Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Ioan Miclea. Este în sală domnul Miclea?

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În data de 7 septembrie a.c., am prezentat pe scurt, în plenul Camerei Deputaţilor, interpelarea nr. 1535 P, adresată domnului prim-ministru. Se referă la ritmul lent în care lucrează comisia special constituită pe lângă Ministerul Justiţiei la emiterea deciziilor privind calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă în cazul deportaţilor în Bărăgan din judeţul Timiş. Am solicitat răspuns scris şi oral.

Iată că astăzi am primit un răspuns, doar scris, dar nu de la domnul prim-ministru, ci de la ministrul justiţiei, căruia nu i-am făcut nici o interpelare. Trec peste faptul că sunt total nemulţumit de răspunsul primit.

Vă rog, domnule preşedinte, să interveniţi pentru respectarea regulamentului, astfel încât la interpelarea menţionată să primesc răspuns scris, dar şi oral, de la domnul prim-ministru. Solicit acest lucru dat fiind faptul că interpelarea în cauză a fost adresată domniei sale. La urma urmei, şi Constituţia, fie ea şi modificată, prevede ca şi prim-ministrul să răspundă la interpelările parlamentarilor. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc, o să transmitem gândul dumneavoastră.

Deci, pentru domnul Ion Miclea răspunde domnul Mircea Alexandru. Domnul deputat este în sală? Nu este, absent.

Pentru doamna Mona Muscă, răspunde domnul Ioan Opriş, secretar de stat. Mai cu viaţă, aşa, v-aş ruga, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor.):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Culturii a luat atitudine în timp faţă de ceea ce s-a întâmplat la Constanţa. Hotărârea consiliului din 19 august 2004 a fost foarte precis întâmpinată de către conducerea ministerului, în ceea ce priveşte reorganizarea muzeelor constănţene prin comasarea lor şi a fost considerată contrară normelor juridice în vigoare. În acest sens, a fost transmis consiliului judeţean şi Prefecturii Constanţa punctul de vedere al ministerului, arătându-se că acea hotărâre contravine spiritului reglementărilor internaţionale, care au în vedere autonomia cât mai largă a instituţiilor muzeale, recomandând aplicarea acestor principii şi practici, care au în vedere creşterea gradului de specializare a instituţiilor. Fiecare din cele trei muzee unificate într-un conglomerat neobişnuit până în prezent prezintă individualităţi care justifică dezvoltarea lor prin mijloace proprii şi specifice.

S-au făcut cunoscute aceste puncte de vedere, în acelaşi timp, ministerul arătând că susţine interesul celor de la Constanţa pentru eficientizarea politicilor manageriale şi de marketing, văzând în aceasta expresia Consiliului judeţean Constanţa de a ridica şi moderniza activităţile muzeale; de asemenea că, şi este foarte important, în temeiul legilor votate de Parlamentul României, susţine autonomia instituţiilor. Ca atare, ministerul consideră soluţia adoptată de Consiliul judeţean Constanţa ca fiind una nepotrivită.

Astăzi a fost constituit un grup de lucru, care, împreună cu cei din structura consiliului judeţean şi prefectură, va analiza la faţa locului, în colaborare cu ei, cele ce s-au petrecut la Constanţa. Noi sperăm ca măsură respectivă să fie revizuită şi să intre în legalitate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat, dacă aveţi comentarii scurte la acest răspuns.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Foarte scurt, domnule preşedinte. Vă mulţumesc frumos.

Domnule ministru Opriş,

Două lucruri vroiam să vă întreb:

1) Dacă s-a mai întâmplat undeva în ţară ceea ce s-a întâmplat la Constanţa acum.

Ştiu că era să se mai întâmple la Alba Iulia, şi am avut grijă să opresc înainte, pentru că le-am atras atenţia că este ilegal.

2) Când aţi luat hotărârea, ca dată, că este ilegal şi când aţi început să acţionaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Opriş:

Domnule preşedinte,

Reacţia a fost imediată. Poziţia ministerului a fost făcută publică şi cunoscută în acelaşi timp celor două organisme - consiliul judeţean şi prefectura - la data de 15 septembrie, după ce s-a comunicat instituţiilor. Noi nu am vrut să reacţionăm altfel.

În ţară nu avem semnalmente. Alba Iulia este deja într-un anume sistem construit.

Deci, nu avem semnalmente că alţii ar reface nişte structuri care s-au dovedit contraproductive înainte de 1989.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Adrian Gurzău, răspunde domnul Traian Panait.

