Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi Naţională de comemorare a Bătăliei de la Vaslui (Podul Înalt); Pl-x 258/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe?

Nu sunteţi iniţiator.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat, vă rog.

Nu sunteţi nici dumneavoastră iniţiator, deci... (Vociferări.)

Ba da, sunteţi iniţiator, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a înviat!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt iniţiator la acest proiect de lege, împreună cu senatorul republican, domnul Cristian Bem, şi prin acest proiect de lege propun cinstirea memoriei eroilor de la 10 ianuarie 1475 de la Podul Înalt din judeţul Vaslui - o bătălie dusă de Ştefan cel Mare -, care au apărat zona Moldovei şi au învins armata Imperiului Otoman.

Consider că această victorie istorică trebuie aşezată la locul cuvenit în memoria naţională a ţării.

Mulţumesc tuturor colegilor care au intervenit, au susţinut şi au participat pe parcursul legislativ al acestui proiect.

Şi vă îndemn să susţineţi prin vot Propunerea legislativă nr. 258/2025.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Neamţu, Comisia pentru cultură.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Distinşi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ştefan cel Mare al Moldovei este pentru toţi un simbol, şi cu atât mai mult marea Bătălie de la Vaslui, Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, este o dată cu o simbolistică uriaşă în istoria Europei. Nu doar pentru români. Pentru că Ştefan cel Mare, dincolo de toate aberaţiile ruseşti, cu moldovenismul, este un reprezentant fundamental a ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia românească; român, vorbitor de limbă română, nu de altceva, aşa cum unii încercau să spună într-un mod mincinos şi, evident, complet paralel cu realitatea.

Atunci, la Vaslui, armata românească, condusă de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a reuşit, probabil, cea mai importantă victorie în faţa unei oştiri otomane, în secolul al XV-lea, după căderea Constantinopolului, la 29 mai 1475.

Victoria lui Ştefan cel Mare este cu atât mai importantă cu cât face parte dintr-un front antiotoman, care, după catastrofa geopolitică a pierderii Constantinopolului, intrase într-o anumită degringoladă, în ciuda faptului că, atât Ungaria, Polonia, statele germane, statele italiene, republicile maritime, toate s-au mobilizat în acei ani foarte grei pentru Europa. Dar victoria în faţa armatei de 120.000 de oameni, condusă de Suleiman Paşa, beilerbei al Rumeliei, rămâne pentru noi toţi un moment esenţial, nu doar pentru români, ci şi pentru Europa, un moment care îl configurează pe Ştefan cel Mare al Moldovei drept un adevărat lider regional şi un conducător de frunte în această luptă antiotomană.

Nu întâmplător, după Vaslui 1475, Papa Sixtus l-a denumit drept "Atlet al lui Hristos", pentru faptele sale absolute şi... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Înainte de a continua dezbaterile, daţi-mi voie să-l invit la cuvânt, pe procedură, pe domnul preşedinte Neamţu, pentru îndreptarea unei erori materiale.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi Naţională de comemorare a Bătăliei de la Podul Înalt

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa Pl-x 258 din 10 septembrie 2025, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi Naţională de comemorare a Bătăliei de la Podul Înalt.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de adoptare a Propunerii legislative privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi Naţională de comemorare a Bătăliei de la Podul Înalt, cu amendamentele admise, cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm dezbaterile.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur că nu trebuie să ne uităm istoria, trebuie să ne cinstim eroii, victoriile, trebuie să cinstim antreprenorii, bujorii, râul, ramul din ţara asta, dar cred că ar trebui să punem stop o dată pentru totdeauna, pentru că genul acesta de iniţiative legislative duce în derizoriu rolul Parlamentului.

În fiecare săptămână avem una, două, trei astfel de iniţiative legislative şi tot în fiecare săptămână sunt parlamentari care vin la acest microfon şi spun cât de nesemnificativ este Parlamentul şi cum votăm pe bandă rulantă doar ordonanţe de urgenţă şi faptul că nu mai reuşim aici să adoptăm proiecte serioase.

