Dezbateri parlamentare

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

"Demisia, domnule Berceanu!"

Din decembrie 2008 până în octombrie 2009, domnul Radu Berceanu a fost ministru al transporturilor în Guvernul Emil Boc I, executiv ce a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament. A rămas însă interimar pe acest post, iar în decembrie 2009 a fost numit în aceeaşi funcţie în Executivul Boc II, învestit după ce preşedintele Traian Băsescu a fost reales. În prezent, este tot ministrul transporturilor şi infrastructurii, probabil convingând PDL-ul, partidul al cărui membru este, de competenţa sa în acest domeniu.

Intitulat "expertul în drumuri al PDL", domnul Radu Berceanu este cel ce a prezentat, în septembrie 2008, componenta de infrastructură a Programului de guvernare al PDL, ce se numeşte "Gândim altfel", pentru perioada 2009-2012.

A afirmat, printre altele, că România nu are capacitatea de a construi mai mult de 54 de km de autostradă în 2009, însă poate face încă 836 de km în următorii patru ani. Voi reda în continuare câteva din afirmaţiile ce-i aparţin (din presa vremii): "Ştim care sunt aceşti kilometri, ştim când îi vom face, cu ce bani îi vom face, cu ce eforturi de altă natură, de aceea programul nostru şi propunerea noastră nu este un basm de Petre Ispirescu: 1.000 de km, 1.500 de km. Am să vă spun că nici nu este posibil, o cifră din asta rotundă, pentru orice specialist, arată că e o gogoaşă scoasă din joben.

PDL doreşte să construiască 54 de km de autostradă în 2009, 172 de km în 2010, 256 de km în 2011 şi 354 de km în 2012, astfel încât, în baza afirmaţiilor de atunci ale domnului Berceanu, la finalul guvernării democrat-liberale, România ar avea 1.099 de km de autostradă. Câţi kilometri de autostradă s-au construit în România în 2009? Zero! La momentul acesta a devenit mai mult decât clar pentru toţi românii, indiferent de convingerile politice, că acest deziderat pare un banc de Petre Ispirescu!

Liderul democrat-liberal a mai spus că pentru cei 836 de km de autostradă va fi nevoie de exproprieri pe 11.130 de ha, iar costurile se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, motiv pentru care PDL doreşte să aloce de la bugetul de stat două miliarde de euro anual numai pentru autostrăzi.

Tot în programul PDL se specifică faptul că, la finalul guvernării 2009-2012, România va avea 1.392 de km de autostradă în execuţie şi 850 de km de autostradă în diferite stadii de proiectare.

Strategia generală de atingere a obiectivelor partidului care l-a susţinut pe domnul Radu Berceanu ca ministru menţionează că "numai o economie competitivă, cu infrastructură modernă, resurse umane cu un înalt nivel de educaţie şi calificare, un mediu de afaceri prietenos într-o economie stabilă, sub o guvernare competentă şi onestă pot asigura atingerea acestui obiectiv".

Una dintre măsurile cuprinse în Programul de guvernare pe care se presupune că domnul Radu Berceanu ar trebui să şi-l fi însuşit, fiind considerat, după cum am arătat mai sus, expertul în infrastructură al partidului, este majorarea finanţării de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură rurală, drumuri judeţene şi locuinţe sociale. Nici această măsură nu se concretizează în mandatul domnului Radu Berceanu.

În plus, domnul Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, ar trebui să nu se abată de la măsurile enunţate în Programul Operaţional Sectorial "Transport" 2007-2013 , care este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă. Acesta stabileşte priorităţile, obiectivele şi alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 - 2013.

Unul dintre obiectivele specifice ale acestui Program este promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal.

Programul Operaţional Sectorial "Transport" este structurat pe patru axe prioritare, ce cuprind domeniile de intervenţie în cadrul cărora se pot finanţa proiecte de transport:

• Axa Prioritară 1 (3,854.87 MEUR) - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE;
• Axa Prioritară 2 (1,397.30 MEUR) - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T, în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil;
• Axa Prioritară 3 (322.89 MEUR) - Modernizarea sectorului de transport în scopul creşterii protecţiei mediului, a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor;
• Axa Prioritară 4 (122.58 MEUR) - Asistenţă tehnică pentru POS-T.

Bugetul total este de aproximativ 5.7 miliarde euro, din care:

Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională: 4.57 miliarde euro;

Bugetul de stat: 1.09 miliarde euro.

Principalii beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial "Transport" sunt administraţiile naţionale ale infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi administraţiile naţionale şi regionale ale infrastructurii aeroportuare. De asemenea, operatorii transportului feroviar public de călători pot fi potenţiali beneficiari sub axa prioritară nr.2.

Programul Operaţional Sectorial "Transport" a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 12 iulie 2007, prin Decizia nr. 3469 din 12 iulie 2007 de adoptare a Programului Operaţional "Transport" de ajutor comunitar din partea Fondului European de Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune, în conformitate cu obiectivul "Convergenţă", în regiunile din România.

În aceste condiţii, am în vedere considerente generale ca:

• necuprinderea în programul de relansare economică a finalizării vreunui kilometru de autostradă în 2010;
• nefinalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Ploieşti;
• nefinalizarea modernizării tronsonului de cale-ferată Câmpina-Braşov;
• cele peste 10.000 de disponibilizări ce au loc în CFR începând cu data de 8 martie a.c.;
• închiderea mai multor tronsoane de cale ferată, în loc de a se găsi soluţii pentru încurajarea accesării de fonduri în cadrul programului mai sus-menţionat, dar şi ţinând cont de prioritatea cetăţenilor din Colegiul nr.4 din judeţul Prahova, ce m-au ales să le reprezint interesele în Camera Deputaţilor, prioritate ce constă în repararea podului de cale ferată de la km 30+370 de pe tronsonul Ploieşti-Slănic, de importanţă strategică pentru întreaga zonăşi de care domnul Radu Berceanu nu ţine cont, indiferent de câte intervenţii am făcut de-a lungul anilor 2008 şi 2009 la diverse instituţii ale statului.

Unul din amendamentele depuse la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010 a fost alocarea fondurilor necesare reparării acestui pod, faţă de rezolvarea căruia domnul Radu Berceanu şi-a exprimat totala deschidere în luna ianuarie a.c., iar în sprijinul acestei afirmaţii, vă redau un fragment din stenograma plenului Camerei Deputaţilor din 14.01.2010:

"Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul deputat Săniuţă are dreptate, este o problemă foarte dificilă acolo, e o problemă gravă, e un pod deteriorat care, într-adevăr taie accesul. Noi nu am pus o sumă pentru că încă n-am avut indicatorii tehnico-economici ca să putem să punem o sumă, dar aşa cum i-am spus şi domnului Săniuţă, anul acesta vom termina indicatorii tehnico-economici, undeva în 2-3 luni, şi la prima posibilitate de rectificare sau altceva, vom şi finanţa, ca să pornim lucrările acolo."

Totuşi, la întrebarea nr.1825A pe care i-am adresat-o domnului Berceanu în data de 16.02.2010 am primit un răspuns dezarmant (nr.597/12.03.2010), în totală contradicţie cu afirmaţiile iniţiale ale ministrului, cetăţenii prahoveni din această zonă rămânând fără legătură feroviară cu restul ţării, premieră pentru un oraş din România!

În acest context, vă solicit demisia, domnule Berceanu!