Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Propunerea legislativă privind programul "Masă la Şcoală" pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar şi gimnazial; Pl-x 645/2013; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Acest proiect a ajuns la respingeri pentru că l-am depus în anul 2013, când am considerat că România are nevoie în toate şcolile din România de un program pentru masă sănătoasă.

Proiectul a fost iniţial respins, după care l-am redepus şi, în paralel, am realizat un alt proiect, asumat de Guvern, prin care, în momentul de faţă, în o parte din şcolile din România se derulează Programul "Masă la Şcoală" şi, mai exact, 542.000 de copii beneficiază de o masă diversificată în aproximativ 1.427 de unităţi de învăţământ.

Am luat cuvântul, deşi acest proiect nu mai este de actualitate, pentru că deja în 1.427 de şcoli funcţionează Programul "Masă la Şcoală", pentru a trage un semnal de alarmă şi a vă îndemna pe toţi să susţineţi generalizarea acestui program.

În Marea Britanie, mai exact, în Londra, acest program funcţionează şi s-a făcut o analiză, şi acolo, în Marea Britanie, este considerat programul cu cel mai mare impact în reducerea abandonului şcolar.

În România avem în continuare un număr mare de copii care merg la şcoală nemâncaţi, nu pot da randament şi uneori se culcă nemâncaţi, şi pentru ei, o masă sănătoasă reprezintă de multe ori cea mai bună variantă de alimentaţie pe care comunitatea/familia o poate oferi.

Aşadar, vă îndemn, dragi colegi, să urmărim ca programul care în momentul de faţă se desfăşoară şi care este pus în aplicare pe un alt proiect, în completarea acestui proiect care astăzi nu mai are obiect de lucru, să urmărim generalizarea Proiectului "Masă la Şcoală". (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Mihai-Alexandru Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, prin adresa Pl-x 645 din 16 decembrie 2013, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind Programul "Masă la Şcoală" pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, primar şi gimnazial.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea programului menţionat, program ce vizează acordarea, cu titlu gratuit, a unei mese la şcoală, în limita unei valori zilnice de 10 lei/elev. Totodată, se propune abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări prin Legea nr. 16/2003.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 decembrie 2013.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului menţinerea raportului comun iniţial de respingere, având în vedere faptul că Ordonanţa nr. 96 era finanţată, pe de o parte, din fonduri europene.

Având în vedere cele menţionate, comisiile vă propun un raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Florin Caragaţă, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Florin Caragaţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dincolo de cifre, proceduri şi rapoarte, această iniţiativă vorbeşte despre unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru copiii României: să le oferim şansa de a învăţa în condiţii decente şi de a veni la şcoală fără grija unei mese pe care familia uneori nu şi-o permite.

Pentru mulţi dintre noi, o masă de prânz este ceva firesc; pentru mii de copii din România însă, aceasta nu reprezintă o certitudine.

Există însă zone în care sărăcia afectează direct participarea la educaţie, iar lipsurile materiale contribuie la absenteism şi în cele din urmă la abandonul şcolar.

Programul "Masă la Şcoală" propune o soluţie simplă, dar cu efecte profunde - acordarea unei mese gratuite elevilor din învăţământul obligatoriu primar şi gimnazial. Nu discutăm doar despre hrană, ci despre sănătate, despre randament şcolar, despre integritate socială şi despre şanse egale pentru toţi copiii, indiferent de mediul din care provin.

Experienţa ultimilor ani ne-a demonstrat că acolo unde au fost implementate programe-pilot de tip "Masă Caldă", prezenţa la cursuri a crescut, abandonul şcolar a scăzut, iar implicarea elevilor în activităţile educaţionale s-a îmbunătăţit semnificativ.

O masă oferită la şcoală devine, în multe cazuri, un motiv în plus pentru ca elevul să fie prezent în clasă şi să rămână conectat la procesul educaţional.

În acelaşi timp, această măsură reprezintă o investiţie în sănătatea copiilor noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Când m-am uitat la ordinea de zi, am crezut că nu văd bine - 2013! Atunci a fost depus în Parlament acest proiect de lege privind Programul "Masă la Şcoală" pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial.

Au trecut 13 ani de atunci. 13 ani în care România a vorbit foarte mult despre abandon şcolar, despre sărăcie, despre copiii care vin flămânzi la şcoală, despre familii care nu îşi permit să le pună copiilor lor un pachet în ghiozdan, şi statul a acţionat greu, lent şi fragmentat.

Sigur, trebuie menţionat că între timp au apărut reglementările. Avem astăzi Programul Naţional "Masă Sănătoasă", avem acte normative succesive, avem programe aplicate în anumite şcoli şi comunităţi, şi nu negăm acest lucru, şi nu venim aici să ignorăm cadrul legal existent, chiar dacă unele dintre ele, ştim foarte bine, sunt finanţate cu mare întârziere de Guvern.

Dar tocmai aici apare marea problemă - de ce a fost nevoie de 13 ani pentru ca o idee atât de simplă şi atât de necesară să ajungă în plen la respingere, dat fiind faptul că avem deja reglementare? De ce în locul unei politici publice clare, stabile şi asumate de la început, am mers de ani de zile pe soluţii temporare, programe-pilot, extinderi parţiale, hotărâri adoptate de la un an la altul şi mecanisme care nu au oferit tuturor copiilor această şansă?

