Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

5. Proiectul Legii învăţământului preuniversitar; PL-x 253/2023; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog.

Doamna Ligia Deca (ministrul educaţiei):

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Dragi colegi,

Pachetul de Legi ale educaţiei reprezintă proiectul ambiţios pe care Coaliţia de guvernare şi l-a asumat.

Ministerul Educaţiei, prin echipa sa, şi cu ajutorul întregii societăţi, a elaborat un pachet de reforme coerente şi de măsuri predictibile.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

"România eşuată" scrie pe tine!

Doamna Ligia Deca:

Vorbim despre o modificare necesară a sistemului de învăţământ, iar investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt doar câţiva dintre pilonii de bază ai acestui proiect.

Învăţământul românesc are nevoie de toată susţinerea. Protestul cadrelor didactice de astăzi confirmă acest lucru.

Am clarificat, în discuţiile pe care le-am avut, inclusiv ieri, cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământ, că ne dorim aceleaşi lucruri.

În calitate de ministru al educaţiei, voi lupta pentru ca profesia de dascăl, de cadru didactic, să fie una respectată, inclusiv din punct de vedere al salarizării şi al sprijinului şi respectului pe care li-l acordăm. Munca profesorilor trebuie apreciată, iar în Ministerul Educaţiei vor găsi întotdeauna un partener.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea învăţământului preuniversitar a fost intens dezbătută, iar forma supusă procesului parlamentar reprezintă rezultatul unui efort colectiv la care au contribuit voluntar mii de oameni.

Ştim cu toţii, însă, că dezbaterea şi colaborarea nasc întotdeauna cele mai bune rezultate, mai ales când există un ţel comun - educaţie de calitate pentru un viitor mai bun al tuturor copiilor României.

Astfel, în cadrul dezbaterilor parlamentare din comisiile Camerei Deputaţilor, la care am participat de fiecare dată, a fost propus un număr mare de amendamente, iar multe dintre ele, care au fost şi acceptate, adresează probleme importante ale învăţământului din România, precum: prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, combaterea analfabetismului funcţional, implementarea unei educaţii centrate pe copil, pe elev, pe tânăr, asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ, o mai bună pregătire a cadrelor didactice şi sprijinul lor şi respectarea normelor de etică şi deontologie.

O să menţionez doar câteva dintre programele pe care ne dorim ca prin acest proiect de lege să le generalizăm.

Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare, care presupune mai multe măsuri pentru a preveni şi reduce violenţa în şcoală, în toate formele ei.

Programul Naţional Integrat "Masă sănătoasă", ca parte a Planului Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar, şi Programul "O carte pentru fiecare", un sprijin real pentru toţi copiii şi pentru stimularea lecturii în România.

Le mulţumesc şi vă mulţumesc tuturor celor care au contribuit la procesul legislativ derulat în Parlamentul României.

Am încredere că veţi vota această lege, pentru că a fost un efort comun. Au fost acceptate în dezbaterile parlamentare amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare, iar Ministerul Educaţiei a lucrat îndeaproape cu colegii dumneavoastră din comisiile de resort.

Astăzi avem ocazia să scriem împreună o nouă pagină importantă în parcursul educaţiei din România.

Vă îndemn să nu lăsăm niciun copil în urmă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Doamnă, dumneavoastră sunteţi România eşuată, nu educată!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului Legii învăţământului preuniversitar; PL-x 253/2023

În baza prevederilor art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 253 din 5 aprilie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul Legii învăţământului preuniversitar.

Pentru întocmirea raportului comisia a analizat avizul favorabil din partea mai multor comisii ale Camerei Deputaţilor, şi anume: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Deci toate aceste comisii - aviz favorabil.

De asemenea, un aviz favorabil, cu amendamente admise, din partea Comisiei pentru tineret şi sport nr. 4C-25/68/25.04.2023.

De asemenea, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ nr. 306/28.03.2023, şi nu în ultimul rând avizul favorabil, cu propuneri şi observaţii, al Consiliului Economic şi Social nr. 1.889/23.03.2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, asigurarea cadrului pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului din întregul sistem de învăţământ de stat, particular şi confesional.

De asemenea, proiectul asigură cadrul de desfăşurare, în învăţământul preuniversitar, a formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de deputaţi, conform listelor de prezenţă.

În baza prevederilor art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitaţi: doamna ministru Ligia Deca, ministrul educaţiei, domnul Sorin Ion, secretar de stat, domnul Florian Lixandru, secretar de stat, domnul Bogdan Cristescu, secretar de stat, domnul Kallos Zoltan, secretar de stat, doamna Lenuţa-Ioana Dunca şi domnul Roland Olah, consilieri Cabinet ministru, domnii deputaţi, de asemenea, Dragoş-Cătălin Teniţă, Bogdan-Alexandru Bola, Alexandru Kocsis-Cristea, Antonel Tănase, Mihail Albişteanu - autori amendamente; domnul Iulian Cristache - preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din România, însoţit de domnul vicepreşedinte Eugen Ilea. De asemenea, domnul Simion Hăncescu, preşedinte, şi domnul George Purcaru, prim-vicepreşedinte, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, domnişoara Ariana Dudună, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Şi nu în ultimul rând doamna şi domnul senatori Silvia Dinică şi Ştefan Pălărie.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţele din datele de 20, 21, 22, 24, 25 şi 26 aprilie 2023, comisia, cu 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, a propus adoptarea Proiectului Legii învăţământului preuniversitar, cu amendamentele admise şi respinse din anexa ce face parte din prezentul raport.

Timpi de dezbatere o oră.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere 60 de minute.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, unul contra, 8 abţineri, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Stelian Ion.

Domnule Drulă, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am să mă refer la ambele legi care sunt în dezbatere astăzi şi care marchează un moment trist pentru România, eşecul Proiectului "România Educată".

După 9 ani de preşedinţie a domnului Klaus Werner Iohannis atât s-a putut - un pachet de legi care în loc să îmbunătăţească şi să ducă şcoala românească într-o direcţie modernă, e mai rău decât ce avem acum.

O naţiune fără o educaţie puternică înseamnă o naţiune fără un viitor prosper.

Tot ce aţi construit în anii ăştia de politică merge în direcţia contrară: promovarea mediocrităţii, celebrarea plagiatului, a imposturii în educaţie, conectarea politică până în măduva sistemului de educaţie. Dacă eşti inspector şcolar, profesor care dă gradul prin universităţi, rectorii, toţi trebuie să fie sprijiniţi de cineva, să fie omul cuiva: a doamnei Andronescu, a domnului Cîmpeanu, a câtor şi mai câtor centre de influenţă există.

Dacă vă întrebaţi dacă se poate şi altcumva, da, se poate! Se poate cu şcoală pe bune, se poate cu oameni care sunt de capul lor, care nu sunt nici ai PSD, nici ai PNL, nici ai altor partide care au mai fost prin Parlamentul ăsta.

În aceste două proiecte de lege au încercat colegii mei, prin sute de amendamente, să pună nişte principii şi nişte măsuri concrete pentru o şcoală modernă în România.

Nu există, în cele două legi, nicio garanţie pentru salarizarea profesorilor. Un salariu al unui debutant este la 2.400 de lei.

Veniţi acum cu o ordonanţă de austeritate - nu ştiu dacă aţi scos-o de pe ordinea de zi sau mai este astăzi acolo -, în care n-aţi fost în stare nici măcar să eliminaţi cumulul de pensie specială cu salariul la stat.

Premierul Ciucă ia 18.000 de lei pensie specială, încă nu ştiu câte zeci de mii de lei pentru că e premier, şi în acelaşi timp un profesor ia 2.400 de lei, specialii cu pensii de zeci de mii de lei, domnul Zgonea cu 11.000 de euro la ANCOM, un profesor trebuie să lucreze pe 2.400 de lei şi să facă treabă.

Un al doilea punct este că se perpetuează, se menţine şi se stimulează sistemul de meditaţii, acest sistem atât de toxic care loveşte cel mai rău în cei mai vulnerabili din societate.

Cum face asta un partid care pretinde că e social-democrat? Aceasta este ideologia aceea în care ar trebui să ţineţi cu cei vulnerabili. Ştiu că dacă vă uitaţi în parcare, acolo, în faţa Parlamentului, e greu de înţeles asta la Salonul Auto, dar ar trebui să ţineţi cu cei care n-au posibilitatea să dea aceşti bani pentru meditaţii.

Am propus un proiect modern pentru şcoala românească, la care să ajungem treptat până în 2030 - "Şcoala de la 8 la 17". În care copilul are o masă caldă, în care părinţii pot să îşi vadă de serviciu şi copiii să-şi facă şi lecţiile la şcoală, să rămână într-un sistem modern, aşa cum este şi în Europa, a cărei zi am celebrat-o ieri - "Şcoala de la 8 la 17" - şi a fost respins. Îl vom susţine şi în amendamente, dar probabil că nu îl veţi vota.

Şi mă voi referi şi la ce se întâmplă cu doctoratele false, cu plagiatele. Asta este o plagă adâncă. Vine exact din această impostură a clasei politice, care n-a făcut şcoala la timpul ei. (Vociferări.) Există oameni celebri în lumea asta care n-au facultate şi care au înfiinţat mari firme. Aţi fi putut să rămâneţi fără şcoală la vremea ei, dar v-au trebuit galoanele universitare ca să vă justificaţi impostura, v-au trebuit doctorate plagiate.

Premierul României are doctorat plagiat!

