Dezbateri parlamentare

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 10 noiembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministrul vizat trebuie să răspundă la interpelarea care i-a fost adresată în cel mult trei minute.

Autorul interpelării, după audierea răspunsului, mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

Stimaţi colegi,

Vom începe.

Interpelare adresată de domnul deputat Roşca Mircea, Grupul parlamentar al PNL.

Tema interpelării: "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate" - 619B.

Din partea Guvernului se prezintă doamna secretar de stat Clara Staicu.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru secretar de stat.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri pentru protecţia copiilor români instituţionalizaţi..." (Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Ministerul Afacerilor Externe.

Eu v-am spus numele... (Vociferări.)

Nu vă cunosc, îmi cer scuze, dar am spus: "Doamna secretar de stat Clara Staicu".

Aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Clara Staicu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc foarte mult.

Bună ziua, stimaţi deputaţi!

Ministerul Afacerilor Externe a transmis răspunsul la interpelare în scris şi, cu acordul dumneavoastră, o să prezint acest răspuns în faţa dumneavoastră.

Ca răspuns la interpelarea privind "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate", vă comunicăm următoarele.

Cu privire la primele două întrebări subliniez faptul că Ministerul Afacerilor Externe, potrivit competenţelor reglementate prin art. 2 din H.G. nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea MAE, "contribuie la elaborarea şi/sau avizează strategiile şi programele guvernamentale şi sectoriale, precum şi proiectele de acte normative şi orice alte documente vizând cetăţenii români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate".

În 2022, MAE a susţinut, prin avizarea Hotărârii de Guvern privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, constituirea Consiliului de coordonare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, ale cărui principale atribuţii sunt:

a) monitorizează implementarea politicilor publice naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor şi al adopţiei, prin cooperarea dintre instituţiile şi organizaţiile ai căror reprezentanţi îl compun;

b) formulează propuneri privind îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei;

c) formulează propuneri privind îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor interinstituţionale dintre autorităţile publice implicate în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, pe care le înaintează ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.

Pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat Regulamentul nr. 2019/1.111 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii, pe care România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene îl aplică în integralitate. Orice iniţiativă legislativă la nivel naţional trebuie să aibă în vedere şi cadrul european în vigoare, nefiind recomandată o dublare a prevederilor din legislaţia europeană sau includerea unor prevederi contrare acesteia.

Cu toate acestea, aşa cum s-a precizat şi în cadrul şedinţei Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din 7 octombrie 2025, nu este exclusă posibilitatea amendării Regulamentului european menţionat, însă trebuie subliniat faptul că doar Comisia Europeană are prerogativele de iniţiere a unui astfel de demers la nivelul Uniunii.

Referitor la cea de-a treia întrebare, precizez că România a încheiat, de-a lungul timpului, convenţii consulare atât cu state membre UE, cât şi cu state terţe. Marea majoritate sunt, însă, încheiate înainte de aderarea României la UE, astfel încât prevederile specifice din acestea, referitoare la minori, au devenit caduce odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului UE sus-menţionat, sau odată cu crearea cadrului de cooperare în materie consulară la nivel european. Astfel, în cadrul Consiliului Uniunii Europene funcţionează Grupul de lucru pentru afaceri consulare, care coordonează cooperarea consulară între statele membre UE, iar printre principalele sale activităţi se numără dezbaterea unor măsuri de coordonare care să faciliteze protecţia consulară a cetăţenilor UE în ţările terţe.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Doamnă ministru secretar de stat, vă mulţumim pentru răspuns.

Domnul deputat Ionescu Tudor, Grupul parlamentar SOS România, a formulat o interpelare.

Dacă este prezent? Nu este prezent.

Doamna deputat Enachi Raisa, SOS România, a solicitat un răspuns.

Avem de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor... Este prezent?

Vă rog, domnule secretar de stat Cosmin Butuza.