Domnul deputat PD Adrian Gurzău este prezent? Nu este. Absent.

Pentru domnul Adrian Moisoiu...

Domnul Adrian Gurzău (din sală):

Am venit.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Adrian Gurzău, v-aş ruga să respectaţi orele care sunt prevăzute în programul nostru.

Domnule ministru, vă rog să răspundeţi, pentru domnul Adrian Gurzău, Partidul Democrat, referitor la accidentul feroviar Gugeşti.

Domnul Traian Panait (secretar de stat, MTCT):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 15.08.2004, la ieşirea din staţia CFR Gugeşti, ora 4,30, în circulaţia trenului de marfă nr.91.552 aparţinând CFR Marfă SA, s-a produs un accident feroviar de categoria I, încadrat conform prevederilor Instrucţiunilor pentru prevenirea şi cercetarea accidentelor şi evenimentelor feroviare nr.3/2000, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.210 din 14.03, prin deraierea unui vagon de ambele boghiuri, deraierea, răsturnarea şi incendierea a trei vagoane şi incendierea şi explozia unui vagon.

O comisie formată din specialiştii din cadrul Autorităţii Feroviare Române şi CFR Marfă SA au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul feroviar, cauzele, abaterile produse, vinovaţii şi măsurile de prevenire necesare. În acest sens, a fost întocmit dosarul de cercetare nr.4030/953 din 2004.

Concluziile cercetării efectuate au fost următoarele: accidentul feroviar s-a produs ca urmare a ruperii fusului corespunzător roţii nr.5 de la osia nr.383-51-62. Osia montată cu nr.383-51-62 echipa boghiul nr.2 de la vagonul nr.31537965883/6.

Analizând toate cauzele posibile, comisia de cercetare a stabilit că ruperea fusului de osie în zona de tranziţie, racordarea între fusul osiei şi zona obturatorului, s-a datorat depăşirii limitei de rezistenţă la oboseala materialului, din cauza unui defect de fabricaţie.

Osia axă nr.383-51-62 făcea parte din şarja nr.511-940 şi a fost fabricată de SC SMR SA Balş. SC MEVA SA echipa vagonul nr.31536965883/6 cu osia montată cu ocazia reparaţiei capitale, cu modernizare, efectuată la data de 21.01.2004.

Prin dosarul de cercetare nr.4030/953 din 2004, finalizat la data de 19 august 2004 şi aprobat de conducerea Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului, s-a dispus ca osia nr.383-51-62 să fie trimisă la Autoritatea Feroviară Română, în vederea efectuării unor analize de laborator, probe mecanice, precum şi alte verificări necesare în vederea determinării defectelor ce au condus la ruperea fusului de osie.

Termenul de îndeplinire a fost stabilit pentru data de 1.09.2004, însă această măsură nu a putut fi aplicată deoarece osia montată, precum şi boghiul nr.2 de la vagonul 1537965883/6 sunt la dispoziţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, ca probă la dosarul penal cu nr.600P din 2004. Acestea au fost sigilate de organele de urmărire penală şi duse la depoul de locomotive Adjud.

La data de 20.09.2004, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a emis o ordonanţă pentru efectuarea unei expertize tehnico-judiciare. Prin această ordonanţă, s-au dispus următoarele: efectuarea unei expertize tehnico-judiciare; expertiza va fi efectuată de către expertul tehnic judiciar profesor doctor inginer Elisabeta Vasilescu din cadrul Corpului de Experţi ai judeţului Galaţi. Termenul de executare a expertizei a fost stabilit pentru data de 20 noiembrie 2004.

Achitarea costurilor aferente staţionării şi imobilizării vagoanelor cu defecţiuni similare celor care au condus la producerea accidentului feroviar se va face conform prevederilor legale în vigoare de către persoana cauzatoare de prejudiciu.

Răspunderile privind defectele în termen de garanţie, cum este cazul de faţă, revin agentului economic care a furnizat produsul feroviar în cauză. Aceste răspunderi decurg, pe de o parte, din prevederile Ordinului ministrului transporturilor nr.490 din 28 iunie 2000 pentru aprobarea instrucţiunilor privind tratarea defectelor unor produse feroviare critice aflate în termen de garanţie nr.906, precum şi din relaţiile contractuale dintre CFR Marfă SA, IR I.R.S. Leasing Limited şi SC MEVA SA Turnu Severin şi, pe de altă parte, din relaţiile contractuale pe care SC MEVA SA Drobeta Turnu Severin le are cu subfurnizorii de produse feroviare critice, în speţă cu SC SMR SA Balş, fabricantul osiei montate.