Explicaţi-mi, doamna ministru al educaţiei, doamna fost consilier prezidenţial, cum e posibil într-un stat, care vrea să fie modern şi democratic, să nu avem un răspuns oficial al unei instituţii după un an de zile, dacă şi-a plagiat sau nu acel doctorat? (Aplauze.)

Cum e posibil să ţineţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, domnule Drulă!

Domnul Cătălin Drulă:

Da, dezbaterile sunt acum. Mai ascultaţi un pic şi de vocea opoziţiei, că nu strică să mai auziţi ceva la ureche.

Cum e posibil să aveţi un ministru de interne cu plagiat dovedit? (Vociferări.)

Această lege conţine prevederi care continuă baronizarea universităţilor, baroni ca Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei cu plagiat, şi îi apără pe plagiatori. (Vociferări.)

Este o ruşine pentru această clasă politică, pentru PNL, pentru PSD şi mai ales pentru preşedintele vostru, pentru Klaus Werner Iohannis, că ăsta este rezultatul unui proiect pe care l-a declarat esenţial pentru mandatul său.

Ar trebui să vă căutaţi un pic în suflet, să vă gândiţi că fără educaţie nu există un viitor pentru ţara asta şi să votaţi aşa cum o vom face şi noi, împotriva acestei legi. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doriţi să interveniţi, domnule Stelian Ion? (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Solicitasem în urmă cu mai mult timp acest cuvânt, pe procedură.

Este foarte grav ce se întâmplă astăzi, am avut proiecte foarte importante care trebuie dezbătute. Toate aceste proiecte trebuie dezbătute.

Ele ar fi trebuit dezbătute şi în comisii, nu s-a respectat procedura absolut deloc în aceste comisii. Practic s-au întrunit PSD, PNL în comisii, fără să fie anunţaţi ceilalţi membri din alte partide. Lucrul ăsta este fără precedent. Lucrul ăsta generează acest tip de abuzuri, generează o reacţie pe care eu o consider intenţionată. Eu cred că PSD şi PNL procedează de această manieră pentru a da apă la moară celor din AUR, pentru că iată ce se întâmplă: de multe luni de zile asistăm la acest gen de abuzuri.

Pe de altă parte, ce am mai văzut astăzi? Am văzut că un coleg de-al nostru ne-a adus la cunoştinţă tuturor că a fost victima unei infracţiuni cu violenţă şi cei care au chemat aceşti protestatari în faţa Parlamentului, reprezentantul lor, domnul preşedinte, care văd că nu e aici sau nu aude, nu a luat atitudine... domnul George Simion nu a luat atitudine şi nu a condamnat în mod public violenţele la care au fost supuşi doi parlamentari, inclusiv un coleg al domniei-sale.

PSD, PNL dau apă la moară extremismului şi, iată, prin acest gen de abuzuri, prin faptul că nu se întrunesc în mod regulamentar comisiile, nu se convoacă aşa cum ar trebui, nu se iau în discuţie legi importante, am trecut peste Legea privind personalul de specialitate al CCR pe repede-nainte,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... fără să avem posibilitatea să susţinem amendamentele.

Chestiunile acestea sunt un derapaj grav de la democraţie şi fac un apel să nu continuaţi pe acest drum, pentru că ne întoarcem în istorie, din păcate.

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dacă aruncaţi gaz pe foc vom ajunge în situaţia în care siguranţa personală a fiecăruia dintre noi să fie pusă în pericol şi să ne fie teamă să mergem pe stradă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Şi sunteţi responsabili pentru aceste lucruri.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Dă garsoniera înapoi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Atanasiu, PNL, vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, am văzut cât de importantă este educaţia, inclusiv astăzi, aici, în Parlament.

Stimaţi colegi,

Suntem într-un moment cu adevărat istoric, în care se decide viitorul României, se decide ce fel de naţiune vrem să le oferim copiilor noştri şi ce anume ne dorim de la aceştia.

Mult aşteptatele Legi ale educaţiei au ajuns la final în Camera Deputaţilor. Nu avem în faţă doar un grupaj de norme, ci unul de soluţii. În primul rând, avem soluţii de stimulare a celor care vor să înveţe şi soluţii de combatere a analfabetismului funcţional. Oricine va termina liceul va putea obţine în premieră o calificare.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Cine termină liceul primeşte şi un doctorat.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Examenul de bacalaureat va fi adaptat, iar evaluările vor fi standardizate. Apoi putem pune accent pe starea de bine a elevilor şi preţuim opţiunile lor pentru a învăţa discipline pe care le consideră cele mai potrivite pentru ei. Ne asigurăm că elevii vor intra la liceu în conformitate cu opţiunea lor individualizată. Liceele teoretice şi tehnologice pot organiza concurs pentru 50% dintre locuri. Promovăm calitatea, fără a uita de echitate. Le oferim tinerilor acces la lectură, prin Programul "O carte pentru fiecare".

Învăţământul românesc este orientat spre accesul la educaţie şi al unor categorii predispuse abandonului. Vorbim de finanţare de peste un milion de burse şcolare anual, de o masă sănătoasă pentru peste un milion de copii şi transport gratuit tuturor celor care frecventează şcoala. Vorbim de lansarea unei platforme educaţionale online, la care să aibă acces orice român, din orice colţ al ţării sau din orice loc de pe glob.

Se pot organiza inclusiv şcoli româneşti în afara graniţelor ţării. Există soluţii pentru combaterea abandonului universitar şi de internaţionalizare a învăţământului superior.

Studenţii care vor urma masterul educaţional la ştiinţe vor primi o bursă egală cu salariul unui debutant din sistemul de învăţământ. Libertatea academică şi autonomia universitară vor fi literă de lege.

Nu sunt uitate nici cadrele didactice. Acestea vor avea parte de mai multă recunoaştere şi preţuire atât în timpul activităţii, cât şi după pensionare.

Mult aşteptata revoluţie în educaţie a început. În ceea ce mă priveşte, nu e o simplă declaraţie politică, este o declaraţie de speranţă, speranţă ce vizează şi mult discutata Lege a salarizării unice, unde sperăm ca educaţia să fie într-adevăr o prioritate naţională.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Szabó Ödön, vă rog, UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi secretari de stat,

Stimaţi colegi,

Legea învăţământului preuniversitar pe care o dezbatem astăzi este rezultatul unui dialog lung. Educaţia este o problematică care nu poate fi rezolvată doar pe genunchi şi doar ad-hoc.

"România Educată", proiectul lansat cu ani în urmă, a avut o dezbatere lungă în societate. Această dezbatere a continuat încă de anul trecut prin Proiectele Legii educaţiei naţionale, care au fost prezentate la momentul respectiv de domnul Cîmpeanu, şi duse mai departe de doamna ministru Deca, şi trebuie să recunoaşteţi cu toţii, reprezentanţi ai grupurilor parlamentare în Comisia pentru educaţie, că dialogul a continuat în cadrul comisiei, în acele momente când am găsit lucruri care ar fi putut reglementa într-o anumită direcţie şi ar îmbunătăţi legea, realizând chiar o pauză de consultare de o zi, chiar de două, pentru a găsi soluţii pentru mamele şi părinţii minori, pentru zona de învăţământ în spitale şi în şcoli, şi aşa mai departe. Inclusiv această dezbatere când avem o oră, faţă de celelalte legi importante de astăzi, ca să dezbatem Legea educaţiei, eu cred că este un lucru bun.

O lege care introduce şi un principiu nou - şi sunt mândru că această propunere a venit şi din partea noastră la momentul respectiv, în partea de program guvernamental şi ulterior în lege -, propus de către domnul preşedinte Kelemen Hunor, care aduce un principiu care duce spre decongestionarea curriculei şi a programei şcolare, şi care vine ca să nu existe o suprasolicitare a elevilor, pe care o întâmpinăm cu toţii dacă avem copii în acest sistem, în momentul de faţă.

O altă problemă pe care am reuşit s-o reglementăm este ca intrarea copiilor, a elevilor pe piaţa forţei de muncă să fie ajutată, şi nu îngreunată, cum a fost în anii anteriori, se dezvoltă învăţământul dual, se dezvoltă această zonă care realizează un parteneriat real între mediul de afaceri şi zona educaţională care va determina, sperăm noi, cu toţii, ca aceşti tineri să rămână în ţară şi să nu fie nevoiţi să plece în străinătate, pentru a găsi un loc de muncă.

O lege care introduce, la propunerea noastră, pentru prima dată în sistemul public românesc, o deviză care poate ar trebui regândită şi la nivelul altor zone, de a finanţa şi de a realiza o salarizare pe performanţă. Se creează din nou un fond de 2% la nivelul unităţilor şcolare şi acei profesori care îşi doresc să lucreze mai mult, cei care se implică mai mult în viaţa şcolilor, cei care doresc să ajute ca performanţa în şcoli să crească vor putea beneficia de acest fond de 2%.

Este o lege care păstrează drepturile comunităţilor minorităţilor naţionale şi a cultelor prevăzute în Legea nr. 1, o lege care vine să ajute şcolile mici din zona rurală, care în fiecare an aveau deasupra capului această finanţare per capita, care îi încorseta până la a ajunge, în anumite situaţii, la dispariţia acestor unităţi şcolare. Această nouă lege vine şi asigură finanţarea in integrum pentru toate unităţile şcolare de până la 300 de copii, în acest fel protejând zona rurală şi eu cred că este un lucru extraordinar de bun, la fel cum este un lucru extraordinar că se finanţează în plus acele unităţi şcolare care îşi dau silinţa să conlucreze. Se realizează un parteneriat şi se creează consorţii şcolare care în acest fel vor putea beneficia de un plus de 25% pentru finanţarea per capita pentru consorţiile şcolare, care în acest fel pot ajuta ca în zonele mici, rurale sau în alte zone defavorizate să beneficieze de resursă umană bine pregătită, din şcolile puternice, inclusiv din zonele reşedinţă de judeţ.