Tema interpelării: "Jaful argilei din Mircea Vodă, milioane pierdute, pământuri distruse, statul absent" - 626B.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 626B/2025, având ca obiect "Jaful argilei din Mircea Vodă, milioane pierdute, pământuri distruse, statul absent", vă comunicăm următoarele.

Activitatea de exploatare a argilei caolinoase din cariera Ţibrinu, Comuna Mircea Vodă, se desfăşoară de către Societatea Iris-Aly Explorer SRL, în baza autorizaţiei de mediu nr. 79/17.05.2018, emisă de Direcţia judeţeană de mediu Constanţa, transferată prin adresa nr. 12.840R/08.01.2020, revizuită cu nr. 197/01.11.2022, şi a licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase din perimetrul de exploatare Ţibrinu, nr. 1.161/17.02.2000, emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

Licenţa de exploatare a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2006 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Miniere şi transferată de la Miniera Medgidia SA, prin Ordinul ANRMPSG nr. 50/29.02.2016, către Societatea Silicat Explorer Company SRL şi, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, a stabilit perimetrele de exploatare şi cantităţile extrase.

În anul 2022, prin revizuirea Autorităţii Naţionale de Mediu, perimetrul autorizat pentru exploatarea caolinului, cariera Ţibrinu, a fost extinsă cu 27,3 hectare, suprafaţa totală activă încadrându-se în limitele licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase.

Perimetrul de exploatare Ţibrinu este de 135 de hectare, conform licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase nr. 1.161/17.02.2000, emisă de ANRMPSG, iar în autorizaţia de mediu deţinută se autorizează întreaga suprafaţă, cu menţiunea perimetrului activ în suprafaţă de 52,55 hectare.

În perioada 2021-2025 nu s-a constatat extinderea lucrărilor de exploatare a argilei pe terenuri care aparţin unităţii administrativ-teritoriale Cernavodă, în afara perimetrului autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului.

De asemenea, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul judeţean Constanţa nu deţin informaţii despre documentele luate în considerare în cadrul procedurii de reglementare de către Autoritatea de Reglementare a Direcţiei Judeţene de Mediu Constanţa, referitoare la contractele de concesiune.

La verificările efectuate, în anii 2024 şi 2025, a fost intensificată o zonă din interiorul carierei, având o suprafaţă de circa 1.000 de metri pătraţi, afectată de alunecări de teren, situaţia descrisă a fost constatată şi sancţionată contravenţional de reprezentanţii Inspectoratului Zonal pentru Resurse Minerale Constanţa.

Astfel, la data de 27.10.2025, o echipă de inspectori din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral s-a deplasat la amplasamentul indicat în sesizare, efectuând verificări detaliate la faţa locului, privind extinderea unor posibile lucrări sau instalaţii care ar putea afecta regimul apelor la suprafaţă.

Din punctul de vedere al regimului apelor şi al respectării prevederilor legislative... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Doamna deputat?

Vă rog, doamnă deputat Enachi Raisa, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Vă mulţumesc frumos pentru răspuns.

Apreciez faptul că măcar aţi venit aici, în faţa cetăţenilor, cei care ne urmăresc, să asculte, de fapt, răspunsul la întrebările lor, faţă de premier, care ne ocoleşte.

Răspunsul primit, pe jumătate, este acceptabil, doar că cele trei minute ne-au interzis să ne expunem şi mă bucur foarte mult că, în urma acestei interpelări, totuşi, aţi mers la faţa locului, să investigaţi această problemă.

Dar faptul că am dat aceste terenuri să le exploatăm, în baza unor aşa-numite decizii, unor companii - nişte SRL-uri, de fapt - este inacceptabil, pentru că statul român trebuie să aibă grijă de pământurile sale şi de bogăţiile care sunt ale românilor, şi nu pe persoană fizică.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliaţi.

Dacă nu este în sală, i se va comunica răspunsul interpelării adresat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent.

Acelaşi aspect. Răspunsul la interpelare va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ionescu Tudor, SOS România. Nu este în sală.

Răspunsul i se va comunica în scris.

Domnul deputat Negrea Petru-Gabriel, Grupul AUR. Nu este în sală.

