Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Haideţi să facem un vot pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

Da, 271 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Stadiul evoluţiei deceniului digital - 2024 COM (2024) 260; PHCD 33/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 15 contra, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE COM (2024) 690; PHCD 34/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 18 contra, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Busolă pentru competitivitatea UE COM (2025) 30; PHCD 35/2025.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, 18 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 86 contra, 26 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Dimitriu, Grupul USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Grupul USR a votat împotrivă, pentru că vorbim despre un act normativ care maschează incompetenţa şi totodată el reprezintă şi o probă a neînţelegerii legislaţiei privind insolvenţa.

Din nefericire - să ştiţi că ANAF are instrumente mult mai clare, mai bune şi mai coercitive decât ar avea Autoritatea... AAAS-ul.

AAAS-ul este, din nefericire, o structură care generează injusteţe, pentru că oamenii care au avut probleme în legătură cu modalitatea în care s-au desfăşurat anumite privatizări şi cer despăgubiri de la stat nu le pot recupera, din nefericire, pentru că AAAS-ul este o instituţie care, deşi este dată în judecată, n-are cum să facă plăţile necesare.

Doi la mână - duceţi nişte creanţe care pot fi recuperate de către ANAF la AAAS - AAAS care nu are instrumentele necesare.

Şi o să vă dau un exemplu.

În procedura insolvenţei, creanţele statului au un privilegiu foarte puternic - ele pot fi recuperate, ca ordine de preferinţă, primele; odată ce le daţi la AAAS, ele nu mai reprezintă creanţe bugetare în sensul fiscal al cuvântului, pentru că nu mai sunt administrate de ANAF; şi atunci sunt şanse să se piardă acest privilegiu şi, practic, alţi creditori din procedurile de insolvenţă unde ANAF-ul s-a înscris să se îndestuleze înaintea ANAF-ului.

Iar trei la mână - modalitatea în care să presupunem că AAAS -ul ar reuşi să ia din banii aceştia şi ar trebui să dea înapoi banii către stat ar genera o blocare a acestor bani, pentru că, după cum v-am spus la începutul intervenţiei, AAAS -ul este executat silit. Şi, practic, în loc ca ANAF-ul să poată să ia banii aceştia, dacă i-ar lua AAAS-ul, ar trebui să fie distribuiţi către cei care au suferit prejudicii de la AVAS.

Deci nu reuşiţi să recuperaţi banii; în schimb, vă mascaţi propria incompetenţă, pentru că nu sunteţi capabili, prin ANAF, să recuperaţi aceste sume de bani. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Veronica Grosu, Grupul AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Analizând acest demers legislativ, noi, cei de la AUR, considerăm că:

Nu doriţi să ascundeţi cumva incompetenţa ANAF-ului de a lua măsuri efective şi reale pentru recuperarea datoriilor către bugetul de stat?

Sau dimpotrivă, trebuie să reiasă că ANAF a recuperat creanţe şi începe să funcţioneze?

Sau se doreşte convertirea datoriilor acestor societăţi în acţiuni şi părţi sociale?

Interesant ar fi să ni se spună şi ce demersuri a făcut ANAF pentru a recupera datoriile, anterior deschiderii unei proceduri de insolvenţă.

Având în vedere asta, că dacă se mută creanţa de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, tot creanţă bugetară rămâne, societăţile cu datorii către stat nu vor fi ajutate dacă datoria se mută dintr-un buzunar în altul, mai exact, de la ANAF la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, adică datoria va continua să existe şi va trebui achitată.

Eu nu văd asta ca fiind o restructurare pentru o societate aflată în dificultate.

În plus, AAAS nu este practician în insolvenţă.

Aşadar, poate această autoritate să facă restructurare pentru societăţile care sunt în insolvenţă?

Doriţi să identificaţi investitori? Păi, nu avem Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior?

Şi spuneţi că va avea un impact social deosebit, prin păstrarea locurilor de muncă aflate acum în pericol. Păi, ăsta era scopul? Nu ziceaţi că faceţi reduceri şi că restructuraţi aparatul de stat? Asta nu înseamnă că nu-i lăsăm în aer.

În expunerea de motive ni se spune clar că scopul fiind totuşi acela de maximizare a gradul de recuperare a creanţelor, întrebăm şi noi: Cum? Vânzând? Privatizând? Şi care va fi cadrul legal conform căruia veţi face acestea?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, ştim că iar o să ne critice toată lumea, fiindcă am votat favorabil acest proiect de lege.

Bineînţeles, a explicat şi doamna profesor Verginia Vedinaş, ieri, de ce am votat favorabil acest proiect, ştim că avem ANAF-ul, AAAS-ul, vechiul AVAS, care nu au excelat, din păcate, la niciun capitol în ultimii ani, şi dacă ANAF-ul îşi făcea datoria prin concentrarea pe recuperarea datoriilor, probabil Guvernul nu ar fi venit cu aceste propuneri şi biruri ca să completeze un buget de stat fără resurse, dar votul nostru a fost în favoarea unei soluţii constructive, necesare şi ancorate în realitatea economică actuală.