Este o discuţie întotdeauna dacă o Lege a educaţiei este bună sau rea. Cei din comisie, cu care am lucrat la aceste legi, şi cei care au făcut propuneri şi, aşa cum a spus doamna ministru, din toate grupurile parlamentare au fost adoptate amendamente, am încercat să realizăm şi să vă propunem o lege care să fie bună.

Rezultatele oricărei Legi a educaţiei se văd, în schimb, în ani, după ce generaţii vor învăţa pe baza acestei legi, şi bunăvoinţa profesorilor care vor preda la cursuri.

Această lege aduce şi o regândire a masteratului didactic, a carierei profesionale şi a pregătirii cadrelor didactice, pentru că fără cadre didactice profesioniste, care să fie în schimb susţinute şi financiar aşa cum trebuie, să aibă o salarizare corectă, nu vom avea niciodată o şcoală performantă.

Şi încă un lucru care nu a fost şi nu a putut fi reglementat în această lege, urmând să fie reglementat în Legea salarizării unice. Trebuie să punem acolo unde trebuie, inclusiv managementul şcolar, şi anume directorii. Directorii trebuie nu să aibă al cincilea, al zecelea, al treizecilea salariu dintr-o unitate de învăţământ. Pentru că dacă directorul nu este performant, şcoala nu este performantă.

La fel, dacă profesorul nu este performant, generaţia respectivă nu este performantă.

Vă mulţumesc pentru colaborare şi sper ca să susţineţi iniţiativa şi în continuare la Senat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Zisopol Dragoş, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi domni secretari de stat,

Stimaţi invitaţi,

Sunt unul dintre membrii Comisiei pentru învăţământ, care alături de colegii mei, domnii deputaţi Cătălin Manea şi Crîstici Ognean, am participat la majoritatea întâlnirilor organizate de comisia noastră, dar şi la cele organizate de Ministerul Educaţiei, pe tema proiectelor de lege la care ne referim în această dezbatere - PL-x 253 şi PL-x 254.

Faptul că îmi desfăşor activitatea, ca membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, din anul 2008, faptul că de-a lungul anilor am răspuns întotdeauna invitaţiilor şi am participat la dezbaterile organizate la Cotroceni sau la Ministerul Educaţiei, pe tema Proiectului "România Educată", faptul că sunt cadru didactic universitar cu o vechime de peste 30 de ani într-o universitate românească şi părinte a doi tineri, unul - student şi cel de-al doilea - profesor, m-ar îndreptăţi, cu modestie, să cred că ştiu cât de importante sunt Proiectele Legilor educaţiei şi că dumneavoastră îmi puteţi acorda girul cunoscătorului din domeniul învăţământului.

În realitate, vă mărturisesc că toate aceste atuuri, deşi sunt importante, sunt minore în comparaţie cu interesul acordat de societate Proiectelor Legilor educaţiei, importanţă demonstrată prin numărul mare de participanţi la dezbaterile organizate de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor şi numărul foarte mare de propuneri care au rezultat în urma acestora, propuneri materializate, majoritatea, în amendamente - peste 1.000.

Importanţa acordată de societate Proiectelor Legilor educaţiei a fost şi este generată de numeroasele probleme sistemice din domeniu - abandonul, rata ridicată de analfabetism funcţional, rezultatele precare la testările naţionale şi internaţionale, rata mică de participare la învăţământul superior, subfinanţarea educaţiei etc. - care ne obligă să ne angajăm într-o reformă profundă, bazată pe o viziune coerentă şi centrată atât pe rezolvarea problemelor existente, cât şi pe anticiparea nevoilor unei societăţi aflate în plin proces de transformare.

Dinamica accentuată a profesorilor şi a profesiilor, scăderea şi îmbătrânirea populaţiei, flexibilitatea curriculară, dezvoltarea creativităţii şi a spiritului critic, cooperarea cu agenţii economici, creşterea calităţii serviciilor educaţionale oferite persoanelor din grupurile dezavantajate, evaluarea cu scopul de a îmbunătăţi rezultatele şi nu de a ierarhiza, minimizarea birocraţiei sunt câteva dintre provocările sistemului.

Acestea sunt o parte dintre concluziile generate în urma discuţiilor purtate cu cetăţenii, în teritoriu.

Fiecare dintre noi, membri ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, am dezbătut Proiectele Legilor educaţiei în organizaţiile noastre şi nu numai, cu elevi şi studenţi, cu părinţii acestora, cu profesori, cu reprezentanţi ai cultelor, sindicatelor, patronatelor şi exemplele pot continua.

În ceea ce priveşte învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, punctele de vedere ale membrilor organizaţiilor pe care noi le reprezentăm în Parlamentul României au fost materializate în amendamentele iniţiate de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi susţinute în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

Majoritatea amendamentelor noastre au fost votate.

În acest context, în numele Grupului nostru parlamentar, le mulţumesc pentru colaborare colegilor din Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, liderilor grupurilor parlamentare şi reprezentanţilor Ministerului Educaţiei.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi domni secretari de stat,

Stimaţi invitaţi,

În Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale au susţinut toate amendamentele care aduc valoare adăugată învăţământului, indiferent de iniţiatorii acestora, pentru că ne dorim cu toţii o educaţie echitabilă şi de calitate, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi pe specificul fiecărei comunităţi de învăţare - profesor-mentor, trasee flexibile în educaţie şi mobilităţi internaţionale, management educaţional profesionist bazat pe etică şi integritate - şi toate acestea cu beneficii reale pentru individ şi pentru societate. Pentru a obţine ceea ce ne-am propus, am dezbătut şi am votat, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, pentru un cadru legislativ stabil, pentru Proiectele Legilor educaţiei - cu siguranţă, mai bune decât Legea nr. 1/2011 şi totodată perfectibile.

În acest context, şi în plenul Camerei Deputaţilor...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

...membrii grupului nostru parlamentar vor vota în favoarea Proiectelor Legilor educaţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ne-am adunat astăzi aici pentru moftul unui singur om, pentru moftul primului turist al ţării, pentru mofturile lui Klaus Werner Iohannis, iar regimul obedient execută.

Dacă cineva sănătos la cap îmi poate explica care sunt modificările majore care se introduc?

A fost un simulacru toată propaganda şi promisiunile domnului Iohannis cu "România Educată".

Ce s-a încercat, în schimb, să se facă a fost intervenţia unor ideologii asupra copiilor noştri.

Unii bursieri de la Soros - lângă doamna ministru, acolo, stă un domn, Roland Olah.

De curiozitate, vedeţi unde a studiat domnul Roland Olah şi o să înţelegeţi anumite articole veninoase.

Pe cât s-a putut, am votat contra, am introdus amendamente. Unul dintre ele, legat de instituţiile de învăţământ care să funcţioneze şi în comunităţile istorice şi în diaspora, şi mulţumesc colegilor care au susţinut această idee.

S-a dezbătut această lege cum ar fi trebuit să se dezbată şi celelalte proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi şi nu s-au dezbătut - PL-x 47, PL-x 143, PL-x 145.

Şi fac un ultim apel de la acest microfon, să amânaţi PL-x 145 şi aşa cum aţi promis că o veţi face.

Bursierii Soros nu au ce căuta să dicteze în învăţământul românesc, aşa cum au făcut în toate statele. Prima oară au atacat cultura, după aceea au atacat justiţia, acum atacă învăţământul, ca să lovească în fibra naţională a acestui popor.

Ştiţi despre ce vorbesc. Vă faceţi că nu ştiţi. Dar o să ajungem rău, ca naţiune, dacă nişte legi atât de importante sunt dictate din altă parte.

Mulţumesc tuturor celor care au avut contribuţii bune la acest proiect de lege.

Noi vom vota contra Legilor educaţiei, după cum vom vota contra şi PL-x 47, PL-x 143 şi PL-x 145.

Şi reiterez faptul că dacă sunt parlamentari care au demnitate şi se revoltă împotriva felului în care se votează legi în Parlamentul României, îi aşteptăm în rândurile Alianţei pentru Unirea Românilor, deschidem uşile.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Natalia Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinsă doamnă ministru,

Domnilor secretari de stat,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După mai multe luni de dezbateri pe cele două proiecte ale Legilor educaţiei şi după mai multe săptămâni de deliberări în Comisia pentru învăţământ, astăzi sunt supuse votului cele două iniţiative legislative care îşi propun să îmbunătăţească sistemul de învăţământ din România.

Îi felicit pe colegii parlamentari, pe toţi colegii din stafful comisiei şi pe toţi cei care au muncit şi au venit cu amendamente, pentru a îmbunătăţi varianta iniţială a acestor două proiecte legislative.

În ultimele luni, alături de colegii din Partidul Social Democrat, am organizat mai multe întâlniri, dezbateri, în ţară, pentru a primi o situaţie şi un răspuns real de la cei care sunt interesaţi de învăţământ - elevi, studenţi, părinţi, cadre didactice, oameni de afaceri, autorităţi locale, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai cultelor.

Am ajuns în toate regiunile ţării şi am primit peste 1.000 de propuneri, pe care le-am transformat în amendamente pentru cele două iniţiative legislative.

O parte din acestea au întrunit încrederea colegilor şi au fost adoptate; o parte bineînţeles că au rămas pentru a fi reanalizate, probabil, la Senat.

