Dezbateri parlamentare

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor. Pentru că mai este un sfert de oră până la ora fixată pentru răspunsurile orale la întrebări, să începem cu prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Garda Dezideriu, interpelare depusă în scris sau o prezentaţi? O prezentaţi pe scurt sau doar o depuneţi în scris? Depusă în scris. Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Ţundrea? Nu este.

Domnul deputat Emil Moldovan? Vă rog. Prezentare pe scurt.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din păcate, interpelarea mea este cam întârziată, a fost pregătită pentru şedinţa de la început de lună, care a fost amânată, dar am văzut că deja domnul prim ministru a dat un răspuns vizavi de delegaţia numeroasă care a fost deplasată la Luxemburg cu ocazia semnării Tratatului pentru Aderarea României la Uniunea Europeană. Este o interpelare şi am rugămintea să primesc un răspuns, în scris şi oral, vizavi de oportunitatea deplasării acestei delegaţii numeroase, precum şi costurile pentru cei care eu cred că nu trebuiau să se deplaseze pentru semnarea acestui tratat.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Ţundrea. Pe scurt vă prezentaţi interpelarea, vă rog.

Domnul Ioan Ţundrea:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Obiectul interpelării: "E pur si muove! Drumul Lupacului peste Reşiţa."

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, după intrarea în istorie a tradiţiei siderurgiei reşiţene, după dezastrul lăsat de recentele inundaţii, peste municipiul traversat de râul Bârzava s-a mai abătut o nenorocire: prăbuşirea drumului de intrare în reşedinţa Caraş- Severinului dinspre Lupac.

Fostul primar al Reşiţei rezolvase această problemă într-un mod aproape hilar: mutând plăcuţa indicatoare de la intrarea în municipiu, sperând, probabil, să acceseze banii din "taxa Băsescu". Noua administraţie a mutat plăcuţa la loc, dar problema alunecării terenului pe drumul Lupacului se agravează pe zi ce trece.

Din datele pe care le avem până acum, refacerea unui tronson de drum pe o distanţă de 1.700 de metri ar costa aproximativ 132 de miliarde de lei, iar primăria Reşiţa nu dispune de această sumă.

Necazul este mult mai adânc decât ce se vede la suprafaţă: sub carosabil se află alte două straturi asfaltice, în care apele s-au infiltrat, au creat caverne, ce au dus la prăbuşirea stratului de suprafaţă.

Dramatismul acestei situaţii constă în faptul că prăbuşirea versantului s-ar produce peste un cartier de locuinţe din zona aflată în aval, denumită Moroasa. Pericolul ca dealul să se prăbuşească peste Reşiţa este iminent, argumente în sprijinul acestui viitor dezastru sunt studiile efectuate de echipe de profesori specialişti de la Institutul Politehnic din Timişoara.

Considerând că responsabilitatea în cazul prăbuşirii drumului Lupacului peste municipiul Reşiţa este a tuturor, vă solicit să întreprindeţi în cel mai scurt timp toate măsurile ce se impun pentru soluţionarea acestei probleme, deoarece "tomorrow will be to late".

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vasile Nicula. Aveţi patru interpelări!

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Interpelări, într-adevăr, am patru, dar la trei interpelări o să solicit un răspuns scris.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga, iar obiectul interpelării se referă la instrumentarea Plângerii penale nr. 13.649/2.11.2004 către Poliţia judeţului Hunedoara, Serviciul economic, ce incriminează infracţiunile numitului Păun Jura Petru Radu, actual primar al oraşului Simeria, în timpul exercitării mandatului de administrator delegat şi director general la A.B. System Impex S.R.L. Deva. Răspunsul îl solicit în scris.

A doua interpelare este adresată tot domnului ministru Blaga şi are ca obiect abuzurile primarului comunei Brănişca, judeţul Hunedoara, Teodor Lazăr.