Răspunsul se va comunica în scris.

Interpelare adresată de domnul deputat Ţiui Mihai-Adrian, SOS România.

Aceeaşi situaţie. Răspunsul la interpelare va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, PSD.

Interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Tema interpelării: "Impactul financiar şi educaţional al aplicării Legii nr. 141/2025" - 616B.

Din partea Ministerului Educaţiei, dacă avem prezent pe cineva? Da, este prezent.

Domnul subsecretar de stat Radu Antohi.

Aveţi cuvântul, domnule subsecretar de stat.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună seara!

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, au influenţat, implicit, numărul de posturi din învăţământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul şcolar 2025-2026. Unele dintre măsurile adoptate, prin Legea nr. 141/2025, sunt temporare. Astfel: pentru un an şcolar, măsura privind degrevarea de normă didactică de predare a personalului didactic care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control în învăţământul preuniversitar de stat; pentru 4 ani şcolari, măsura privind norma didactică de predare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat.

De asemenea, măsura privind efectivele de elevi/preşcolari/antepreşcolari din care se constituie formaţiunile de studiu în învăţământul preuniversitar de stat se aplică progresiv, din anul şcolar 2025-2026, începând cu formaţiunile de început de ciclu de învăţământ.

La stabilirea numărului maxim de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat, în anul şcolar 2025-2026, s-au avut în vedere şi următoarele aspecte: creşterea numărului de formaţiuni de studiu în unele judeţe, faţă de anul şcolar precedent; creşterea numărului de elevi care solicită şcolarizarea la domiciliu; creşterea numărului de posturi în unele judeţe, ca urmare a reorganizării creşelor cu personalitate juridică aflate în administrarea autorităţilor publice locale, care au devenit structuri şcolare arondate ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Având în vedere situaţia actuală, prin proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se propune ca numărul maxim de posturi prevăzut la nota de la litera A, punctul 5, să devină 293.852 de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat, inclusiv învăţământul special şi din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, ceea ce înseamnă o reducere cu 14.048 de posturi faţă de anul şcolar precedent. Impactul bugetar estimat, ca urmare a acestei reduceri, este de 492.558 mii lei, pentru perioada septembrie-decembrie 2025, respectiv de 1.970.232 mii lei, pentru anul 2026.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule subsecretar de stat.

V-aţi făcut temele. Aş fi vrut un pic mai detaliat, deoarece sunt foarte multe localităţi şi, după cum vedeţi, de foarte multe ori, în multe localităţi, în multe şcoli din mediul rural nu sunt profesori.

Este adevărat că nu sunt completate normele în mediul rural?

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului subsecretar de stat Radu Antohi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul Radu-Dumitru Antohi:

Nu am informaţiile exacte să vă dau, dar, din cunoştinţele mele, sunt doar două judeţe unde erau probleme cu ocuparea numărului de posturi şi nici acelea nu sunt... adică, se spera că vor fi rezolvate până la începutul lunii acesteia.

Aşa că, în proporţie de 99%, toate normele didactice sunt ocupate.

Domnul Maricel Popa:

Dacă îmi permiţi, domnule preşedinte, o intervenţie?

În media de săptămâna trecută, se spune că...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc.

În media din ultimele două luni de zile se spune că nu sunt completate locurile din învăţământul rural, care este baza învăţământului şi a specialiştilor viitori, şi, din acest motiv, aş vrea să fie o transparentizare mai mare din partea dumneavoastră şi să nu se creeze o panică, că nu sunt profesori pentru copii, şi copiii să nu mai meargă la şcoală deoarece nu sunt profesori.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor naţionale.

Nu este prezent.

Răspunsul la interpelare îi va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Nu este prezent.

Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Lăzăroi Ioan, SOS România.

Nu este prezent.

De asemenea, răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD.

Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD - o interpelare adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având tema "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8"; 549 B.