Ca în orice democraţie funcţională, există viziuni diferite, motiv pentru care nu toate aceste modificări, aşa cum am menţionat, au trecut de votul comisiei de specialitate, fapt ce demonstrează că deliberările au fost libere şi că nu au existat linii impuse, aşa cum au fost acele speculaţii - că cele două proiecte legislative vor veni la pachet şi că noi le vom adopta într-o singură zi, fără dezbateri, fără consultări.

Partidul Social Democrat a susţinut mai multe amendamente şi aş vrea să amintesc câteva dintre cele care au fost adoptate şi care vin în sprijinul tinerilor din ţara noastră.

În primul rând, o prioritate pentru noi a fost aceea a învăţământului dual, pentru că România are nevoie de forţă de muncă specializată şi învăţământul dual este singura modalitate prin care putem să pregătim tinerii pentru meseriile cerute acum pe piaţa muncii sau în viitor.

La propunerile Partidului Social Democrat, s-a decis stimularea şi atragerea operatorilor economici către învăţământul dual prin acea bursă de 200 de lei - să fie oferită în primul an din partea statului şi, în egală măsură, operatorii au această posibilitate, să acorde şi ei cel puţin această sumă de 200 de lei, urmând ca din anul II de studiu să aibă posibilitatea să-i angajeze cu jumătate de normă pe cei care sunt cursanţii meseriilor pe care le-au ales şi, printr-o legislaţie secundară, se vor stabili reduceri de taxe pentru operatorii economici.

Sănătatea şi siguranţa elevilor, de asemenea, o prioritate pentru Partidul Social Democrat.

Cabinete medicale şi cabinete medicale stomatologice, până în anul 2027, pentru toate instituţiile de învăţământ speciale din România, iar până în anul 2030, pentru toate celelalte instituţii de învăţământ de masă.

De asemenea, medicii care termină cursurile masterului didactic, vor putea să predea la clase module prin care se vor introduce cunoştinţe referitoare la:

- educaţia pentru sănătate;

- nutriţie şi alimentaţie sănătoasă. Din păcate, suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană, ca rată a obezităţii infantile;

- noţiuni de igienă;

- cunoştinţe despre efectele nocive pe care le au drogurile şi alte substanţe asupra celor care încearcă să le consume;

- precum şi noţiuni despre educaţie sexuală, cu acordul părinţilor, la clasele mari. Şi aici, din păcate, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană.

Aşa cum am menţionat, siguranţa în şcoli şi siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice este esenţială pentru desfăşurarea actului educaţional.

În aceste proiecte legislative au fost introduse mai multe prevederi, multe din ele, aşa cum a menţionat şi colegul Ödön, au venit după o anumită pauză de consultări, inclusiv din partea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei. Şi aş menţiona câteva:

- monitorizarea cu camere video în sălile de clasă, cu acordul părinţilor...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

- sancţiuni graduale, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevii care comit abateri disciplinare;

- dar şi măsuri de securitate în caz de incendiu, risc seismic sau accidente;

- de asemenea, s-a propus includerea în planurile-cadru a unor cunoştinţe, în cadrul unor module, referitoare la educaţia parentală;

- prevenţia. Insistăm foarte mult pentru a face mai multă prevenţie şi în formă continuă în instituţiile de învăţământ, pentru a preveni tragedii precum cea întâmplată, din păcate, în judeţul Cluj, cu acea fată care s-a înecat cu un jeleu;

- abandonul şcolar, de asemenea, prioritate;

- extinderea programului de rechizite şcolare pentru elevii care provin din medii dezavantajate;

- generalizarea Programului "Masă caldă şi sănătoasă" până în anul 2030;

- asigurarea gratuităţii transportului pentru elevi;

- ore online pentru copiii care nu pot participa fizic la cursuri, fiind cu probleme de sănătate în spitalele din ţară;

- reglementarea învăţământului din penitenciare. Copiii, tinerii care au ajuns în penitenciare sau în şcolile de reeducare trebuie să beneficieze de o grijă mai mare din partea statului, pentru a nu se întoarce în astfel de instituţii şi, de aceea, ei trebuie să beneficieze de cursuri de inserţie sau reinserţie pe piaţa muncii. Şi aici se va face, prin legislaţia secundară, o strategie între ministerele de resort - Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului de Afaceri şi Ministerul Familiei;

- burse sociale pentru elevi - 300 de lei/lună, pentru început, pentru elevii care provin din familii dezavantajate; inclusiv pentru mamele minore care se întorc la şcoală...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe durata participării - 700 de lei/lună.

Un minut, dacă îmi permiteţi.

Şi aici, în urma mai multor dezbateri pe care le-am avut înainte ca aceste legi să ajungă la comisia de specialitate, alături de Confederaţia Organizaţiilor Femeilor din Antreprenoriatul Românesc, s-a lansat aici, la Camera Deputaţilor, acea campanie - "Clasa Mamelor M. Clasa Mamelor Minore", şi apoi discuţii, dezbateri, în fiecare judeţ al ţării.

Mulţumesc tuturor colegilor parlamentari care au înţeles că trebuie să facem mai mult şi, prin amendamentele aduse şi cu susţinerea şi amendamentele, de asemenea, din partea ministerului, chiar facem mai mult pentru această categorie vulnerabilă.

Religia - este unul din pilonii de bază ai naţiunii române. Partidul Social Democrat a susţinut de la bun început toate amendamentele aduse de cele 13 din 18 culte.

De asemenea:

- mai multe drepturi pentru persoanele care lucrează în învăţământ, inclusiv facilităţi pentru cei care ajung în prag de pensionare sau pentru cei care doresc şi au putere, după vârsta pensionării, să continue pentru o perioadă de timp;

- facilităţi pentru copiii personalului din învăţământ, nu doar pentru copiii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...cadrelor didactice.

Şi ar mai fi fost multe altele, dar o să vă pun la dispoziţie toate aceste aspecte pe care Partidul Social Democrat le-a prezentat prin amendamente şi au fost admise.

Mulţumesc încă o dată.

Şi îmi doresc ca în viitor copiii României să beneficieze cu adevărat de o mai mare susţinere din partea statului român, nu doar la mod declarativ.

În egală măsură, aceeaşi susţinere şi pentru cadrele didactice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, avem tot un singur vorbitor.

Prima înscrisă la cuvânt este doamna Tulbure Geanina.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Noile Legi ale educaţiei înregistrează progrese semnificative faţă de versiunile propuse de Cîmpeanu. Există elemente de inovare care permit o armonizare a actului educaţional - pe care, de altfel, le salut. Lipseşte însă curajul normativ, curajul de a face ceea ce e necesar pentru a produce reforme reale, dincolo de lozinci birocratice.

Să nu uităm că aceste modificări afectează elevi, părinţi, profesori şi structuri întregi, timp de mai multe generaţii.

Le dăm peste cap sau o luăm de la capăt?

Partidul REPER îşi asumă să contribuie la elaborarea unui proiect de ţară ambiţios, de talie europeană, care să aşeze în centrul său educaţia.

Ţin să precizez că salut decizia privind grupele de acomodare pentru elevii anterior şcolarizaţi în străinătate, pe care le-am introdus anul trecut prin legea promulgată de Preşedinte şi votată unanim în Parlament. Aceste prevederi au fost incluse şi în noua Lege a educaţiei.

În acelaşi timp, consider salutară trecerea în revistă a amendamentelor pe care le-am depus şi care au beneficiat de sprijinul colegelor şi colegilor din comisie. Acestea sunt:

- introducerea unor discipline, module obligatorii de etică şi educaţie pentru cetăţenie europeană - care consider că este foarte importantă, privind noul val de euroscepticism;

- încheierea de contracte între personalul LCCR - cursul de limbă, cultură şi civilizaţie română livrat prin Institutul Limbii Române şi Ministerul Educaţiei, alături de alte facilităţi de sprijin pentru organizarea cursurilor de limbă română în străinătate;

- obligativitatea implicării elevilor în construirea ofertei şcolare de educaţie extracurriculară;

- implicarea elevilor capabili de performanţe în procese de reflecţie asupra reformelor şi transformărilor în sectoarele lor de activitate, alături de fructificarea legăturilor între centrele de excelenţă şi mediul universitar;

- şi sprijin pentru unităţile de învăţământ-pilot.

În mod cert se putea mai mult, şi spun cu regret că amendamentele pentru combaterea abandonului şcolar şi cele ce vizau alfabetizarea funcţională au fost ignorate, însă, per total, consider că este o lege care a fost sensibil îmbunătăţită faţă de pachetul Cîmpeanu, şi o felicit pe doamna ministru, Ligia Deca, pentru deschiderea de care a dat dovadă în Comisia pentru învăţământ.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu?

Doamna Barcari, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă ministru,

Domnilor secretari de stat,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi într-unul dintre cele mai importante momente politice ale acestui an - votarea noului pachet de Legi ale învăţământului.

Aveam nevoie stringentă de aceste proiecte legislative.

Chiar dacă Legea nr. 1/2011 nu a fost niciodată pusă în totalitate în aplicare, ea a fost modificată de peste 100 de ori şi astfel, în timp, ea a devenit incoerentă şi nu mai era adaptată noilor realităţi ale sistemului educaţional.

Noile Legi ale învăţământului reprezintă urmarea firească a Proiectului "România Educată", care a presupus un amplu proces de dezbatere la nivel naţional, şi au la bază rapoarte realizate de experţi OCDE, cu sprijinul Uniunii Europene.

Ne dorim predictibilitatea şi stabilitatea sistemului educaţional, dar şi îndeplinirea jaloanelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru care Ministerul Educaţiei are alocat un buget de 3,6 miliarde de euro.