Suntem încrezători că AAAS-ul, sperăm noi, îşi va face treaba.

Şi, dacă nu, avem şi instrumentele legale prin care putem verifica aceste lucruri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea şi rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate; PL-x 9/2021.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 23 contra, 14 abţineri.

Domnul Rusu, din greşeală sau...? (Vociferări.)

Din greşeală.

6. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Vrea să ia cuvântul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau nu.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul PNL a votat acest proiect de act normativ care a pus bazele legale pentru susţinerea unei iniţiative importante pentru prestigiul României, până la urmă, un succes al diplomaţiei române.

A găzdui sediul unei instituţii europene aduce vizibilitate statului respectiv.

A existat o competiţie pentru găzduirea acestui centru, din care România a ieşit învingătoare.

Centrul CYBER reprezintă o structură-cheie în contextul eforturilor Uniunii Europene de configurare a unui ecosistem unitar în materie de securitate cibernetică.

Indiferent de partidul politic pe care îl reprezentăm aici, în Parlament, trebuie să existe un consens pentru proiectele majore ale României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mi-am luat iar foile la mine, sper să nu râdă iar vreun coleg.

Pentru că eu îmi iau notiţe, scriu, fac.

Măcar nu stau în online, cum stau domnii de la partidul dânsului - stau acasă şi îşi iau banii.

Bun.

Noi ne-am abţinut de la acest vot, pentru că nu putem gira o reglementare care lasă loc de interpretări. România a demonstrat totuşi că are potenţial. Am găzduit şi găzduim Centrul European pentru Securitate Cibernetică, prima agenţie europeană cu sediul în ţara noastră. Dar să nu uităm şi de competiţiile pierdute din strictă lipsă de pregătire strategică, cum a fost cazul Agenţiei Europene pentru Medicamente.

Avem aici o ordonanţă veche de 4 ani, adusă acum pe masă, fără criterii riguroase.

Şi, aşa cum a remarcat şi un coleg de la Partidul AUR, cea mai problematică prevedere, care lasă loc de interpretare, este posibilitatea închirierii de spaţii din domeniul privat.

Sigur că ne dorim cu toţii o prezenţă mai puternică a structurilor europene în România, dar nu cu orice preţ şi considerăm că această abţinere este un semnal de responsabilitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăţilor, în vederea desfăşurării reuniunilor organelor statutare; PL-x 327/2020.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 15 contra, 25 de abţineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 258/2019.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, 12 contra. Adoptată.

Domnul Pascalini. Cu tot cu foi.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Le am la mine.

"Da, da" - fac aici, cum face domnul coleg.

Bun.

Ieri, la acest proiect, un coleg de la UDMR a zis de câteva ori despre noi că... fiind celălalt partid din stânga AUR.

Nu, domnule coleg, noi suntem Partidul SOS România.

Văd că vă este greu să pronunţaţi, vă învăţ eu - SOS.

Legat de vot - am votat împotriva propunerii legislative, deoarece, aşa cum a amintit colega noastră, ieri, de la acest microfon, deşi aparent bine intenţionată, această lege prezintă probleme fundamentale care nu pot fi ignorate, şi anume că, în primul rând, proiectul încalcă principiul autonomiei locale, atribuind responsabilităţi suplimentare autorităţilor locale, fără a le asigura resursele financiare necesare pentru a le îndeplini.

Această propunere legislativă considerăm că nu răspunde acestor cerinţe fundamentale, aşa cum este ea reglementată, şi, de aceea, grupul nostru, SOS România, a votat contra acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8. Proiectul de Lege pentru...

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ungureanu.

Fiind din Cluj, vine agale... (Râsete.) ...de parcă nu aşteaptă toată sala. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Tessék!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Este foarte important ca autorităţile locale să se implice în finanţare în mod constant şi în mod constructiv.

Avem, în oraşe foarte mari, cum este Cluj-Napoca, spitale care au peste 100 de ani.

Pot să vorbesc despre maternitatea din Cluj, Stanca, care este o ruină, este un grajd. Oraşul are un miliard de euro pe an şi lasă spitalele să fie nişte coteţe.

O să pot să mă refer şi la Suceava. De data aceasta la Centrul de Transfuzii, care stă să se prăbuşească. Dacă acest centru de transfuzii, ca şi cel din Buzău, ar fi preluat de către autorităţile locale, mai bogate, cu siguranţă că s-ar putea face un loc mai sigur pentru zona unde mergem să donăm sânge pentru a salva vieţi.

Este o ruşine, să ştiţi, ca ţară, că nu ne permitem să avem nişte centre de transfuzii în zona seismică, cel puţin pe Vrancea şi pe Buzău, care să fie sigure.

Doamne fereşte!, în cazul unei catastrofe, vom avea nevoie de sânge pentru cei care trebuie să fie salvaţi, şi centrele de transfuzii în caz de calamitate sunt primele care pică.