E momentul să punem stop şi e momentul să realizăm că Parlamentul trebuie să facă şi alte lucruri decât să dea posibilitatea autorităţilor publice locale, în această criză bugetară în care ne aflăm, să cheltuiască bani pe tot felul de zile care sunt votate aici, în Parlament. Altfel, oamenii nu vor mai lua în serios acest Parlament! Trebuie să realizăm: 300 de parlamentari nu-i o prioritate, ca să dăm un semnal în societate că ascultăm ceea ce ne spun, că ascultăm ceea ce au votat la referendum, dar, în schimb, ne ocupăm cu tot felul de nimicuri, de mici zile naţionale. Nu spun că nu sărbătoreşte ceva important, dar pierdem esenţa legiferării în Parlamentul României, pierdem conexiunea cu oamenii din această ţară, care au altfel de aşteptări de la ce trebuie să discutăm, să dezbatem şi să adoptăm aici, în Parlament.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Bătălia de la Vaslui reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră, o victorie remarcabilă, obţinută sub conducerea lui Ştefan cel Mare, împotriva unei forţe net superioare.

Această confruntare nu este doar un episod militar, ci un simbol al curajului, al inteligenţei strategice şi al apărării identităţii şi valorilor europene.

Instituirea unei zile naţionale de comemorare nu este un simplu gest simbolic, ci un demers necesar de consolidare a memoriei colective.

Într-o societate în care reperele istorice riscă să fie estompate avem datoria de a readuce în conştiinţa publică momentele definitorii care ne-au modelat, ca naţiune.

De asemenea, o astfel de iniţiativă are un rol educativ important. Tinerii trebuie să cunoască nu doar date şi fapte, ci şi semnificaţia profundă a acestor evenimente: solidaritatea, responsabilitatea şi capacitatea de a depăşi adversităţi majore.

Comemorarea anuală poate deveni un prilej de organizare a unor activităţi culturale, educaţionale şi istorice, la nivel naţional şi local.

Argumentul potrivit căruia există deja numeroase zile comemorative nu ar trebui să ne descurajeze. Dimpotrivă, fiecare astfel de zi trebuie evaluată prin prisma relevanţei sale istorice şi identitare, iar bătălia de la Vaslui îndeplineşte, fără îndoială, aceste criterii.

În plus, caracterul acestei zile este unul comemorativ, nu festiv, ceea ce subliniază respectul faţă de sacrificiile înaintaşilor şi contribuie la cultivarea unui spirit civic responsabil.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Adrian Solomon, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Până în ianuarie anul ăsta aş fi fost de acord cu doamna Prună, dar asta doar pentru simplul fapt că n-aveam nevoie de o lege ca să comemorăm una dintre cele mai mari victorii ale creştinătăţii împotriva otomanilor.

Autorităţile locale dintotdeauna au cinstit atât memoria lui Ştefan cel Mare, cât şi a celor care şi-au dat viaţa pentru a apăra Moldova.

Însă anul ăsta, 10 ianuarie a picat într-o sâmbătă, iar Garnizoana de la Iaşi, din Copou, care poartă numele de Podul Înalt, a spus că ei pot să vină vineri, pe 9, să sărbătorim, să comemorăm această sărbătoare.

A fost nevoie de intervenţii până la ministrul apărării, domnul Miruţă, ca să-i convingă pe militarii ţării noastre, pe simbriaşii ţării noastre, să vină sâmbăta ca să omagieze, să comemoreze, să cinstească memoria celor care le-au dat numele garnizoanei.

Pentru asta trebuie lege, ca, de astăzi încolo, niciun comandant militar să nu se uite la sporurile pe care trebuie să le primească militarii sâmbăta, în zi liberă, şi să nu uite că vin aici şi cer pensii militare, spunându-ne că sunt sub ordin în fiecare zi, în fiecare ceas al zilei, că-i noapte, că-i zi, că-i sâmbătă, că-i duminică, că e sărbătoare legală, stau şi ne apără.