Proiectul de Lege privind învăţământul preuniversitar reformează mai multe paliere, printre care şi cariera didactică, ce va deveni o opţiune reală pentru tinerii absolvenţi. Formarea iniţială pentru meseria de dascăl este regândită, cu accent pe practica pedagogică, ceea ce va avea ca rezultat profesori mai bine pregătiţi din punct de vedere psihopedagogic, dar şi mai motivaţi.

De asemenea, noua lege oferă facilităţi copiilor care provin din familii dezavantajate, prin Planul Naţional de Diminuare a Abandonului Şcolar şi Proiectul-pilot "Masă caldă în şcoli", dar şi copiilor apţi de performanţă, prin măsuri specifice.

Siguranţa şi sănătatea elevilor în şcoli reprezintă un alt obiectiv vizat de această lege şi, în acest sens, noul proiect prevede obligativitatea studierii măsurilor de prim-ajutor - un amendament pe care l-am iniţiat şi susţinut -, dar prevede şi susţinerea exmatriculării pentru cazurile extrem de grave, în care conduita unui elev pune în pericol siguranţa colegilor şi dascălilor.

Proiectul de Lege privind învăţământul universitar aduce în facultăţi educaţia centrată pe studenţi şi participarea acestora în procesele decizionale, accentuează monitorizarea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiile studenţilor, îmbunătăţeşte formarea iniţială pentru cariera didactică şi prevede o procedură mai clară şi mai transparentă de acordare şi anulare a diplomelor şi titlurilor de doctor.

Cred cu tărie că cele două proiecte reprezintă un punct T₀ pentru educaţia românească.

Odată cu noile reglementări legislative, adaptate vremurilor pe care le trăim, începe o reformă reală a sistemului de învăţământ.

Şcoala, cu tot ceea ce presupune ea, va fi modernizată pe toate palierele şi la finalul anilor de studii vom avea tineri pregătiţi cu adevărat pentru cerinţele actuale ale pieţei muncii.

Dragi colegi,

Astăzi, Liceul Teoretic "Carol I" din Feteşti, în care sunt titulară, sărbătoreşte 70 de ani de existenţă. Mă bucur că fix în această zi am ocazia de a vota noua Lege a învăţământului şi consider că este un prilej deosebit de a le transmite tuturor cadrelor didactice, precum şi foştilor şi actualilor elevi ai liceului, toate urările mele de bine şi mult succes în activitate!

Sper ca noua lege să le uşureze drumul către performanţă şi excelenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La amendamente admise dacă sunt intervenţii?

Domnul Marius-Andrei Miftode (din sală):

La titlu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tot la titlu?

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicităm modificarea titlului, pentru că solicităm şi modificarea Legii salarizării, pentru că reforma din învăţământ trebuie să înceapă, în primul rând, cu soluţii corecte pentru salarizarea profesorilor şi atragerea tinerilor în sistem.

Cea mai importantă dintre investiţiile pe care le putem face, o spunem repetat, este cea în învăţământ. Aţi refuzat-o prea mult timp, iar astăzi avem mii de profesori în stradă şi un sistem de învăţământ în criză.

De aceea, odată cu noua Lege a învăţământului, este necesară şi modificarea grilei de salarizare a cadrelor didactice, din Legea nr. 153/2017.

Modificarea propusă pentru titlu este - "Proiect de Lege a învăţământului preuniversitar şi de modificare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat... domnule deputat, ce propunere aveţi, concret? Ca să ştiu ce să supun votului.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Modificarea titlului.

Modificarea propusă v-am citit-o mai devreme. (Vociferări.)

De la amendamente respinse, primul.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, încercaţi să fiţi atent la şedinţă, suntem la amendamente admise...

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Aţi spus mai devreme...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am terminat cu titlul. Suntem la amendamente admise.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

...la titlu dacă avem.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Respinsele sunt ultimele.

Dacă doriţi să interveniţi acolo...

Aţi consumat 4 minute din timpii colegilor.

Repet, la amendamente admise dacă sunt intervenţii?

Marginal 5, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Folosind prezenţa doamnei ministru şi principiile enunţate în acest articol fundamental pentru lege, luând în considerare toate lucrurile bune care au fost realizate, aş vrea doar să atrag atenţia că ele sunt valabile şi sunt valide doar atât timp cât vor fi puse în aplicare şi atât timp cât diverşi funcţionari din Ministerul Educaţiei nu vor încerca să le "blocheze" sau să le "ajusteze", cu ghilimelele de rigoare, faţă de lege.

Şi aş vrea să adresez din nou rugămintea doamnei ministru, având în vedere că de la 1 septembrie trebuie să înceapă predarea disciplinei "Istoria evreilor şi a Holocaustului din România", ca legea, aşa cum a fost adoptată ea de Parlamentul României, să fie implementată integral, în ciuda opoziţiei diverşilor funcţionari care doresc să oprească sau să revizuiască într-un mod productiv acest subiect deosebit de sensibil şi important.

Luând în considerare, repet, că în anul şcolar care va începe în septembrie, această disciplină trebuie să fie prezentă şi aplicată integral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la amendamente admise? Nu. Adoptate.

La respinse, vă rog. (Vociferări.)

Spuneţi, admise sau respinse? (Vociferări.)

Vă rog.

Să-mi indicaţi marginalul, vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

6, 16 şi multe altele.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, felicitări colegilor din Comisia pentru educaţie, pentru lungile şi multiplele dezbateri şi efortul susţinut în această comisie!

În al doilea rând, vreau să vă mulţumesc, alături de alţi colegi deputaţi ai PNL, pentru amendamentele admise - colegi care provin mai ales din "Grupul de rugăciune" din Parlamentul României - astfel încât valorile morale foarte importante pentru viitorul României au fost preluate în această lege.

Felicitări!

Şi mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Bravo, domnule deputat! (Aplauze.)

Felicitări! (Aplauze.)

La admise dacă mai sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse.

De la 1 la 20? Nu?

(Domnul deputat Marius-Andrei Miftode solicită să ia cuvântul.)

La marginal cât sunteţi?

Domnul Marius-Andrei Miftode (din sală):

Marginal 1.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

1?

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mai devreme am susţinut modificarea titlului.

Vă rog să-l supuneţi votului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1, amendament respins.

Vot, vă rog.

55 de voturi pentru, 98 contra, 70 de abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Mai departe.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc.

La marginal 7.

Soluţia la care s-a ajuns acum în lege demonstrează cumva buimăceala ministerului - copiii cu CES pot fi integraţi în învăţământul de masă, în clase sau grupe separate.

Segregare curată, deci!

Am depus zeci de amendamente în sprijinul copiilor cu CES, câteva au trecut, dar acesta este cel mai important, din punctul nostru de vedere.

Propunem eliminarea acestei prevederi de segregare, pentru o integrare reală a copiilor cu CES în învăţământul de masă.

Marginal 7, la art. (11) alin. (1).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 7, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

44 de voturi pentru, 127 contra, 57 de abţineri, 2 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Mai departe, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Pot să trec la marginal 13?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Sigur, puteţi.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Voi vorbi pentru mai multe amendamente care ilustrează cea mai importantă dintre reformele propuse de USR, în sectorul preuniversitar, şcoala cu opţiunea de program prelungit - elevii participă la ore de predare dimineaţa, mănâncă la prânz împreună o masă oferită de stat şi încep apoi opţional Programul "Şcoala după Şcoală".

În cadrul Programului "Şcoala după Şcoală" au loc o mulţime de activităţi - învăţare remedială şi de excelenţă, cercuri pentru hobbyuri, activităţi extraşcolare, consiliere, copiii primesc ajutor la teme, pentru ca aceştia să poată petrece timpul cu familia, după aceste ore.

Am propus - între amendamente - şi un termen de tranziţie către învăţământul cu program prelungit, deopotrivă rezonabil şi ambiţios - 2030, pentru a construi infrastructura necesară.

Din întreaga viziune, doar în cazul extinderii Programului "Masă caldă" am fost pe aceeaşi lungime de undă.

Până în 2030, toţi copiii vor primi o masă la şcoală, un lucru excelent.

Haideţi să nu ne oprim aici!

Deci, la marginal 13, art. 19 alin. (17), propunem înlocuirea sintagmei "în maximum două schimburi" cu "de regulă, cu program prelungit".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 13, amendament respins.

Vot, vă rog.

58 de voturi pentru, 165 contra, 3 abţineri, 4 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Până la 20 mai aveţi?

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba - tot la marginal 7.

Am cerut adăugarea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 7 a fost supus votului.

Domnul Filip Havârneanu:

Da, dar avem...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Altul, dacă aveţi.

Domnul Filip Havârneanu:

...o propunere - să suplimentăm cu alte două alineate.

Este vorba... după o discuţie cu cei de la Organizaţia "Salvaţi Copiii", pe tema bullyingului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, marginal 7 a fost susţinut o dată.

Domnul Filip Havârneanu:

Sunt mai multe alineate. El a susţinut altceva. Eu susţin...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

A susţinut tot... tot marginal 7.

Domnul Filip Havârneanu:

Sunt alte lucruri de acolo. (Vociferări.)

Deci el a susţinut ceva; noi susţinem altceva.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu şi cu domnul deputat Brian Cristian.)

Până vă hotărâţi dacă ne lăsaţi să vorbim despre bullying, am să spun, atunci, la art. 18, care este tot în primul calup.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Spuneţi la 18, vă ascult.