A treia interpelare este adresată doamnei ministru Mona Muscă şi are ca obiect Castelul de la Hunedoara. Interpelarea mea este compusă din următoarea solicitare, la care solicit răspuns scris şi verbal, şi o rog pe doamna ministru să constituie o comisie ministerială care să se deplaseze la faţa locului şi să analizeze oportunitatea finanţării lucrărilor de consolidare şi reparaţii ale castelului. În acest sens, anexez prezentei interpelări un memoriu justificativ, care stă la baza necesităţii finanţării în regim de urgenţă a acestor lucrări.

Ultima interpelare este adresată tot domnului ministru Vasile Blaga şi are ca obiect încălcarea repetată a legilor şi atitudinea neconformă cu rangul de demnitate publică cu care a fost investit prefectul judeţului Hunedoara, Cristian Vladu.

Interpelarea mea este compusă din următoarele, la care solicit răspuns scris:

Am fost sesizat de către 10 primari ai PSD din judeţul Hunedoara cu privire la încălcările flagrante şi repetate ale legilor de către prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, cu referire la Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Legea nr. 161, care reglementează statutul funcţionarilor publici, şi Legea nr. 340 privind instituţia prefectului şi la abuzurile privind modul de aplicare a legilor fondului funciar. De asemenea, am fost sesizat asupra controalelor ordonate şi direcţionate politic de către prefectul Vladu, nelegale şi nejustificate, la primăriile conduse de primari PSD, dispuse în baza unor reclamaţii fictive sau instrumentate la comandă politică, pentru a-i forţa să se înscrie în PD sau PNL, după caz, sau pentru a le afecta imagina publică în faţa electoratului. Am mai fost sesizat cu privire la repetatele chemări la ordine ale primarilor PSD, nevoiţi fiind să aştepte la dispoziţia prefectului până la 10 ore, pentru a fi traşi la răspundere şi obligaţi să participe la aşa-zise "audienţe", unde sunt jigniţi şi trataţi subuman de către prefect, în faţa reclamanţilor.

Faţă de cele exprimate mai sus, solicit ministrului administraţiei şi internelor o urgentă luare de poziţie faţă de cazul în speţă, privind relaţia prefect-primar, cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi ale legii şi cu luarea unor măsuri de sancţionare, până la luarea deciziei schimbării din funcţie a prefectului Cristian Vladu. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, interpelarea depusă în scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, interpelarea depusă în scris.

Domnul deputat Victor Sanda.

Domnul Victor Sanda:

Doamnă preşedintă,

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Subiectul interpelării este starea gravă a sectoarelor de drum naţional din judeţul Dâmboviţa.

În judeţul Dâmboviţa, circa 330 de km de drumuri naţionale sunt administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, aflată în subordinea MTTC, prin Secţia de Drumuri Naţionale Târgovişte, care are în administrare 5 sectoare de drum, şi Secţia Bucureşti-Nord, care are în administrare un singur sector. De mulţi ani, S.D.N. Târgovişte se confruntă nu numai cu o lipsă acută de fonduri, dar şi de utilaje, pentru a putea realiza lucrările de reparaţii capitale corespunzătoare şi necesare pe drumurile naţionale.

Ca atare, pe aceste sectoare publice ce tranzitează judeţul Dâmboviţa în ultimii 20 de ani nu s-au efectuat decât plombări, fapt ce a condus în timp la degradări majore ale drumurilor naţionale, cu caverne şi gropi pe partea carosabilă, devenind un real pericol pentru participanţii la traficul rutier. Practic, toate intrările în judeţ sunt sub orice critică, devenind impracticabile.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa a semnalat Ministerului Transporturilor, prin Adresa nr. 1.890/29.03.2005 această stare avansată de degradare a drumurilor naţionale din judeţ, solicitând sprijin urgent. Reprezentanţii ministerului au dat însă un răspuns negativ, prin Adresa nr. 93/5.556 din 25.04.2005, invocând lipsa de fonduri pe acest an. Mai mult, licitaţiile organizate pentru realizarea reparaţiei capitale pe DN 71 şi DN 72 au fost anulate, hotărându-se efectuarea doar de lucrări de plombare şi doar pe anumite tronsoane.