Costul operaţiunilor de înlocuire a osiilor montate din şarjele care au prezentat defecte similare celor implicate în accidentul feroviar în cauză nu pot fi stabilite decât după finalizarea acţiunilor de înlocuire a osiilor.

Prin dosarul de cercetare nr.4030/953 din 2004 a fost stabilită ca măsură retragerea imediată din circulaţie a tuturor vagoanelor echipate cu osii din şarjele 511-963, 511-967, 511-969, 511-970 şi 511-971 şi înlocuirea acestor osii montate. În cadrul osiilor din şarja 511-970, s-a dispus rebutarea lor în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Operaţiunea se desfăşoară în comun de către CFR Marfă SA, societăţile reparatoare care au folosit osii din aceste şarje şi SC SMR SA Balş. Aceste vagoane vor fi puse în circulaţie după înlocuirea acestor osii cu altele noi.

Pentru prevenirea unor accidente feroviare similare, prin dosarul de cercetare nr.4030/953 din 2004 s-au dispus următoarele măsuri: retragerea imediată din circulaţie a tuturor vagoanelor echipate cu osii din şarja 511-970, înlocuirea acestor osii şi rebutarea şarjelor; retragerea imediată din circulaţie a vagoanelor echipate cu osii din şarjele 511-963, 511-967, 511-969 şi 511-971 şi înlocuirea acestor osii; osia nr.383-51-62 să fie trimisă la Autoritatea Feroviară Română în vederea efectuării unor analize de laborator, probe mecanice, precum şi alte verificări necesare, în vederea determinării parametrilor determinanţi ce au condus la ruperea fusului de osie; suspendarea certificatului de omologare tehnică pentru produsul feroviar critic "Aparat de rulare cu sarcina maximă de 20 de tone" şi retragerea autorizaţiei de furnizor feroviar pentru acelaşi produs pentru SC SMR SA Balş; demararea procedurilor privind certificarea sistemului calităţii la SC SMR SA Balş, în conformitate cu cerinţele SR EN ISO 9001/2001 de către AFR; analiza eficienţei controlului defectoscopic nedistructiv ultrasonic; elaborarea şi actualizarea reglementărilor specifice modului de efectuare a controlului ultrasonic; identificarea şi implementarea altor metode de control nedistructiv pentru produsul feroviar critic "Osie montată".

Cu deosebită consideraţie, semnează ministrul Miron Tudor Mitrea.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aş ruga şi pe ceilalţi colegi să nu depăşim 3 minute, aşa cum prevede Regulamentul.

Dacă aveţi observaţii la răspuns.

Vă rog să poftiţi la microfon.

Domnul Adrian Gurzău:

Aş dori să ştiu exact cum s-au putut stabili defecţiunea şi cauza accidentului dacă nu s-au făcut analize de laborator.

Iar domnul ministru Mitrea a făcut nişte afirmaţii fără să aibă analize de laborator nici ale celorlalte osii datorită cărora vagoanele au fost accidentate.

Chiar dacă osia respectivă este la Parchet, sunt şi alte osii din aceeaşi şarjă care ar putea să suporte analize de laborator, şi ar fi interesant dacă aceste analize de laborator s-ar face inclusiv de un organism neutru, în afară de Autoritatea Feroviară.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule ministru, pentru un minut dacă puteţi să răspundeţi la întrebarea domnului deputat.

Domnul Traian Panait:

Aşa cum am spus în material, analiza se va face şi de către Parchetul de pe lângă Tribunal, de către un expert tehnic în domeniu.

Organele de control, AFR şi CFR Marfă SA au stabilit cauza care a produs acest efect, şi anume ruperea osiei, şi au propus examinarea acelei osii pentru a vedea care este defectul care a produs ruperea osiei.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Vasilescu, trebuia să răspundă domnul secretar de stat Opriş.

Domnul Nicolae Vasilescu nu este, dar a primit răspunsul în scris.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, va răspunde tot domnul secretar de stat Traian Panait, referitor la neregulile în traficul feroviar de călători.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Panait:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Datorită închiderii de linii pe teritoriul MAV, între staţiile Lökösháza-Békéscsaba circulaţia trenului internaţional a fost modificată de la data de 1-2 septembrie 2004 până la data de 27-28 octombrie 2004, în sensul că între orele 20,00-6,00 nu se poate circula între staţiile Curtici şi Lökösháza.