Domnul Filip Havârneanu:

Vorbim despre digitalizare, dacă despre bullying nu vreţi să vorbim, deşi aceasta este tot o formă de bullying, cea în care nu ne lăsaţi să ne susţinem amendamentele... (Vociferări.) ...deşi copiii au nevoie de acest lucru. (Vociferări.)

Este vorba despre digitalizare la art. 18.

USR a propus varianta şcolii online pentru mai multe categorii de elevi.

Nu ne putem... trebuie să apelăm la tehnologie...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Filip Havârneanu:

...ori de câte ori este necesar, nu doar în situaţie de criză, cum a fost pandemia. Trebuie să dăm dovadă de flexibilitate, asigurând totodată...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Filip Havârneanu:

...acces egal la educaţie.

Am prevăzut o serie de situaţii...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Filip Havârneanu:

...în activităţile din învăţământ care să se desfăşoare în online sau sistem hibrid. Mai precis, în cadrul situaţiilor în care copiii locuiesc într-o altă ţară, sunt la activităţi sportive sau artistice sau au probleme medicale.

Acest model se regăseşte şi în alte sisteme educaţionale, unde elevii aflaţi în situaţii speciale beneficiază de şcolarizare online.

Din păcate, propunerea USR s-a lovit de rigiditatea experţilor PSD-PNL, care şi anul acesta, apropo de digitalizare, pun preţ tot pe un dosar cu şină.

La marginal 12, art. 18 alin. (2).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 12, aţi spus?

Domnul Filip Havârneanu:

Da, marginal 12, art. 18 alin. (2).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 12, amendament respins.

Vot, vă rog.

42 de voturi pentru, 177 contra, 3 abţineri, 3 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Dă-te, te rog, că nu văd ce scrie acolo, dacă stai în faţa televizorului!

Ia cuvântul!

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba de marginal 13, art. 19 - stil de viaţă sănătos.

Într-o Românie în care avem o rată a obezităţii la cote îngrijorătoare şi în continuă creştere, din ce în ce mai puţini oameni fac sport şi asta pentru că nu avem infrastructura adecvată.

Trebuie să îmbunătăţim vectorul de promovare a unui stil de viaţă sănătos prin sportul şcolar şi, de aceea, am propus ca fiecare unitate de învăţământ să aibă spaţii adecvate pentru sport, cu vestiare şi grupuri sanitare.

Această iniţiativă a fost respinsă şi, practic, este echivalentul faptului că timp de 30 de ani am avut toaleta în fundul curţii, iar acum nu avem grupuri sanitare şi nu avem vestiare pentru tinerii noştri, unde să facă sport.

De aceea, stimaţi colegi, haideţi să o trecem în lege şi când vor fi resurse suficiente, vom putea să investim şi să ajungem la acest deziderat.

Este o măsură de bun-simţ care trebuie adoptată.

De aceea, domnule preşedinte, la marginal 13, art. 19 alin. (19) lit. b).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru amendamentul respins.

Domnul Albişteanu, vă rog.

Voturi pentru - 65, contra - 163, două abţineri, 2 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Stai în picioare! (Vociferări.)

Domnul Mihail Albişteanu:

Încerc. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal?

Domnul Mihail Albişteanu:

Amendament respins, marginal 5, alin. (2):

"(2) În învăţământul de stat şi privat, este obligatoriu portul uniformei şcolare de către elevi. Pentru fiecare unitate şcolară, modelele uniformelor şi ale semnelor distinctive se stabilesc de către consiliul de administraţie împreună cu consiliile profesorale, cu consultarea reprezentanţilor elevilor şi cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor".

Şi motivarea - potrivit cadrelor didactice - pentru că am discutat acest lucru în teritoriu... (Vociferări.)

Nu mai vrei? (Vociferări.)

Da? Eşti plin de încredere, nu?

Bine, Simonis.

Această uniformă contribuie la menţinerea disciplinei.

Spuneaţi că vrem să facem disciplină în şcoală. Ştiţi foarte bine care este problema cu traficul de droguri în şcoli. (Vociferări.) Dacă am avea uniforme în şcoli, asta ar ajuta foarte mult la depistarea celor care intră, la depistarea intruşilor... (Vociferări.) ...şi ar fi mult mai uşor să prevenim... (Vociferări.) ...inclusiv traficul de droguri, inclusiv violenţa în cadrul unităţilor şcolare. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru amendament respins, marginal 5.

Voturi pentru - 26, 173 contra, 24 de abţineri, 3 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Domnul Ivănuţă, aveţi până în 20 amendament? (Vociferări.)

Până la 20? (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Vă mulţumesc.

La art. 14...

La marginal 13...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 13.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

...art. 14 propunem introducerea unor noi amendamente:

14¹ - "Orice hotărâre de desfiinţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi comunicată unităţii vizate cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an şcolar. Secretariatul unităţii şcolare vizate are obligaţia de a informa în scris beneficiarii actului de educaţie în ceea ce priveşte hotărârea desfiinţării unităţii de învăţământ respective, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data primirii acesteia".

14² - "Este interzisă desfiinţarea unităţii de învăţământ în cursul anului şcolar în care a fost emisă hotărârea".

14³ - "În cazul neîndeplinirii condiţiei comunicării în termenul prevăzut în cadrul art. 14¹, desfiinţarea unităţilor de învăţământ nu va putea avea loc în următorul an şcolar".

14⁴ - "Orice hotărâre care vizează comasarea unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi comunicată unităţii vizate cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an şcolar. Secretariatul unităţii vizate are obligaţia de a informa în scris beneficiarii actului de educaţie cu privire la hotărârea comasării, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data primirii acesteia".

14⁵ - "Este interzisă comasarea unităţilor şcolare în cursul anului şcolar în care a fost emisă hotărârea".

14⁶ - "În cazul neîndeplinirii condiţiei comunicării în termenul prevăzut în cadrul art. 14⁴, comasarea unităţilor de învăţământ nu va putea avea loc în următorul an şcolar".

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru amendamentul respins.

27 de voturi pentru, 165 contra, 30 de abţineri, 2 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt până la 20?

Dacă nu, mergem de la 21 la 30.

Dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Nu?

31-40?

Vă rog, domnule Pop.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Dragi colegi,

La cererea profesorilor de educaţie fizică din ţară, am depus un amendament prin care să putem asigura finanţarea bazei materiale sportive şi a consumabilelor pentru orele de educaţie fizică şi sport.

Aţi acceptat acest amendament. În schimb, aţi respins fără să clipiţi un amendament care impune autorităţilor locale să finanţeze paza unităţilor de învăţământ. Şi mă refer aici la sisteme video de supraveghere, la poliţia locală sau la angajaţi dedicaţi pentru pază.

Cu alte cuvinte, pe de o parte, investim în baza materială, dar nu mai găsim bani pentru a asigura şi paza acestor obiective.

Vă reamintesc că am votat în această sală o lege care permite accesul copiilor în curtea şcolii în afara orelor de program. Unul din motivele pentru care încă nu am reuşit să deschidem toate curţile şcolilor din ţară este lipsa pazei. (Vociferări.) Este faptul că directorii de şcoli invocă că nu au bani să plătească, practic, paznici, că nu au bani pentru sisteme de supraveghere video sau că poliţia locală nu poate asigura această pază.

Este vorba de marginal 31... o secundă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 31, amendament respins.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...art. 63...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...alin. (4), alin. (6) şi alin. (7).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Voturi pentru - 63, 157 contra, 3 abţineri, 2 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă de la 31 la 40 mai sunt intervenţii?

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

După 6 luni de când am depus, împreună cu Monica Berescu, legea care dă dreptul mamelor minore la şcoală hibrid şi educaţie online, şi multiple refuzuri din partea Coaliţiei de guvernare, iată că acum, în faţa cazurilor reale şi a presiunii societăţii civile, Ministerul Educaţiei a susţinut până la urmă acea soluţie şi o aveţi acum în faţă la vot, asumată de toate partidele.

Acest lucru este foarte important pentru mamele minore din România.

Dar este ceva în amendamentul nostru care a fost respins şi avem acum şansa să reparăm asta împreună.

Marginal 39, art. 70 - şcolarizarea în regim online/hibrid pentru cei vulnerabili, cei aflaţi în zone izolate, eleve minore însărcinate, mame minore şi cei cu părinţii detaşaţi în altă localitate sau alt stat, pe maximum 12 luni.

În acest moment, în România avem un milion de copii care au avut sau au un părinte plecat din ţară.

Cel mai adesea se pleacă la vârsta de 7 ani ai copilului şi părinţii lipsesc, în medie, 3,5 ani, conform unui studiu "Salvaţi Copiii". Mai mult de jumătate dintre aceşti părinţi vin acasă să-şi vadă copilul doar o dată pe an.

Posibilitatea ca aceşti copii, temporar, câteva luni, să-şi continue şcoala în online va creşte şansele să poată să stea alături de familiile lor, în ţările lor de reşedinţă, urmând să crească şansele ca aceste familii să se întoarcă în România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Marginal 39, art. 70, amendament respins.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 45, contra - 167, 9 abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai...?

Domnul Albişteanu? Nu.

Dacă nu mai sunt intervenţii, de la 41 la 50.

Domnul Havârneanu, vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre modernizarea conţinuturilor.

Din păcate, viaţa la şcoală şi viaţa de după şcoală au ajuns să fie două lumi total paralele.

USR a propus un nou curriculum, adaptat la nevoile actuale ale elevilor şi ale pieţei muncii, dezvoltat de specialişti în educaţie.

