintim, pentru cine are nevoie, că la Trianon a fost semnat Tratatul prin care s-a consfinţit România Mare interbelică.

Se apropie vacanţa parlamentară. Guvernul va conduce ţara prin ordonanţe anticonstituţionale şi prin acte samavolnice, conform Axiomei Boc a Democraţiei: "Se execută, nu se discută!" pe care nimeni nu o va mai contesta, ştiut fiind că în România are un preşedinte care a proclamat: "Eu sunt Parlamentul, eu sunt Curtea Constituţională, eu sunt Guvernul, eu am ascuns flota, si voi m-aţi ales preşedinte. Eu v-am vândut ţara Mafiei. Mai vreţi să trăiţi bine?