Trenul 370/1, conform "Mersului trenurilor", circulă având în compunere până la staţia Teiuş şi grupa de vagoane Bucureşti Nord - Teiuş - Satu Mare.

În perioada închiderii de linie MAV, circulaţia trenului 370/1 se efectuează cu plecare din Bucureşti Nord la ora 21,37, faţă de ora 18,50, fără grupa de vagoane a trenului 741, la solicitarea MAV, pentru a putea circula pe porţiunea de linie Curtici - Lökösháza după redeschiderea liniei.

La ora 18,50 circulă trenul 3741, 741, 744 în relaţia Bucureşti Nord - Teiuş - Satu Mare, format numai din vagoane de dormit şi vagoane cuşetă.

Modificarea circulaţiei trenului 346/1 a fost efectuată din aceleaşi considerente, trenul circulând în relaţia CFR MAV prin frontiera Salonta, în loc de Curtici.

La data de 8 septembrie 2004, trenul 346/1 a plecat la ora 15,00, în loc de ora 17,00, la solicitarea MAV, datorită închiderii de linie, iar trenul 370/1, la aceeaşi dată, a circulat având în compunere şi vagoane de clasă.

Aceste modificări au fost făcute publice prin anunţuri în toate staţiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să comentaţi pentru două minute răspunsul pe care vi l-a dat domnul ministru.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Am impresia că nu ne înţelegem totuşi în limba română. Pentru că aici este efectiv o dezordine, ceea ce nu ar trebui să fie în cadrul celui mai ordonat minister care ar trebui să existe - Ministerul Transporturilor, pentru calea ferată.

Acum, dumneavoastră spuneţi următorul lucru: că nu poate să circule cu vagoane de clasă. Ce mare lucru este ca un tren să aibă un vagon de clasa I sau un vagon de clasa a II-a lângă vagoanele de dormit şi, în felul acesta, să se poată deplasa oamenii? Dar, dacă săptămâna aceasta, în data de 1 şi în data de 2, dumneavoastră spuneţi "Nu sunt vagoane de clasă!", atunci oamenii nu au cu ce să circule pentru că nu sunt vagoane de clasă, iar în prima săptămână rămâne două ore în staţie aşteptând un alt tren. Săptămâna următoare, omul îşi planifică călătoria şi se prezintă în acest caz mai repede ca să ia un tren, dar de data aceasta, surpriză, pentru că trenul i-a plecat mai repede cu două ore!

Iertaţi-mă, aţi anunţat într-un ziar treburi de genul acesta, de largă circulaţie, pentru ca oamenii să ia cunoştinţă de ele?! Că doar de asta este "Mersul trenurilor"! Aţi afişat în Gara de Nord, pe undeva, la un ghişeu unde se vând bilete? Pentru că nu ai de unde să afli, fiindcă, altfel, nu intri în Gara de Nord decât ca să te urci în tren.

Deci, undeva mi se pare ilogic ca să iei şi să trimiţi un tren de ora 17,00 în devans, la ora 15,00.

Prin urmare, pe lângă lipsa de respect de care aţi dat dovadă faţă de călători, în acelaşi timp aceasta denotă că este încă multă nevoie de organizare şi de gândire în ministerul din care faceţi parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, mai puteţi face precizări la cele spuse de domnul deputat?

Vă rog.

Domnul Traian Panait:

Modificările pe care vi le-am spus mai devreme au fost făcute în timp, şi, personal, săptămâna trecută am circulat cu aceste trenuri şi într-adevăr MAV-ul creează probleme mai mari decât cele care au fost aduse la cunoştinţa dumneavoastră astăzi.

Referitor la ataşarea acelor vagoane, ţin să vă spun că Societatea CFR Călători are şi ea termeni clari de eficientizare a activităţii şi nu poate pune în orice clipă vagoane să adauge sau să ia din compunerea unui tren.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul Ştefan Baban, care a făcut o interpelare pe care a adresat-o Ministerului Sănătăţii, ar trebui să răspundă domnul George Pavelescu, secretar de stat.

Domnul Ştefan Baban este în sală? Nu este.

Aveţi cumva răspunsul scris? V-aş ruga să îl predaţi la direcţia noastră tehnică.

De asemenea, domnul Ştefan Baban a mai avut o interpelare către dumneavoastră. Este în regulă.