Înţeleg că este prezent domnul secretar de stat Attila Kelemen, căruia îi dau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu numărul 549B/16.09.2025, transmisă prin adresa DRP nr. 7233/2025 şi înregistrată la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu nr. 111.180/25.09.2025, având ca obiect "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8", vă aducem la cunoştinţă următoarele:

Pe lângă alocarea financiară pentru A7 şi A8 prevăzută prin PNRR, prin instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" - SAFE, este vizată, de asemenea, susţinerea acestor investiţii, ca parte a suportului acordat componentei de infrastructură. SAFE este un instrument temporar de urgenţă, operaţional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani. În funcţie de opţiunea statului, poate fi acordată şi o prefinanţare de 15% din împrumut. România primeşte a doua cea mai mare alocare financiară, după Polonia, de aproape 17 miliarde de euro, în cadrul programului SAFE, pentru a-şi consolida capacitatea de apărare.

Participarea României la programul SAFE are trei implicaţii majore - componenta de apărare, cea bugetară şi cea de infrastructură. În cazul celei din urmă, este propusă spre finanţare o infrastructură mixtă, civilă şi militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României - A7 şi A8, Paşcani - Suceava - Siret, respectiv Paşcani - Iaşi - Ungheni.

Alocarea de 16,68 de miliarde de euro confirmă faptul că sunt recunoscute de Comisia Europeană atât nevoile de securitate, cât şi rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acest sprijin financiar reprezintă un suport major pentru modernizarea sistemului militar şi pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranţei naţionale este vitală. Această finanţare a fost obţinută prin negocieri intense, care au avut ca rezultat obţinerea unor finanţări optime pentru obiectivele avute în vedere, prin excluderea unei eventuale presiuni suplimentare asupra bugetului naţional, ceea ce este considerat un element esenţial în actualul context economic. În acelaşi timp, aceste fonduri permit garantarea unei mai bune siguranţe a cetăţenilor, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore.

De asemenea, în exerciţiul financiar 2021-2027, conform datelor extrase din sistemul informatic SMIS2021+, până în prezent, a fost semnat un contract de finanţare, respectiv "Completare/Revizuire/ Actualizare Studiu de fezabilitate pentru obiectivul «Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni»" - Cod SMIS 334824, aferent autostrăzii A8, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 46 de milioane de lei, din care contribuţia UE este de aproximativ 18 milioane de lei.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la stadiul fizic şi alternativele de finanţare pentru aceste proiecte, precum şi legat de finanţarea prin programul SAFE, recomandăm contactarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care gestionează sau beneficiază de o serie de programe/instrumente de finanţare ce pot fi utilizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a cere lămuriri.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Două minute şi jumătate, aproape 3 minute, aţi început să spuneţi pledoaria SAFE-ului, care nu ne interesează în mod deosebit.

Aş fi dorit din partea dumneavoastră un răspuns exact, deoarece pentru cele două tronsoane, A7 şi A8, sunt necesare sume de 6 miliarde de euro, iar din SAFE se alocă 4 miliarde. Restul de unde se iau?

Aş vrea să-mi răspundeţi la această întrebare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi domnului deputat.

Domnul Kelemen Attila:

Mulţumesc.

O să vă răspundem în scris, că n-avem această informaţie momentan.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnule deputat Maricel Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat,

Totuşi, trebuie să nu facem o varză din răspunsurile respective. Dumneavoastră aţi răspuns la un moment dat - sume în lei şi sume în euro. Ori mergi pe lei, ori pe euro. Sau aţi vrut să ne învârtiţi.

Nu aveţi acest răspuns, dar aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Paraschiv Ciprian-Constantin, Grupul parlamentar AUR, dacă este prezent? Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România, dacă este prezentă? Nu este. Răspunsul - în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspuns - în scris.

Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul, în scris.

Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul, în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD - interpelare adresată Ministerului Finanţelor.

Tema interpelării: "Scurtarea termenului de autorizare pentru fabricile de bere"; 595B.

Domnul secretar de stat Attila György este prezent şi va avea cuvântul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră, "Scurtarea termenului de autorizare pentru fabricile de bere", v-am pregătit un răspuns mai amplu.