Este o chestiune care ţine de siguranţa naţională şi trebuie autorităţile locale să se implice în acest sens.

De aceea vreau să-l fericit pe colegul meu, Adi Wiener, pentru că a luptat pentru acest proiect, şi pe colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele, care au susţinut acest mijloc de a sprijini...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...sistemul sanitar în mod consecvent.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimate coleg de la USR, nu doar în Arad sau în Buzău sau în Prahova sunt probleme cu tot ce înseamnă sistemul de sănătate; în toată ţara este un dezastru în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii.

Ce să mai aşteptăm de la instituţiile statului şi să-i rugăm să facă ceva pentru a găsi o reformă în ceea ce priveşte sistemul sănătăţii? Nu au ce să facă. Pentru că s-au pierdut bani din PNRR, s-au pierdut bani din fonduri europene. Trebuia să avem, pe fonduri europene, trebuia să avem spitale regionale, trebuia să avem multe, multe, multe spitale reabilitate sau spitale noi, care au rămas doar la nivel de semnat de cerere şi atât.

Deci nu avem aşteptări în ceea ce priveşte sistemul de sănătate.

Românii se vor ajuta aşa cum au făcut-o şi până în acest moment, din păcate.

Sistemul de sănătate s-a prăbuşit în România, iar dumneavoastră, domnilor guvernanţi, de 35 de ani nu aţi reuşit decât să faceţi un singur spital, la Mioveni. Şi acela din multe fonduri private.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Colegii de la USR, din 2016, strigă în toată România - "Vrem spitale, nu catedrale!".

Vreau să vă spun un lucru - e important să avem şi catedrale şi spitale.

Stimaţi colegi,

E un proiect bun, pe care unii dintre noi l-am susţinut, dar vreau să ştiţi un lucru - în România avem spitale din 1860. De exemplu, în judeţul Neamţ, la Târgu Neamţ, avem un spital construit de Mănăstirea Neamţ din 1860. Să veniţi acolo, să vedeţi cum cade tencuiala.

Mai ales că avem şi autostrăzi - nu avem secţii ATI în unele spitale, în condiţiile în care se construiesc autostrăzi, nu mai vorbim de centre de transfuzii, cum spunea colegul de la USR.

Deci, stimaţi colegi de la guvernare, PSD-PNL-UDMR, haideţi să construim împreună, să venim aici şi să spunem că am construit unu, două, trei, zece spitale, sau am renovat, sau am creat secţii de ATI sau secţii de transfuzii de sânge.

Aşa că, haideţi, "Fapte, nu vorbe!", cum spunea domnul Ciolacu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă invit cu mare drag pe toţi la Bistriţa, să vizitaţi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, un spital de stat.

Domnule Coarnă, la final.

(Doamna deputat Raisa Enachi solicită să ia cuvântul.)

Doamnă Raisa Enachi, să ştiţi că a vorbit colegul.

8. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 71/2025.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 56 contra. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024 privind finanţarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor; PL-x 432/2024.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru, 22 de abţineri. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 658/2023.

Vot, vă rog.

290 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Adoptată.

Doamna Vârgă, explicarea votului, Grupul SOS.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat acest proiect de lege pentru că nu vrem să ne mai aflăm în situaţia în care avem de-a face cu o luptă inegală între stat şi cetăţean, între autoritatea statală şi victimele infracţiunii în România.

Proiectul de lege promovat de colegii de la USR este foarte bun, pentru că, în felul acesta, victimele unei infracţiuni în România îşi pot valorifica pe cale judiciară drepturile care derivă din lege, în situaţia în care sunt comise... şi există prejudicii derivate din infracţiune.

La ora actuală, victima infracţiunii nu poate cere instanţei de judecată instituirea unui sechestru judiciar, care, dacă i se respinge, această victimă nu mai are acces la calea de atac.

Se încalcă foarte multe drepturi - dreptul de apărare, din Constituţie, art. 21; dreptul la un proces echitabil; dreptul la justiţie, cum spuneam; avem art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - "Dreptul la un recurs efectiv".

Trebuie să respectăm aceste principii.

Atât victima, cât şi inculpatul sunt părţi în procesul penal. Nu putem să discriminăm aceşti justiţiabili, pentru că noi nu vrem ca măsurile de sechestru judiciar să nu poată fi contestate.

De asemenea, se încalcă art. 53 din Constituţia României, care reglementează anumite interdicţii, ceea ce nu este cazul, în speţă.

Cum spuneam, am votat pentru acest proiect de lege.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă mulţumesc pentru că aţi votat pentru adoptarea acestui proiect, şi sper să adoptăm împreună cât mai multe proiecte pentru recuperarea prejudiciului şi de către stat şi de către victimele infracţiunii, este datoria noastră să o facem.

Şi vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă doresc tuturor sărbători binecuvântate!

Să ne revedem cu bine!

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.40.