Ei, anul ăsta ar fi vrut să fie 10 ianuarie pe 9 ianuarie, şi pentru asta vom vota legea.

Şi o felicit pe doamna Enache pentru iniţiativă!

Trebuia să ne fi gândit noi mai demult la ea - împreună, poate -, dar n-am avut nicio situaţie ca în acest an.

De aceea, vom vota legea şi vom cere celor în drept să o respecte. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian-Doru Rigman, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Poate că terminologic era mai corect să celebrăm Victoria de la Vaslui, decât să o comemorăm. Sau poate că titlul putea să sune un pic altfel, să comemorăm eroii de la Vaslui, acolo unde, alături de români, s-au aflat şi 5.000 de secui, vreo 2.000 de ardeleni şi vreo 2.000 de polonezi.

A fost cea mai importantă victorie a lui Ştefan cel Mare, un domn născut în familia Bogdăneştilor sau Muşatinilor, şi care a demonstrat, prin sistemul de alianţă şi strategia şi tactica pe care le-a pus în aplicare, o vocaţie europeană.

Nu întâmplător a primit din partea Papalităţii, nu mult după ce un alt mare luptător pentru binele creştinătăţii a primit acest titlu - şi mă refer la Iancu de Hunedoara - şi Ştefan cel Mare a primit acest titlu de "Atlet al lui Hristos", datorită implicării sale active în cruciadele târzii şi datorită faptului că a fost un membru activ şi strălucit tactician şi strateg al Republicii Creştine.

Eu, personal, voi vota acest proiect de lege.

Cred că Ştefan cel Mare merită recunoaşterea noastră, a tuturor.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Desigur, noi cinstim o astfel de personalitate a României, a Moldovei, şi nu trebuie să neglijăm acest lucru.

Nu, nu este ceea ce s-a discutat aici, şi colegii de la USR cumva aduc un grav prejudiciu acestor evenimente, şi cumva este o tendinţă la nivel naţional de a neglija valorile naţionale.

Un exemplu este proiectul de la Iaşi, al Palatului Culturii din Iaşi, unde statuia lui Ştefan cel Mare este înlăturată.

Este o imagine cât se poate de transparentă a ceea ce se întâmplă în România, unde valorile naţionale sunt din ce în ce mai mult neglijate.

Ne mândrim cu astfel de personalităţi şi astfel de zile, astfel de proceduri. Astfel de evenimente culturale trebuie să fie mult mai mult evidenţiate la nivel naţional, cinstindu-ne pe ai noştri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mariana Vârgă, Grupul colegilor neafiliaţi.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Chiar mă întrebam de ce colegii noştri de la Uniunea Salvaţi România sunt împotriva acestui proiect de lege.

Şi am să vă şi spun. Pentru că este despre România, despre rezistenţa poporului român în faţa marilor puteri. Despre Ştefan cel Mare, un exemplu unic de diplomaţie şi strategie militară, care a apărat românii prin negocieri, prin colaborare, şi întotdeauna a spus stop atunci când interesele Moldovei au fost afectate.

Nu noi ducem în derizoriu politica parlamentară, ci dumneavoastră, prin tot felul de acte normative care au îndatorat populaţia.

Uitaţi-vă acolo!

Aşteptăm să vă tăvăliţi pe jos, din nou, în Parlament, că aţi pierdut puterea, domnilor de la USR!

Amintiţi-vă de Ştefan cel Mare şi urmaţi-i exemplul!

Noi nu vrem izolarea României, dar vrem să negociaţi cinstit pentru România!

Şi luaţi exemplul lui Ştefan cel Mare!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru...

Mai există o solicitare, din partea domnului deputat Ödön Szabó, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bătălia de la Vaslui, de la Podul Înalt, este, într-adevăr, o victorie uriaşă la momentul respectiv, din perspectiva istorică.