Doamna deputat Maria Apostolescu şi domnul Eugen Popescu au avut o interpelare către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Nu sunt aici nici unul dintre cei doi deputaţi. Acelaşi lucru.

Înseamnă că şi pentru domnul Adrian Moisoiu rămâne ca în şedinţa viitoare să prezinte domnul ministru Giurăscu răspunsul respectiv.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, va răspunde domnul secretar de stat Gheorghe Popa, într-o interpelare făcută Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Popa (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Faţă de interpelarea adresată, răspunsul este următorul:

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.410/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, una din principalele atribuţii ale ministerului constă în elaborarea de politici privind dezvoltarea resursei umane şi pentru cercetare. Acest obiectiv este realizat atât prin constituirea unui cadru legislativ omogen şi armonizat cu legislaţia specifică în domeniu din ţările europene, cât şi prin programele de cercetare-dezvoltare care asigură promovarea excelenţei şi cooperării interne şi internaţionale în domeniu.

Îmi permiteţi să trec peste alte consideraţii prezentate în scris şi să fac următoarele precizări:

În virtutea celor declarate, trebuie să ţinem seama că în momentul de faţă avem următoarele două legi care reglementează această problemă în domeniu: este Legea nr.319 din 2003, care specifică foarte clar că numărul de posturi, de funcţii şi grade profesionale se propune de către Consiliul Ştiinţific şi se aprobă de către Consiliul de administraţie al instituţiei sau al unităţii, respectiv de organele de conducere echivalente, în concordanţă cu necesităţile şi resursele financiare ale acesteia. Funcţiile şi gradele profesionale de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs, pe baza evaluării performanţelor profesionale. A doua lege este Legea nr.324, care reglementează că pentru cercetătorii ştiinţifici I şi cercetătorii ştiinţifici II aceste posturi sunt evaluate şi sunt certificate de CNADTCU, Consiliul Naţional de Acreditare şi Recunoaştere a Titlurilor şi Diplomelor.

În filosofia Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi în virtutea legii, trebuie să se facă echivalenţa între funcţia de profesor universitar şi postul de cercetător ştiinţific grad I, între funcţia de conferenţiar şi cea de cercetător ştiinţific grad II. Aceste reglementări sunt făcute la nivelul ministerului şi ele vor intra în operaţiune şi vor fi la dispoziţia Comisiei CNADTCU începând cu luna octombrie a acestui an.

În virtutea celor două legi, toate posturile ocupate până la apariţia Legii nr.319 sunt făcute echivalările între posturile CP I, respectiv CP II, şi CS I, CS II, acestea fiind validate prin Ordinul ministrului nr. 3893 din 2004, şi sunt certificate de către Departamentul de cercetare al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Toate concursurile care se desfăşoară după apariţia Legii nr.319 urmează să treacă procedura care a fost stabilită prin ordinul ministrului şi autorizată de CNADTCU.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Mai avem încă un răspuns de primit de la dumneavoastră.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Mai aveţi încă o interpelare.

Puteţi să răspundeţi şi la cea de-a doua interpelare, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Popa:

Cea de-a doua interpelare este legată de acelaşi subiect.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Este vorba de interpelarea nr.1529 şi de interpelarea nr.1575.

Domnul Constantin Niţă:

Sunt într-adevăr două.

Domnul Gheorghe Popa:

La una singură am răspuns.

Domnul Constantin Niţă:

Atunci, la care aţi răspuns dumneavoastră?

Domnul Gheorghe Popa:

Am dat răspunsul nr.11613 din 22 septembrie 2004.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Întâi de toate, domnule preşedinte de şedinţă, daţi-mi voie să îmi exprim surpriza neplăcută să constat că ministerul nu a răspuns unei reveniri faţă de o întrebare anterioară, o interpelare anterioară prin care am sesizat o serie de disfuncţionalităţi şi abuzuri petrecute în judeţul Cluj în materie de educaţie şi cercetare.

În al doilea rând, referitor la răspunsul pe care domnul ministru mi l-a dat, ţin să îi mulţumesc pentru răspuns şi ţin să îl asigur că această problematică este ridicată de către Sindicatul cercetătorilor Academiei Române - Filiala Cluj. deci este vorba de fapte care mi-au fost sesizate de către persoane autorizate. Nu este vorba de invenţia mea, ci este vorba de cazuri pe care ministerul le poate constata în structura de personal a institutelor din cadrul Filialei Cluj a Academiei Române.