Nici drumul rapid Târgovişte-Tărtăşeşti-Bucureşti, considerat poarta deschisă a judeţului Dâmboviţa, nu are o soartă mai bună, din cauza lentorii cu care se lucrează la pasajul peste calea ferată de la Conţeşti, la care s-au depăşit termenele de punere în funcţie, conducătorii auto fiind nevoiţi să urmeze în continuare traseul ocolitor prin comuna Conţeşti.

Această situaţie a început deja să aibă implicaţii negative pentru dezvoltarea economică a judeţului, mulţi investitori dornici să dezvolte afaceri în Dâmboviţa au devenit brusc neinteresaţi, acuzând calitatea proastă a infrastructurii rutiere.

În consecinţă, vă solicit, domnule ministru, să reanalizaţi situaţia de la Dâmboviţa şi să dispuneţi urgent măsuri de modernizare şi finanţare a Secţiei de Drumuri Naţionale, pentru realizarea reparaţiilor capitale necesare pe drumurile naţionale. Şi, totodată, vă rog să dispuneţi urgentarea lucrărilor la pasajul Conţeşti, în vederea finalizării lor în acest an. Altfel, vom crede că MTCT are intenţia să izoleze definitiv judeţul Dâmboviţa de restul ţării.

Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Tamas Sandor. Depusă în scris interpelarea.

Domnul Bogdan Pascu. Depusă în scris interpelarea.

Domnul deputat Costache Mircea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, 3 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 3 interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Andrian Mihei.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor externe, Mihai Răzvan Ungureanu, de către deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din dtaa de 16.05.2005.

Obiectul interpelării: situaţia incertă a celor doi marinari români, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, arestaţi în Nigeria.

Interpelare: Doi marinari români, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, sunt arestaţi de peste un an de zile în Nigeria, acuzaţi fiind de autorităţile nigeriene de contrabandă cu ţiţei şi asta pentru că în această ţară transportul acestui produs reprezintă monopol de stat. Vasul "African Pride", proprietatea Companiei greceşti Kleras Services Corporation, pe care s-au îmbarcat marinarii Radu Mazilu şi Valerică Dragne, navighează sub pavilion panamez şi a fost închiriat de un armator grec. Românii au plecat spre Lagos pe 29 mai 2003, iar în luna octombrie a aceluiaşi an, 2003, nava a fost reţinută de autorităţile portuare nigeriene, care suspectează echipajul de contrabandă cu petrol brut. Întreg echipajul a fost acuzat de furtul a 11.300 tone metrice de ţiţei, iar poliţia nigeriană a arestat echipajul navei greceşti sub învinuirea de conspiraţie în vederea săvârşirii de infracţiuni, deşi doar proprietarii navei pot dispune preluarea unei anumite încărcături.

Timp de patru luni, situaţia celor doi marinari, Radu Mazilu şi Valerică Dragne a fost critică, acestora fiindu-le interzis să părăsească vasul, iar, apoi, au fost transferaţi în Penitenciarul de maximă securitate Kiri Kiri.

Cei doi marinari români, de profesie lăcătuşi-tinichigii, au declarat că nu au avut cunoştinţă despre încărcătura vasului şi nici nu au semnat sau acceptat verbal vreo înţelegere în scop fraudulos cu comandantul rus al navei "African Pride". Declaraţia consulului general al României în Nigeria la acea vreme, domnul Andi Avram, a susţinut faptul că românii au fost iniţial acuzaţi de contrabandă cu ţiţei şi complot împotriva siguranţei naţionale, la cel de al doilea cap de acuzare renunţându-se din lipsă de dovezi. La ora actuală, marinarii sunt judecaţi pentru transport ilegal de petrol brut, potrivit legislaţiei nigeriene.