Şi eu cred că este important ca să existe asemenea momente, în care, cu toţii, putem susţine o iniţiativă legislativă. Cu atât mai mult cu cât această iniţiativă vine şi întăreşte cele spuse de către Grigore Ureche, în istoria pe care a scris-o despre Moldova, şi anume, ceea ce colegii noştri din partea stângă a eşichierului politic, în momentul de faţă, sau partea de extremă dreaptă, dacă vreţi, a sălii, încearcă să o tot spună că nu există.

În Bătălia de la Vaslui au fost prezenţi, cu steaguri secuieşti, şi secuii; peste 1.800 de secui, 5.000 de maghiari din oastea lui Matei Corvin.

În acest context, a nega că această comunitate, această zonă există în România, în continuare, după ce dumneavoastră tocmai aţi depus o iniţiativă legislativă, şi chiar secuii au fost în prima linie a bătăliei la Vaslui - dacă nu cunoaşteţi, ar trebui să mai citiţi. În acest context, noi vom vota această iniţiativă, pentru că, da, la momentul respectiv am fost de aceeaşi parte a baricadei, chiar dacă peste câţiva ani acelaşi domnitor a încheiat o înţelegere cu Baiazid şi a plătit tribut Imperiului Otoman.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Şi m-am uitat la domnul Ödön, care vrea să vorbească ultimul; nu ştiu de ce să fie ultimul care impune o părere. Dar am auzit în discursul celor de la UDMR, întotdeauna creând o distanţă. Au fost ardeleni, au fost secui, au fost români...

Români! Atât! (Aplauze.)

Au luptat pentru România! (Aplauze.)

Au luptat pentru ceea ce şi-au dorit ei - să fie stăpâni în ţara lor!

Nu secui...!

Vedeţi? Faceţi diferenţa asta!

Dar ieri v-a spus domnul preşedinte George Simion: "Haideţi la AUR!". Suntem toţi români - şi unguri, şi secui!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Csoma Botond, a doua intervenţie.

Iar celorlalţi colegi le reamintesc: câte două intervenţii pentru fiecare grup parlamentar, o intervenţie pentru colegii neafiliaţi.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Csoma Botond:

Am crezut că numai Simion e un tupeist obraznic, (Vociferări.) dar şi antevorbitorul e la fel.

În aceeaşi idee, după Valea Uzului, să vii la microfon şi să inviţi maghiarii să meargă în AUR, trebuie să fii chiar un tupeist obraznic. (Vociferări. Gălăgie.)

Cred că sunteţi mulţi în AUR! (Vociferări.)

Şi referitor la proiectul de lege... (Vociferări. Gălăgie.)

Ce aţi spus? (Vociferări. Gălăgie.)

Eu cred că dacă tăceai, filosof rămâneai! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Drept la replică la ce?

Domnul Szabó Ödön:

Stimate coleg,

Doar un singur lucru: ar fi bine să vă cunoaşteţi propria istorie.

La Vaslui, de partea otomană au fost muntenii. (Vociferări. Gălăgie.)

Deci... (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Am ajuns să luăm lecţii de istorie de la Szabó Ödön?

Domnul Szabó Ödön:

Da, puteţi să luaţi, domnule Tanasă, lecţii de istorie, pentru că se pare că nu cunoaşteţi. (Gălăgie. Vociferări.)

Deci, în prima linie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să respectaţi liniştea în sală...

Domnul Szabó Ödön:

... alături de Ştefan cel Mare, au fost secuii şi maghiarii... (Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... domnule deputat!

Vă rog frumos!

Domnul Szabó Ödön:

... iar de partea otomană au fost muntenii.

În perioada respectivă nu exista, în forma actuală, apelativul de român. Erau moldoveni, erau munteni, erau ardeleni, erau secui, erau saşi.

Dacă nu cunoaşteţi propria istorie, ar trebui să vă reînscrieţi la şcoală.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem şapte amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.