Cercetătorii de aici mi-au sesizat că de foarte multă vreme, deşi sunt reglementate aspectele pe care domnul ministrul le-a specificat, au fost făcute echivalările între funcţiile de CP I, profesor universitar, CP II conferenţiar universitar.

Problemele cele mari sunt pentru începători şi pentru cei care urmează să devină CP III. Dumnealor mi-au sesizat că este o situaţie aproape identică cu cea de dinainte de 1989.

Cu tot respectul supun atenţiei domnului ministru şi ministerului pe care domnia sa îl reprezintă acest aspect care ţine oarecum de un tratament corespunzător unei categorii de cercetători din ce în ce mai puţini, care riscă să devină şi mai redus în viitorul apropiat datorită condiţiilor de salarizare mai mult decât inacceptabile. Poate aceasta şi explică de ce o bună parte din cercetătorii valoroşi din România au părăsit instituţiile de cercetare, fie că este vorba de cele ale ministerului, fie că este vorba de cele ale Academiei Române.

Deci, rugămintea pe care o am este ca aceste elemente care ţin de o birocraţie pe care nu o mai dorim, să fie cât mai repede eliminate şi să se dea posibilitatea oamenilor valoroşi din cercetare să promoveze în conformitate cu competenţele lor, cu gradele ştiinţifice pe care le deţin, cu activităţile pe care le-au realizat şi care şi-au câştigat recunoaştere în cercurile de specialitate la nivel naţional şi internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule secretar de stat, pe scurt, dacă aveţi un comentariu. Şi v-aş ruga ca la prima interpelare să luaţi măsuri şi să răspundeţi de urgenţă.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Răspunsul este foarte simplu: ceea ce am prezentat aici a fost legat numai de echivalarea CP I, CS I şi echivalarea CS I profesor, respectiv CS II conferenţiar.

Referitor la celelalte posturi - CS III şi cercetător simplu, acestea sunt absolut atributul conducerii institutului. Deci, şi la nivelul Academiei, şi la nivelul institutelor naţionale se stabilesc criteriile. Ele organizează concursul care se desfăşoară şi, prin Consiliul de administraţie sau Consiliului ştiinţific, autorizează şi validează concursul. Nu este de competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Se invocă lipsa fondurilor.

Domnul Gheorghe Popa:

Asta este o altă problemă. Dacă îmi permiteţi, fondurile sunt o altă chestiune, şi aş vrea să discutăm aceste lucru.

Ceea ce aţi prezentat dumneavoastră vine din partea Academiei.

Academia este o instituţie bugetară care are un număr de posturi şi, funcţie de finanţele pe care le primeşte de la bugetul de stat, fixează schema de încadrare în cadrul Academiei. În cadrul departamentului de care eu răspund, sistemul este altul: există o competiţie deschisă, există programul, nucleul de finanţare şi programele de competiţie. Deci, este cu totul diferit de Academie. De aici apar şi disparităţile dintre cele două categorii de instituţii.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Eugen Lucian Pleşa, care a făcut o interpelare Ministerului Justiţiei, va răspunde doamna secretar de stat Maya Teodoroiu.

Vă rog.

Doamna Simona Maya Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului Justiţiei, referitoare la situaţia unor imobile trecute în proprietatea statului şi care sunt revendicate sau în curs de restituire, în baza Legii nr.112/1995 şi a Legii nr.10/2001, imobile în care îşi au sediul diverse instituţii publice din Târgu Mureş, vă comunicăm următoarele:

Imobilul situat în Târgu Mureş, pe strada Borsos Tamaş nr.16, unde în prezent îşi desfăşoară activitatea Serviciul Poliţiei Rutiere şi Cazierul Judiciar, precum şi terenul aferent în suprafaţă de 6.598 de mp. au fost revendicate de reclamanţii Muscă Gavril şi alţii, în calitate de moştenitori legali ai fostului proprietar tabular.

Prin dispoziţie motivată emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor, s-a dispus acordarea către persoanele îndreptăţite de măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv despăgubiri civile, dispoziţie care a fost contestată la Tribunalul Mureş în dosarul nr.4572 din 2003. Dosarul este pe rolul instanţei, având ca obiect o contestaţie în baza Legii nr.10/2001, şi are termenul de judecată la data de 10 octombrie 2004.