Am solicitat ca aceste planuri-cadru să fie revizuite periodic, o dată la 4 ani, tocmai pentru a evita predarea unor informaţii care sunt nefolositoare sau foarte învechite.

Este important să revizuim aceste planuri-cadru pentru că dacă noi stăm şi citim de pe aceleaşi manuale vechi de 30 de ani informaţii la informatică, vedem cum se învaţă despre dischete, când noi nu mai folosim nici măcar CD-uri. Este foarte trist!

Trebuie să încercăm să ne adaptăm situaţiei în care trăim.

Şi, de aceea, am să vă rog să supuneţi votului marginal 47.

E primul amendament prin care propunem revizuirea o dată la 4 ani a planurilor-cadru.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 47, amendament respins.

Vot, vă rog.

63 de voturi pentru, 162 contra, 4 colegi nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Domnul Miftode, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc.

Despre discipline modulare, fără ca ele să fie definite undeva, se vorbeşte de mai multă vreme.

În două ocazii, am discutat chiar aici:

- Recent, când, la propunerea domnului Vexler, am introdus în trunchiul comun disciplina "Istoria Evreilor. Holocaustul". S-a spus atunci că va fi o disciplină modulară;

- Şi a doua oară, la propunerea domnului Pirtea, Parlamentul a considerat că este important ca elevii să cunoască "Istoria comunismului din România".

Ambele discipline sunt acum în trunchiul comun, ceea ce înseamnă că elevii le vor studia pe fiecare în parte, obligatoriu, timp de un an.

La amendamentele admise, am convins colegii din comisie să introducem în anexă definiţia disciplinei modulare, ca fiind acea disciplină al cărei studiu poate avea loc pe o perioadă mai mică de un an şcolar. Un modul, de exemplu, sau 3 module, dacă tot nu mai avem împărţirea pe semestre.

În grabă, probabil, comisia nu a acceptat şi modificat propunerile ca "Istoria Evreilor. Holocaustul" şi "Istoria comunismului" să fie discipline modulare în trunchiul comun, adică să rămână obligatorii în trunchiul comun, dar să fie studiate fiecare dintre ele în mai puţin de un an şcolar.

Acesta este unul din amendamentele de la marginal 47.

Şi celălalt este legat de Legea învăţământului preuniversitar, ce prevede o serie de subiecte asupra cărora Parlamentul s-a pronunţat cu diverse ocazii - nu o să le enumăr pe toate, este vorba despre "Educaţie pentru sănătate", "Educaţie juridică" şi aşa mai departe. Acestea vor fi teme abordate în cadrul altor discipline.

În comisie s-a introdus, printre acestea, şi noţiunea de "Prim ajutor".

Propunerea noastră a fost ca toate acestea să poată fi şi discipline modulare.

Exemplul cel mai bun sunt tocmai noţiunile de "Prim ajutor".

În loc să risipim prin discipline diferite din trunchiul comun sau din curriculumul de specialitate, care şi acela este în funcţie de alegerile făcute de elevi, mai bine dăm posibilitatea existenţei ca disciplină separată, modulară, predată pe parcursul câtorva săptămâni.

Repet, este o posibilitate să poată fi şi discipline modulare, după cum consideră specialiştii că este mai potrivit.

Marginal 49, art. 85...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Deci, domnule deputat...

Domnul Marius-Andrei Miftode:

...alin. (3) şi alin. (7).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...aţi vorbit de marginal 47, de marginal 49...

Domnul Marius-Andrei Miftode:

49.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Spuneţi-mi, ce doriţi să supun votului?

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Marginal 49, art. 85 alin. (3) şi alin. (7).

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...49... repetaţi, vă rog, să notez.

Articolul?

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Art. 85 alin. (3) şi alin. (7).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 49, art. 85 alin. (3) şi alin. (7), amendamente respinse.

Vot, vă rog.

46 de voturi pentru, 27 contra, 151 de abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt intervenţii aici? (Vociferări.)

La 50, vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici vorbim despre admiterea la liceu şi este una dintre cele mai mari probleme care există în acest moment în aceste Legi ale educaţiei.

Ne opunem vehement segregării elevilor. (Vociferări.)

Noi propunem admitere aşa cum a fost înainte. Chiar dacă nu e cel mai bun sistem, este mult mai în regulă decât ceea ce se propune.

Aceasta de acum este o măsură profund inechitabilă, care va împărţi lumea în două - cei care au bani, bogaţi, şi vor face meditaţii, şi ceilalţi, pe care îi uităm şi îi lăsăm în altă parte.

Noi vrem să facem educaţia să fie egală pentru toată lumea, nu vrem să creăm aceste disensiuni îngrozitoare.

Deci ne împotrivim puternic.

Şi vă rog din tot sufletul meu să ascultaţi vocea elevilor, vocea părinţilor, toată lumea e revoltată pe subiect, nu fiţi doar voi cei care vă opuneţi!

Vă rog să supuneţi votului, la marginal 54. Începând cu alin. (2), am propus o serie de amendamente, să supuneţi votului primul, vă rog.

Mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Simion.

Înţeleg că susţineţi acelaşi amendament.

Domnul George-Nicolae Simion:

V-a rugat domnul Havârneanu, din tot sufletul lui... (Vociferări.) ...să susţineţi acest amendament. (Vociferări.)

Şi ştiu faptul că mulţi dintre voi nici nu vedeţi utilitatea liceului, v-aţi dus direct la doctorate... (Aplauze.) ...că doamna Deca susţine plagiatorii şi susţine... (Vociferări.) ...fabrica de doctorate a domnului Oprea.

Aşa că vă rugăm, măcar pentru liceeni, dacă nu pentru voi, marii doctoranzi din acest Parlament şi din politica românească. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 50, amendament respins.

Vot, vă rog.

69 de voturi pentru, 136 contra, 6 abţineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

De la 51 la 60?

Ivănuţă Cristian-Daniel, vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

La marginal 55, propunem la lit. d) un nou amendament:

"d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie sau ştiinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 55, lit. d) aţi spus, da?

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Da, da, da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

26 voturi pentru, 151 contra, 40 de abţineri, 2 colegi nu votează.

Respins.

Mai departe, vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Marginal 55, lit. b) - pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere - propunem noi - la Religie sau la una dintre disciplinele socio-umane studiate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Marginal 55, lit. b), amendament respins.

25 de voturi pentru, 144 contra, 42 de abţineri, un coleg nu votează. Respins.

Mai departe.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Marginal 56, la art. 102 alin. (5), propunem un nou amendament - "(5) Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile. Sunt considerate decizii majore şi cele care vizează aprobarea răspândirii în mediul educativ a unor idei, concepte care pot influenţa în mod radical percepţia copiilor în ceea ce priveşte orientarea sexuală a acestora".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 56...

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...art. 102 alin. (5), amendament respins.

Vot, vă rog.

23 de voturi pentru, 155 contra, 38 de abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt intervenţii până la 60? Nu.

De la 61 la 70? Nu.

Domnul Miftode.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc.

Jalonul PNRR care avea termen 31 martie 2023 prevedea transferuri de competenţe de la inspectoratele şcolare judeţene către direcţiile judeţene de asigurare a calităţii şi inspecţia subordonată a şcolilor din cadrul ARACIIP.

Câte competenţe s-au transferat? Din 25, inspecţia generală şi inspecţia de specialitate, din păcate, sunt singurele.

Nu se poate doar cu atât.

De inspecţia de specialitate s-a uitat pur şi simplu. Ea nu mai apare nicăieri în lege.

Ne-aţi spus din comisie că rămâne la DJIP, dar nu apare nicăieri. Inspecţia de specialitate trebuie mutată, alături de celelalte tipuri de inspecţie, la ARACIIP. Ea ţine de siguranţa calităţii procesului de învăţământ.

Deci, la marginal 62, propunem adăugarea inspecţiei de specialitate printre atribuţiile ARACIIP.

Art. 112 alin. (10) lit. o).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

112... alineat?

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Alin. (10) lit. o).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 62, art. 112 alin. (10).

Vot, vă rog, amendament respins.

41 de voturi pentru, 150 contra, 22 de abţineri. Respins.

Domnul Kocsis, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

La marginal 69, art. 129 am două amendamente.

Primul se referă la punctul 1.

În forma iniţială a legii şi în Programul de guvernare încărcat pe site-ul Guvernului scrie negru pe alb că v-aţi asumat procentul de 18% din bugetul general consolidat pentru finanţarea sistemului de educaţie, adică echivalentul a 6% din PIB.

De ce aţi scăzut la 15% în forma finală a legii şi de ce nu respectaţi ceea ce şi-a asumat deja Guvernul Nicu-Marcel prin Programul de guvernare?

Amendamentul propus de mine este acesta: refacerea alineatului sub forma aceasta, cum a venit în forma iniţială a legii. Repet: "Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării reprezintă, anual, minimum 18% din bugetul general consolidat".

Vă rog să votaţi acest amendament şi pe urmă îl citesc şi pe al doilea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru amendamentul respins.

62 de voturi pentru, 135 contra, 17 abţineri, un coleg nu votează. Respins.

Al doilea, tot la marginal 69?

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Tot la marginal 69, tot art. 129.

Propun reintroducerea punctului 2, care a fost scos iarăşi din forma iniţială a legii transmisă spre dezbatere Parlamentului, şi se referă la salarizarea profesorilor.

Am reintrodus acest alineat şi vă rog să-l votaţi, deoarece profesorii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, marginal 69, art. 129...

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Aşteptaţi să-l citesc, că nu ştiţi despre ce e vorba!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai faceţi pauză!