Acest proiect ne arată un alt lucru dureros - în România nu lipsesc ideile bune, lipseşte voinţa de a le pune în practică la timp, lipseşte curajul administrativ şi capacitatea statului de a transforma o nevoie evidentă într-o politică publică funcţională, rapidă şi predictibilă.

Pentru un copil care vine flămând la şcoală, 13 ani nu sunt o întârziere tehnică, sunt poate copilăria întreagă.

Pentru o familie săracă, care se chinuie de la o lună la alta, nu contează că statul discută, analizează, pilotează şi amână; contează dacă acel copil are sau nu o masă sigură în ziua respectivă.

De aceea, acest proiect trebuie privit nu doar ca un text legislativ vechi, ci ca o lecţie politică.

Astăzi, când discutăm despre acest proiect, nu trebuie să ne lăudăm că după ani de zile s-a făcut câte ceva; trebuie să avem onestitatea să recunoaştem că s-a făcut târziu, insuficient şi greu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm despre un proiect care ar fi putut acorda elevilor din România acces la o masă caldă în instituţiile de învăţământ încă din 2013.

Este realmente revoltător faptul că, pentru dezbaterea şi votarea unui asemenea proiect, a fost nevoie de mai bine de 10 ani.

De asemenea, ştim cu toţii că în România sunt sute de mii de copii care merg flămânzi la şcoală şi care nu au parte de o masă zilnică decentă.

Cu toate acestea, mi se pare foarte interesant că pentru un astfel de proiect, care vizează milioane de şcolari şi preşcolari, s-a putut aştepta mai bine de 10 ani; în schimb, pentru a oferi sprijin umanitar, militar, financiar pentru Ucraina s-au găsit şi resurse şi soluţii imediate.

În acest context, nu pot decât să remarc că avem două probleme reale:

1. Statul român, în continuare, manifestă un interes limitat faţă de sistemul educaţional şi pentru copiii României;

2. Clasa politică, care conduce România, pune în continuare interesul altora deasupra cetăţenilor României.

Ştim cu toţii că avem astăzi Programul Naţional "Masă Sănătoasă" şi cred că e nevoie nu doar ca o parte dintre elevi să beneficieze de acest program, ci toţi cei care frecventează sistemul de învăţământ românesc, preşcolari şi şcolari, să aibă parte de o masă caldă. Fapt pentru care AUR susţine orice demers prin care sunt sprijiniţi elevii României, familiile româneşti şi motivarea şi performanţa sistemului educaţional. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dacă tot discutăm de masă sănătoasă, masă la şcoală, oare această masă nu poate să fie românească? Merele nu pot să fie din România, şi nu din Polonia? Cornul nu poate să fie produs în România, şi nu din aluat congelat? (Vociferări.)

Hai că sunteţi de acolo, sunteţi de acolo şi aţi susţinut lucrurile astea!

Mai mult de atât, vorbim de demagogia de la PNL, care ne spune că, vai, Doamne, ce bine ar fi!

Da, ar fi bine, însă, după 36 de ani, încă 30% dintre copiii din mediul rural se culcă flămânzi, iar această masă era, poate, singura masă pe care o mâncau în ziua aceea.

60% dintre părinţi nu pot să-şi trimită copiii la grădiniţă pentru că nu au ce să le dea copiilor să încalţe, şi discutăm că: "Ce bine ar fi!".

Ar fi bine. Lanţul scurt de aprovizionare încă se află la Comisia pentru agricultură, deoarece unii colegi nu vor să-l discute, deşi acesta spune că orice instituţie a statului trebuie să cumpere de la producătorii locali pentru ceea ce se alocă de la bugetul de stat.

Avem nevoie de produsele româneşti în şcoli, avem nevoie ca şi copiii, toţi copiii, toţi, să beneficieze de o masă caldă şi de produse sănătoase. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu voi vota contra respingerii acestui proiect şi voi motiva şi de ce. Pentru că vorbim despre un proiect foarte bun, dar n-am înţeles faptul, de ce acum, în 2013, venim şi susţinem acest program minunat, însă, în acelaşi an, Senatul dă un raport de respingere, după care vine în Camera Deputaţilor şi are, în 2018, la fel, un raport de respingere, după care se reia studiul acestui proiect şi vine, din 2023, la fel, un raport de respingere.

Dar vreau să spun că acest proiect este necesar, dar nu am înţeles de ce nu a fost susţinut până acum şi de ce a fost ţinut la sertar. Pentru că avem şi o discriminare - da, avem fonduri, a început acest proiect pentru a finanţa şi a hrăni copiii noştri, dar, din păcate, este o discriminare, pentru că nu toate primăriile îşi permit acest lucru, de a susţine, prin acest program, copiii la şcoală. Iar copiii noştri trebuie susţinuţi.

Aşa cum se întâmplă în multe localităţi. Şi voi veni aici cu un exemplu din Voluntari. În cele 3 şcoli de stat, primăria asigură masa caldă la prânz. Şi, când vorbesc de masă caldă, nu vorbesc doar de un ceai, eu vorbesc de felul întâi, de felul doi şi aşa mai departe.

Adică, dacă acolo se poate, de ce în alte unităţi administrativ-teritoriale nu se poate?

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea iniţiativei legislative.