Cu privire la imobilul din Reghin, situat în strada Petru Maior nr.3, unde în prezent îşi desfăşoară activitatea Poliţia Municipiului Reghin, el a fost revendicat de reclamanţii Sos Ricard şi alţii, persoane cu domiciliul în străinătate, solicitându-se de către aceştia restituirea în natură a clădirii, precum şi a terenului aferent în suprafaţă de 982 de mp.

Persoana juridică deţinătoare a imobilului nu a emis încă dispoziţie motivată conform Legii nr.10/2001 întrucât reclamanţii nu au făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite în sensul legii şi nici nu au depus actele prevăzute de lege. S-a pus în vedere reclamanţilor să-şi completeze documentaţia, însă până în prezent nu s-a dat curs solicitării, astfel încât procedura prealabilă administrativă prevăzută de Legea nr.10/2001 nu a fost încă finalizată.

Imobilul situat în municipiul Sighişoara, pe strada Justiţiei nr.8, care adăposteşte sediul Poliţiei Municipiului Sighişoara, a fost revendicat de reclamanţii Weber Elisabeta şi alţii, domiciliaţi în Municipiul Bucureşti. Cauza a format obiectul dosarului nr.4296 din 2000 al Tribunalului Mureş, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr.99 din 20 aprilie 2001, constatându-se că imobilul a fost preluat abuziv de către stat şi, în consecinţă, s-au acordat reclamanţilor despăgubiri civile în valoare de 934.773.890 de lei. Acest dosar se află în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, aceiaşi solicitanţi au mai revendicat un teren în suprafaţă de 220 de mp. situat în Municipiul Sighişoara, strada Şt.O. Iosif nr.2, învecinat cu sediul Poliţiei Municipiul Sighişoara şi care face parte din curtea acestuia.

Dosarul a fost înaintat la Ministerul Administraţiei şi Internelor cu propunerea de restituire a terenului deoarece persoana juridică deţinătoare, anume Poliţia, nu deţine acte de intabulare pe numele ei.

Sediul sanatoriului din comuna Brâncoveneşti, judeţul Mureş, a fost revendicat de reclamanţii Kemeny Miklos şi alţii, domiciliaţi în Ungaria, în calitate de moştenitori ai fostului proprietar tabular Kemeny Ioan, cedat la 13 octombrie 1971.

Prin dispoziţia nr.189 din 5 august 2002 a primăriei comunei Brâncoveneşti, s-a respins cererea reclamanţilor pentru restituirea în natură a imobilului, propunându-se măsuri reparatorii prin echivalent. Dispoziţia a fost contestată de către reclamanţi şi face obiectul dosarului nr.9041 din 2002 al Tribunalului Mureş, având termen de judecată la 4 octombrie 2004. La data de 7 iunie 2004, reclamanţii au solicitat strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă egală în grad, însă, până la acest moment, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat cu privire la această cerere.

Aşa cum am precizat şi cu ocazia altor răspunsuri privind diferite solicitări referitoare la dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată la acest moment, nu putem face aprecieri şi comentarii asupra faptelor supuse judecării şi a persoanelor care sunt părţi în aceste dosare, în acord cu prerogativele legale ale Ministerului Justiţiei.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi observaţii la acest răspuns? Pe scurt, 2 minute. Vă rog.

Domnul Lucian Pleşa:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Răspunsul dumneavoastră este documentat. Eu am vrut să se ştie situaţia reală, acest adevăr prin care, astăzi, persoane cu domiciliu în alte ţări, aşa cum bine aţi spus dumneavoastră, Kemeny Miklos acesta locuieşte în localitatea Paty, str.Gemesz, nu ştiu cum le mai zice, mă rog, alţii prin Budapesta, sunt mai mulţi, încât cred eu că, la nivelul Ministerului Justiţiei, trebuie să se respecte legislaţia, având în vedere şi interesele statului român.

Am vrut, cu această ocazie, să vă mai semnalez un fapt, e vorba de un titlu, e vorba de 500 de familii, e un ziar numit "Zi de zi", care are o tentă liberală, deci nu am nimic, cum să spun, partinic împreună cu acest ziar, dar iată cum, aici, în data de 17 septembrie, se spune că vor fi evacuate 500 de familii pentru care nici primăria nu are soluţie, nici nu îi interesează, de altfel, şi pentru care, cum să spun, ar trebui găsită o soluţie să-i "excomunicăm" din România, pentru că ei muncesc şi realizează ce realizează, îşi realizează viaţa în România.

Apelul meu a fost spre o corectă şi dreaptă judecată şi aplicarea legii şi mai puţin a intereselor materiale care înconjoară foarte multe instanţe judecătoreşti.