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Nu aveţi cum să votaţi dacă nu ştiţi despre ce e vorba!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai faceţi pauză! Vorbiţi cursiv, ca să înţeleg când v-aţi oprit!

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Păi, vorbesc cursiv, dumneavoastră mă întrerupeţi ca să nu vorbesc cursiv!

Deci, amendamentul este aşa: "În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază un salariu minim egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic". Deci pentru salarizarea profesorilor să se ţină cont de salariul mediu brut pe economie, aşa cum a fost în forma iniţială a legii, repet.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aţi terminat?

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 69, art. 129, vot, vă rog, amendament respins.

58 de voturi pentru, 19 contra, 132 de abţineri, 3 colegi nu votează.

Respins.

Vă rog, domnule Havârneanu.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre ceva foarte important şi am să vă rog să fiţi atenţi.

Haideţi să vedem dacă ne asumăm noi, ca parlamentari, şi doamna ministru, în calitate de ministru al educaţiei, să girezi cu propria ta funcţie dacă nu ai reuşit să-ţi îndeplineşti principalul obiectiv. (Vociferări.)

Deci, am cerut ca Ministerul Educaţiei să gireze cu funcţia sa finanţarea sistemului. Am propus ca aceasta să-şi piardă mandatul, în cazul în care nu se respectă acel procent de 15% din bugetul consolidat, aşa cum scrie în lege.

Aritmetica e foarte simplă. Nu atingi cel mai important obiectiv, pleci acasă. Mobilier la minister cred că este destul.

Dacă atâţia ani nu s-a acordat acel procent de 6% din PIB, acum se promite un procent de 15% din bugetul consolidat. Noi trebuie să vedem că acest lucru se şi întâmplă, nu numai că îl punem în lege.

USR vrea prioritizarea educaţiei, ca domeniu strategic, prin finanţare adecvată. Educaţia trebuie să fie deasupra jocului politic.

Aşadar, propunerea prezentată este la marginal 69, modificarea art. 129 alin. (2).

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 69, art. 129 alin. (2), amendament respins.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 49, contra - 155, 19 abţineri, un coleg nu votează.

Respins.

Ivănuţă Cristian-Daniel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Vă mulţumesc tare mult.

La marginal 66, art. 126, propunem abrogarea a cinci alineate.

Alin. (5) mai întâi: "Participarea unităţilor de învăţământ la proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, numărul de mobilităţi realizate, rezultatele şi implementarea acestora se includ printre criteriile de evaluare generală a performanţelor unităţilor de învăţământ de către ARACIIP şi printre criteriile de evaluare externă periodică a calităţii".

Le citesc pe toate şi le votăm?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 66, art. 126 alin. (5).

Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 156 contra, 48 de abţineri, doi colegi nu votează.

Respins.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

De asemenea, propune abrogarea alin. (6), care se referă la metodologia de evaluare a cadrelor didactice şi didactice auxiliare. Această metodologie va include un criteriu referitor la implicarea acestora în elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Alin. (6), acelaşi articol.

Vot, vă rog.

26 de voturi pentru, 153 contra, 46 de abţineri.

Respins.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Şi alin. (8), de asemenea, propunem să se abroge.

"Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învăţământ, dar nu sunt remunerate pentru această activitate, pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul consiliului de administraţie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ, în conformitate cu condiţiile şi metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei".

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Alin. (8), art. 126.

Vot, vă rog.

26 de voturi pentru, 157 contra, 46 de abţineri.

Respins.

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

La programul pe care-l organizăm la Comisia pentru tineret, "Parlamentul pentru tineri", am avut peste 380 de alumni care au venit şi ne-au spus propunerile lor, unele extraordinare. Credem că vocea tinerilor trebuie să se facă auzită, nu doar simbolic, de ziua lor.

Aşa că amendamentul pe care îl avem, la propunerile tinerilor şi a asociaţiilor reprezentative, la marginal 65, art. 123, prevede că elevii care au împlinit 16 ani să poată să facă parte din Consiliul de administraţie al şcolii, în loc de vârsta de 18 ani acum. Nu vor fi lăsaţi singuri în faţa deciziei, ca să ajungă la majoritate. Oricum trebuie să fie 5 adulţi, cel puţin, ca să ajungă la decizia respectivă. Dar sigur că în şcoli avem mult mai mulţi copii sub 18 ani decât de vârstă majoră şi trebuie să poată să ia parte la deciziile şcolii.

De altfel, asta este similar cu Codul civil, care prevede că tinerii de 14 ani, cu încuviinţarea părinţilor, pot încheia anumite acte juridice.

Şi, mai mult decât atât, ca să putem să avem şcoli pregătite pentru ei şi oraşe ale viitorului, vocea lor e esenţială, unde avem noi primari - la Braşov, de exemplu - şi când vorbim de bugetele care urmează să fie alocate şcolilor, le este cerută şi părerea copiilor în consiliile consultative, pentru că oraşe prietenoase cu copiii înseamnă să le fie vocea auzită şi în şcoală. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 65, art. 123, amendament respins.

Vot, vă rog.

50 de voturi pentru, 154 contra, 24 de abţineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

De la nr. crt. 71 la nr. crt. 80, dacă sunt înscrieri? Nu.

De la nr. crt. 81 la nr. crt. 90?

N-aţi apăsat.

Dar nu ştiu cum vă numiţi.

Doamna Neagu.

Apăsaţi pe butonul pe care-l aveţi acolo!

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Am ridicat mâna.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aţi ridicat mâna, dar aveţi un buton pe care să-l apăsaţi.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Vorbea doamna ministru în intervenţia dumneaei despre "educaţie de calitate pentru un viitor mai bun al tuturor copiilor din România".

Acest lucru ar trebui să-l ofere legile pe care noi le dezbatem astăzi în Parlament. Din păcate, nu se întâmplă acest lucru.

În Legea învăţământului auziţi des de personal de conducere, de îndrumare şi control, cunoscuţi popular ca directori şi inspectori.

În partide auziţi des de aleşi şi numiţi, cunoscuţi popular ca baroni şi acoliţi.

Amendamentul propus introduce o incompatibilitate între cele două categorii: ori la partid, ori la şcoală. Nu pot fi directori şi inspectori membri din organele de conducere ale partidelor la orice nivel, consilieri locali sau consilieri judeţeni.

Haideţi să oprim politizarea unităţilor de învăţământ şi să lăsăm copiii să înveţe departe de orice jocuri politice!

Marginal 81. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 81, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

50 de voturi pentru, 147 contra, 22 de abţineri.

Respins.

Domnul deputat Ivănuţă, vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La marginal 82, art. 171 propunem introducerea unui nou alineat, (9): "În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar pot preda cadre didactice universitare care îndeplinesc condiţiile alin. (1) lit. e) şi alin. (4), conform unei metodologii de echivalare a funcţiilor didactice stabilite de Ministerul Educaţiei".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal?

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Marginal 82.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

82, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

26 de voturi pentru, 151 contra, 47 de abţineri, amendamentul a rămas respins.

Domnule Ivănuţă, mai interveniţi?

Mai departe.

Domnul Havârneanu.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici vorbim despre păstrarea catedrei.

Ştiţi, cadrele didactice sunt salarizate în funcţie de vechimea pe care o au în învăţământ, ceea ce este logic, adică în funcţie de experienţa pe care au acumulat-o la catedră.

Pentru personalul din învăţământ care îndeplineşte temporar alte funcţii, cum ar fi cea de inspector, este normal ca această catedră să fie rezervată pentru ei, pentru că în continuare lucrează în acest domeniu.

În schimb, când vorbim de alte funcţii, care nu au nicio legătură cu învăţământul, că vorbim de parlamentari, de preşedinţi şi aşa mai departe, nu este normal să se acumuleze ca experienţă de lucru. Pentru că nu ştiu, domnul preşedinte, de exemplu, ce face el acum, domnul Klaus Werner Iohannis, pentru învăţământ, în schimb are catedra rezervată de peste 20 de ani pentru el. (Vociferări.)

Vă rog frumos, degeaba ţipaţi, pentru că tot voi, cei care ţipaţi, aţi fost cei care aţi lăsat comisia fără cvorum.

Pe Legile educaţiei voi aţi plecat, când noi am rămas acolo şi nu este normal ca nici măcar acum să nu fiţi atenţi. În comisie nu, aici nu, este trist. Aveţi totuşi nişte parlamentari care...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Indicaţi vă rog marginalul, nu dialogaţi cu sala!

Domnul Filip Havârneanu:

Marginal 90, vă rog frumos, art. 79 alin. (11).

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 90, art. 79 alin. (11), amendament respins.

Vot, vă rog.

59 de voturi pentru, 151 contra, 13 abţineri.

Respins.

Domnul Ivănuţă, vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

La marginal 105, art. 204...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Ivănuţă, suntem la 90.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Poftiţi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Suntem la 90. Între 81 şi 90. Mai avem până la 105.

Nu pot să vă citesc gândurile.

Între 91 şi 100, dacă sunt intervenţii? Nu.

101-122?

Domnule Ivănuţă, vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

La 105, art. 204, acolo unde sunt enumerate abaterile disciplinare, am formulat, la lit. a), "faptele de violenţă fizică îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor". Am eliminat sintagma "sau verbală".

Şi la c) am completat textul iniţial al ministerului cu amendamentul nostru: "manifestarea convingerilor politice, propaganda ce vizează identitatea de gen şi prozelitismul religios în spaţiul şcolar".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginalul 105, art. 204,...

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

... amendamente respinse.

Vot, vă rog.

24 de voturi pentru, 171 contra, 22 de abţineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.