Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Munteanu:

"Reorganizarea administrativ-teritorială a României mai are de aşteptat..."

Iniţiativa preşedintelui Băsescu privind reorganizarea ţării a stârnit discuţii aprinse, pe măsura importanţei acestui subiect. E clar că reorganizarea este absolut necesară, dar asta presupune o gândire coerentă, dezbateri, consultarea naţiunii şi alegerea celei mai corecte dintre toate soluţiile avansate. Cred că această propunere nu are nicio legătură cu atragerea fondurilor europene, aşa cum ne-a "informat" premierul, şi că responsabilitatea obţinerii respectivelor sume revine actualelor regiuni de dezvoltare teritorială.

Varianta susţinută de către Traian Băsescu şi de către PDL se referă la împărţirea ţării în 8 judeţe, având ca model aceste regiuni de dezvoltare. Aşadar, în această perspectivă, Neamţul ar urma să fie împreună cu judeţele Botoşani, Suceava, Bacău, Vaslui şi Iaşi, adică aproximativ 3 milioane de cetăţeni, iar reşedinţa fiind stabilită la Iaşi. Avantajele ar fi următoarele:

- cheltuieli bugetare mult mai mici;

- mai puţină birocraţie;

- reducerea aparatului bugetar;

- descentralizarea deciziilor către autorităţile locale;

- aplicarea unor criterii unitare de repartizare a fondurilor de către Ministerul de Finanţe.

Dezavantajele ar putea fi astfel enumerate:

- îndepărtarea deciziei de la cetăţean;

- disponibilizarea unui mare număr de bugetari;

- costurile legate de schimbarea şi actualizarea documentelor, aproximativ 150 euro pentru fiecare cetăţean.

Cea de-a doua variantă aparţine UDMR şi ar fi vorba de 15 sau 16 regiuni, judeţul Neamţ urmând să alcătuiască noua structură teritorial-administrativă împreună cu judeţele Bacău şi Vaslui, iar reşedinţa ar fi oraşul Bacău.

Ideea susţinută de către UDMR a generat un adevărat război diplomatic între Bucureşti şi Budapesta, pornind de la autonomia Ţinutului secuiesc. Declaraţiile făcute de către Tőkés, de vicepreşedintele Ungariei, de către preşedintele Partidului Civic Maghiar ori de către alţi lideri ai maghiarimii ori secuimii au fost dezbătute cu întârziere de către reprezentanţii Guvernului, ai Preşedinţiei sau ai opoziţiei. Lipsa de promptitudine este de neiertat, lăsând impresia că există o anume complicitate între reprezentanţii puterii şi cei ai UDMR.

O a treia variantă ar fi putut fi cea realizată de către USL, care a trecut neobservată ca urmare a propunerii neaşteptate a preşedintelui şi a impactului produs asupra cetăţenilor.

În orice caz, acest nou război pornit de către preşedinte a dat naştere la tensiuni ce mocneau de multă vreme şi care ar putea deveni şi mai categorice în cea de-a doua parte a anului... Se vorbeşte chiar de o nouă majoritate parlamentară la începutul sesiunii de toamnă şi de dispariţia UDMR de pe scena politică a ţării. Sondajele de opinie arată că şansele parlamentarilor PDL de a obţine un nou mandat în alegerile din 2012 sunt din ce în ce mai scăzute, fapt ce-i determină pe mulţi dintre ei să caute sprijin la USL în cursul acestei veri.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna consideră că "desfiinţarea Ţinutului Secuiesc va duce la nesupunere civică, la proteste şi instigare, la blocarea drumurilor judeţene şi naţionale". Premierul Boc constată o rezistenţă uriaşă din partea instituţiilor judeţene care vor dispărea, alături de clicile şi clanurile corupţilor.

Există surse conform cărora angajarea răspunderii Guvernului pe această lege ar fi agreată în ideea demiterii premierului Boc. O asemenea asumare este considerată ruşinoasă chiar şi de către membrii PDL, liderul formaţiunii, Cezar Preda, vorbind de "frica de a-ţi asigura o majoritate parlamentară'".

Rămâne interesant de văzut cum vor vota UDMR-iştii în acest caz, dar şi atitudinea PDL, dat fiind faptul că s-ar ajunge la o adevărată sinucidere politică şi electorală. Membrii UDMR îşi doresc o decizie politică în coaliţie şi abia după aceea discuţii privind aspectele tehnice ale aplicării legii. Deci, aşa cum stau lucrurile, este greu de crezut că Legea reorganizării administrativ-teritoriale să fie adoptată.

Deocamdată, va trebui să aşteptăm rezultatul convorbirilor preşedintelui Băsescu din 21 iunie cu liderii partidelor parlamentare, întâlnire la care va participa şi opoziţia, după o îndelungată absenţă. De asemenea, să aşteptăm discursul preşedintelui din 27 iunie, atunci când vom afla care va fi decizia luată. Orice s-ar spune despre şeful ţării, în niciun caz nu i se poate reproşa că nu se pricepe să-şi întocmească agenda politică zilnică. Principala greşeală a opoziţiei este legată tocmai de acest aspect, deoarece ea ar trebui să fie cea care să propună subiectele de dezbatere cu efect electoral şi nu să accepte subiectele-capcană ale lui Traian Băsescu.

Personal, nu cred că anul 2012 ne va aduce o nouă reîmpărţire administrativ-teritorială, cu toate că ea se impune. Iar atunci când va avea loc, apare o întrebare: cum se va face şi în favoarea cui? Să sperăm că va fi în interesul cetăţenilor ţării, aşa cum ar fi normal într-o ţară normală.