Cei doi constănţeni nu fac parte din personalul navigant, ei fiind angajaţi doar pentru a efectua lucrări de lăcătuşerie pe vas. Ca atare, potrivit normelor internaţionale în domeniu, în eventualitatea dovedirii acuzaţiilor, aceştia vor fi exoneraţi de pedeapsă, în virtutea statutului pe care îl au.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele două întrebări: care sunt acţiunile demarate până în prezent pentru repatrierea celor doi marinari, Radu Mazilu şi Valerică Dragne, şi care au fost rezultatele? Solicităm răspuns în scris. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Fiind ora 18,30, începem cu răspunsurile orale la întrebări.

Voci din sală:

Doamnă preşedintă, noi avem întrebări şi urmam la rând!

Doamna Daniela Popa:

Da, la ora 18,30, începe şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Prezentarea interpelărilor este de la 19,30, am început cu 10 minute mai devreme, dând ocazia colegilor să-şi prezinte interpelările.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Petre Popeangă. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ioan Codruţ Şereş, ministrul economiei şi comerţului, şi are ca obiect consecinţele închiderii unor mine, disponibilizarea a 7600 de mineri.

În şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor din data de 26 aprilie a.c., a fost analizat proiectul Legii nr.139/2005 privind acordul de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea şi regenerarea socio-economică, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005.

Deşi dumneavoastră, domnule ministru, nu aţi participat la lucrările şedinţei, aşa cum stabilesc prevederile art.51 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, susţinerea proiectului de lege a fost totuşi asigurată de un reprezentant al instituţiei pe care o conduceţi.

În legătură cu proiectul aprobat prin legea sus-menţionată, precizez că nu sunt un foarte convins susţinător al practicii care presupune finanţarea programelor guvernamentale din credite, altele decât cele bugetare. Fiecare guvern trebuie să-şi finanţeze programele din surse proprii pe baza politicii fiscale aprobate, apelarea la alte surse financiare precum credite externe, fiind acceptată în sens teoretic, numai în anumite condiţii de criză sau pentru finanţarea unor programe speciale neînscrise din varii motive în buget.

Transferarea în sarcina generaţiilor viitoare a obligaţiilor de rambursare a creditului ca urmare a neputinţei Guvernului de a asigura finanţarea unui program din eforturi proprii, mi se pare, domnule ministru, dintr-un anumit unghi de vedere, cel puţin cinică.

Este şi cazul împrumutului contractat pentru finanţarea programului de închidere a unor mine care generează pentru guvernele viitoare obligaţia rambursării a peste 4100 miliarde lei, în detrimentul realizării propriilor programe.

Apreciind modernizarea sistemului minier ca o necesitate, consider că proiectul privind închiderea unor mine este necesar, dar aplicarea acestuia trebuie făcută de o manieră care să producă cât mai puţine efecte sociale nocive.

După cum ar trebui să ştiţi, numai măsurile de ajutor financiar propuse prin program, induc doar efecte temporare şi, în mod sigur, dacă nu vor fi susţinute şi de altele, precum cele de reconversie profesională, care să permită reîncadrarea personalului disponibilizat, vor crea premisele accentuării stării de sărăcie pentru această categorie socială deosebită, lucrătorii din sectorul minier.

În sensul celor expuse, am solicitat reprezentantului dumneavoastră, prezent la sus-amintita şedinţă, să transmită în scris, principalele măsuri pe care intenţionaţi să le dispuneţi în scopul instituirii programului de reconversie profesională pentru cei 7500 de mineri care urmează a fi disponibilizaţi în perioada următoare.

Având în vedere că până la data prezentei nu am primit elementele solicitate, vă rog ca, în baza prevederilor art.160 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să prezentaţi dumneavoastră, domnule ministru, programul de reconversie profesională şi de reîncadrare pentru personalul afectat de închiderea minelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu Anghel a depus interpelarea în scris. La fel şi domnul deputat Brânză William. Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Vasile Filip Soporan, interpelare depusă în scris. La fel şi domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Florin Iordache, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Marius Iriza, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Attila Kelemen a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Ioan Cindrea, de asemenea, a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Aurel Vlădoiu a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu. Aveţi două interpelări. Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii, Mircea Cinteză.