Având în vedere timpul limitat, o să spicuiesc câteva dintre paragrafe.

Menţionăm că activitatea de producţie şi comercializare a alcoolului şi a băuturilor alcoolice reprezintă un domeniu cu risc fiscal, procedura actuală de autorizare fiind instituită din necesitatea securizării veniturilor provenite din accize, prin diminuarea, respectiv eliminarea accesului la aceste activităţi a operatorilor economici cu comportament fiscal neadecvat.

Astfel, autorizarea antrepozitelor fiscale de producţie bere se realizează în conformitate cu prevederile art. 363-367 din Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile pct. 22-39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordinul ministrului finanţelor nr. 1329/2022 privind procedura şi condiţiile în care se realizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi.

Precizăm că termenul de 60 de zile pentru autorizare reprezintă termen maxim, acesta putând fi redus în funcţie de condiţiile specifice.

Totodată, precizăm că termenul de emitere a autorizaţiei se prelungeşte cu termenul acordat pentru furnizarea de informaţii şi/sau documente de la persoanele solicitante.

Precizăm că, din consultarea bazei de date a aplicaţiei EMCS/Autorizări, care este componentă a sistemului EMCS-RO, în perioada ianuarie 2022 - octombrie 2025, la nivelul celor 7 direcţii regionale vamale au fost emise un număr de 26 de autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie de bere.

Referitor la furnizarea de date statistice cu privire la durata medie de soluţionare a cererilor de autorizare precizăm că modulul EMCS/Autorizări permite, în prezent, doar înregistrarea manuală de către lucrătorii vamali a datelor din cererile şi documentele depuse pe suport de hârtie de solicitanţi şi emiterea şi transmiterea pe suport de hârtie a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

În contextul celor menţionate mai sus, nu considerăm oportune modificările propuse în interpelare, mai ales în ceea ce priveşte introducerea procedurii de aprobare tacită.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD, pentru lămuriri.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, dumneavoastră ne-aţi citit legea. După lege, pare totul frumos.

Dar vă dau un exemplu. Practic, o fabrică de bere se construieşte în 2 ani de zile. Dacă a terminat fabrica în luna ianuarie, februarie - caz concret, la Iaşi -, a depus documentaţia, nici la ora actuală nu este autorizat antrepozitul fiscal; ceea ce... mai urmează încă un sezon, deoarece berea este sezonieră, iarna nu are rost să facă antrepozitul fiscal. Deci mai aşteaptă încă 6 luni.

Deci, 60 de zile ar fi excelent dacă s-ar face, 60 de zile, dar s-a depăşit cu foarte mult. Deci, pur şi simplu, are un an şi ceva o fabrică, un an şi jumătate, de când se chinuie să facă antrepozitul fiscal. Şi va mai dura încă 4 luni, deoarece depune actele din nou în luna februarie, martie, când începe să producă, va produce bere, după cum ştiţi.

Oare berea tradiţională din Germania, Austria, Cehia - în cât timp autorizează? Pentru că e sezonieră, începe în aprilie şi se termină procesul în octombrie pentru berea...

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai răspundeţi? (Se adresează domnului secretar de stat György Attila.)

Bine.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Roşca Mircea, Grupul parlamentar al PNL. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Roşca Mircea - răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România. Nu este prezent. Răspuns - în scris.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliaţi - răspuns în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - răspuns în scris.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - răspuns în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - răspuns în scris. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Finanţelor solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Afacerilor Interne solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD - de asemenea, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - interpelare către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Ministerul Sănătăţii - Ion Nicolae-Mirel, SOS România; Ministerul Sănătăţii solicită amânare.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Sănătăţii, de asemenea, solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD - interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului; se solicită amânare.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; de asemenea, se solicită amânare.

Acestea fiind spuse, stimate colege, stimaţi colegi, declarăm închisă şedinţa dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

O seară frumoasă, cu mult spor şi bucurie!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.35.