Dezbateri parlamentare

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"1 iunie - Ziua Copilului"

Ziua internaţională a copilului, sărbătorită pe 1 iunie, este în primul rând o ocazie de a ne aduce aminte că în fiecare moment copiii trebuie să fie în atenţia noastră, a întregii societăţi. 1 iunie este, de aceea, nu doar o sărbătoare a copiilor, ci o zi internaţională a tuturor, cu prilejul căreia putem realiza importanţa extraordinară a noii generaţii în contextul societăţii.

Această grijă semnificativă ce trebuie acordată copiilor şi poziţiei lor în cadrul familiei este evidenţiată de faptul că, alături de şcoală, familia este unul din factorii care se preocupă de educaţia omului, exercitând o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor.

Câteva fenomene ne îngrijorează şi ne alarmează, astfel, statisticile spun că peste jumătate din copiii de până la 5 ani suferă de anemie. Malnutriţia proteino-calorică este asociată deceselor de la 0-1 ani într-o proporţie de 21 la sută, iar la prematuritate, de 38 la sută. Ar fi şi greu să fie altfel, căci doar un sugar din 20 primeşte lapte praf special, ceilalţi fiind hrăniţi cu lapte de vacă sau lapte pulbere standard, care provoacă tulburări digestive, sângerări şi anemii.

Starea de sănătate proastă a celor mici îi face să fie din ce în ce mai sensibili la boli. În ultimii ani s-au înmulţit serios cazurile de boli ale aparatului digestiv, de boli infecţioase, tulburări mentale şi probleme respiratorii. Toate la un loc provoacă moartea a circa 5.000 de copii într-un an. Dacă ajung la şcoală, aici încep alte probleme. Pur şi simplu, multe familii nu sunt în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune frecventarea unei instituţii de învăţământ, aşa că îşi opresc copiii acasă. Numai în acest an, în judeţul Galaţi, 1.100 de elevi au abandonat cursurile obligatorii, iar la liceu, 4.400 de elevi n-au promovat cursurile semestrului I. Prin alte părţi, situaţia e mai dezastruoasă. Şi ar fi şi mai dezastruoasă dacă nu s-ar fi luat măsura ca nefrecventarea cursurilor şcolare să ducă la pierderea alocaţiei pentru copii. Cum respectivele alocaţii sunt, în unele case, singura sursă stabilă de venit, toată familia are grijă cu sfinţenie să-l trimită în fiecare zi pe cel mic la "serviciu". Când slujba cu cartea nu mai ţine, copiii sunt trimişi la patron, "să scoată un ban şi să înveţe meserie".

Dar, cu toate acestea, România se poate mândri cu numeroşi elevi care la olimpiadele şcolare de nivel internaţional au demonstrat că această ţară ştie, vrea şi poate să ofere multe valori. Răsplătirea şi încurajarea acestor copii este, în consecinţă, o contribuţie la o imagine mai bună a României nu prin statistici, ci prin ceea ce această ţară promite comunităţii internaţionale la nivel intelectual. Trebuie să avem grijă de pilonul central al acestei societăţi, reprezentat de noua generaţie.

În concluzie, ar trebui să înţelegem că cea mai bună cale pentru a crea copiilor noştri o lume mai bună este o reformă eficientă, care să elimine rapid sărăcia. Altfel, vom crea o lume în care Paştele, Crăciunul şi ziua de 1 iunie vor fi puţinele bucurii ale copiilor noştri.