Prin această interpelare, se solicită stabilirea clară a categoriilor de persoane care beneficiază de calitatea de asigurat, fără a plăti contribuţie la casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deoarece la nivelul judeţului Iaşi şi, probabil, la nivelul întregii ţări, nu există un sistem unitar de acordare a medicamentelor gratuite, ca urmare a interpretării diferite a prevederilor legale de către farmacişti.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Gheorghe Dobre. Subiectul interpelării îl reprezintă demiterea pe criterii politice a domnului Dumitru Anchidin, din funcţia de director al Regionalei de transport feroviar călători Iaşi. Domnul Anchidin Dumitru a fost recent demis din funcţia de director al regionalei, cu toate că managementul performant realizat, lucru dovedit prin indicatori de performanţă, nu impunea această măsură.

Faptul că din punct de vedere profesional şi managerial nu i se poate reproşa nimic este dovedit şi de faptul că decizia de demitere nu face trimitere la motivul demisiei din funcţie şi nu respectă prevederile actuale ale Codului Muncii.

La baza acestor afirmaţii stau şi declaraţiile şi punctele de vedere ale reprezentanţilor actualei puteri, reflectate în mass-media. De exemplu, "Fie bun, fie rău, Anchidin nu este oricum dorit la conducerea Regionalei CFR călători Iaşi. Nu cred că Anchidin, membru P.S.D. şi consilier local poate face politica Alianţei D.A."

Actualul director, Constantin Axinia, membru al Partidului Democrat, a recunoscut public, la un post local de televiziune, că a fost numit în funcţie pe criterii politice, înregistrarea emisiunii poate fi pusă la dispoziţia dumneavoastră.

Presiunile exercitate asupra domnului Anchidin Dumitru, atacurile calomnioase din mass-media, efectuarea de controale la comandă, cu menţiunea că aceste controale nu au scos în evidenţă nici o neregularitate în exercitarea managementului, sunt alte argumente care stau la baza acestei interpelări.

Consider că schimbarea unui director pe criterii strict politice, este nelegală şi inadmisibilă, mai ales din perspectiva că CFR-ul este o instituţie de interes naţional, şi nu politic.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează interpelările prezentate de domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi şase interpelări, dar doresc să fac observaţia că data viitoare, când se vor prezenta răspunsurile la interpelări, conform prevederilor regulamentare, nu pot să vă dau cuvântul la mai mult de două interpelări.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Situaţia cu aceste interpelări atât de multe se datorează faptului că în urmă cu două săptămâni n-a fost şedinţă şi aşa s-au adunat.

Vă mulţumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi obiectul interpelării este problema cu care se confruntă proprietarii de cai bolnavi din comuna Călăţele, judeţul Cluj.

O a doua interpelare, comună, este adresată doamnei Monica Muscă, ministrul culturii şi cultelor, şi domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, şi se referă la problema cu care se confruntă bibliotecarii din România.

O altă interpelare este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la problema cu care se confruntă comitetul de părinţi ai elevilor de la Colegiul "Anghel Saligny" din Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă sindicatele statisticienilor din România.

Şi două interpelări pentru domnul Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii: una se referă la lipsa medicamentelor din farmaciile din judeţul Cluj, nu se mai eliberează medicamente compensate şi gratuite; iar alta se referă la lipsa medicamentelor din spitalele din judeţul Cluj, fiindcă Asociaţia furnizorilor de materiale sanitare a sistat livrarea acestor materiale către spitale.

Şi mai este o revenire, adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi se referă la problemele cu care se confruntă salariaţii de la ORSER Oradea. În urmă cu două luni a cerut un răgaz pentru a pregăti un răspuns, încă nu l-am primit.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa noastră s-a încheiat. O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.