Oricum, mulţumiri pentru răspuns.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Viorel Coifan, răspunde tot doamna secretar de stat Maya Teodoroiu, din Ministerul Justiţiei.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Simona Maya Teodoroiu:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la distrugerea unui monument istoric şi încercarea de muşamalizare a cazului de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Balş şi dispunerea unei anchete în legătură cu speţa menţionată, vă comunicăm următoarele. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, s-a constituit dosarul penal nr.855/2003, ca urmare a plângerii penale formulate de domnul Neamţu Şerban Constantin din Timişoara, împotriva lui Cambei Constantin, director al S.C. AGROMEC Olari SA, reclamându-se că acesta din urmă ar fi vandalizat monumentul istoric Conacul Neamţu, prin distrugerea unor părţi din imobil.

Din verificările dispuse, aşa cum ni s-a comunicat de la Parchet, a rezultat faptul că în cauză s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută de art.217 alin.21 din Codul penal, iar la data de 18 mai 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Cambei Constantin, în baza art.10 lit.b) din Codul de procedură penală, potrivit căruia fapta săvârşită nu e prevăzută de legea penală.

Din cercetările efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, a rezultat că distrugerile existente la imobil datează de mai multă vreme şi se datorează în principal uzurii, aşa încât în sarcina personalului S.C. AGROMEC Olari SA nu s-au reţinut aceste fapte de distrugere. La data de 21 septembrie 2004, domnul Neamţu Şerban Constantin a depus, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, o plângere împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, înregistrată cu nr.235-2. Această plângere se află în curs de soluţionare.

Potrivit art.278 din Codul de procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de către prim-procurorul Parchetului. Art.271¹ din Codul de procedură penală stabileşte că, în cazul respingerii plângerii formulate potrivit art.278, persoana vătămată sau orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Aşadar, dacă plângerea împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale va fi respinsă, iar domnul Neamţu Şerban Constantin se consideră în continuare vătămat în interesele sale legitime, dânsul are posibilitatea de a formula o plângere la instanţa de judecată, care va trebui să soluţioneze, aşa cum am arătat, cauza în cel mult 20 de zile de la primire şi să-i comunice, de-ndată şi motivat, modul în care aceasta a fost soluţionată, potrivit prevederilor art.271¹ alineat ultim din Codul de procedură penală.

În concluzie, aş dori să subliniez că există mijloace legale de a contesta o soluţie dispusă de un procuror, aşa încât credem că nu se justifică, în cazul de faţă, dispunerea unei anchete în legătură cu speţa menţionată.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii la răspunsul prezentat?

Vă rog.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă,

Doresc să spun că noi nu am contestat soluţia, pentru că ea va fi contestată urmărind procedura legală. Noi am arătat doar că, într-un an de zile, cu o mare întârziere, domnul procuror a răspuns spunând că acele distrugeri se cauzează trecerii timpului. Or, acele distrugeri sunt distrugerea teracotelor, tăierea unor arbori seculari, demontarea cercevelelor. Deci ni s-a părut cel puţin ciudat răspunsul domnului procuror care, fie nu este informat, fie are un deosebit de dezvoltat simţ al umorului. Prin urmare, interpelarea noastră s-a referit la a se analiza modul în care domnul procuror răspunde în faţa unor evidenţe. Sigur că procesul îşi va desfăşura în continuare cursul, pentru că petentul este urmaşul unei familii boiereşti, acest monument istoric clasificat, prin urmare, ca monument istoric, a fost obiectul unor articole din presă, în care Uniunea Arhitecţilor din România a luat poziţie. Or, noi nu credem că nişte arbori seculari pot să se distrugă datorită timpului, decât dacă ar fi trecut pe acolo taifunul Ivan, ceea ce nu este cazul.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să faceţi vreun comentariu, doamnă secretar de stat?

Vă rog.

Doamna Simona Maya Teodoroiu:

Domnule deputat,

Având în vedere, aşa cum subliniam şi mai înainte, că este o speţă pe rol, noi nu ne putem pronunţa în nici un fel, ca reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, dar, sigur, aş dori să reamintesc că, în acord cu noile prevederi legale din pachetul celor trei legi care garantează independenţa justiţiei, există posibilitatea consolidată de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la orice eventuale sau considerate abateri profesionale, disciplinare ale magistraţilor în cauză.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Fiind ultimul răspuns, închidem şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.