Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 33/2026; procedură de urgenţă; avem şi amendamente admise.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Gabriel Traian Ghilea (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezenta ordonanţă se urmăreşte asigurarea unui cadru legal coerent şi operativ pentru gestionarea şi implementarea eficientă a fondurilor europene aferente PNRR, în contextul riscurilor fiscale şi a supracontractării masive identificate în proiectele de investiţii publice.

Vă rugăm să susţineţi adoptarea proiectului de lege în forma propusă în raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget?

Comisia pentru buget, finanţe, domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, precum şi pentru completarea unor acte normative

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea bazei legale pentru continuarea unor proiecte esenţiale finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri publice naţionale, astfel încât implementarea lor să nu fie afectată de renegocierea PNRR. Este vorba despre proiectele eliminate din componenta de transporturi şi cea de sănătate, care vor fi mutate pe componenta de coeziune, proiecte supracontractate din portofoliul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, proiecte din portofoliul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, care se mută pe certificate verzi şi Fondul de Mediu, precum şi proiecte din portofoliul Ministerului Energiei legate de cogenerare de înaltă eficienţă, care se finanţează din sume economisite din PNRR şi din bugetul de stat.

Astfel, se evită dubla finanţare şi tăierile necontrolate de fonduri şi sunt puse la punct mecanismele bugetare şi de împrumut necesare pentru a proteja investiţiile strategice fără a creşte riscurile de deficit şi datorie.

Pentru aceste proiecte se prevede posibilitatea ca finanţarea europeană diminuată în urma revizuirii PNRR să fie compensată din sumele identificate ca economii în cadrul altor investiţii finanţate prin PNRR, aflate în sarcina aceluiaşi coordonator de reforme şi/sau investiţii, cu avizul MIPE şi al MF, şi cu condiţia respectării limitelor procentuale stabilite la nivelul ţintelor şi jaloanelor asumate.

De asemenea, sunt instituite criteriile în baza cărora coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, vor avea posibilitatea să includă proiecte în listele de rezervă, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort, emis cu avizul MIPE, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Un alt aspect avut în vedere este reglementarea posibilităţii de denunţare a unor categorii de contracte/decizii/ordine de finanţare în cadrul cărora beneficiarii au încheiat contracte de furnizare produse şi/sau servicii. În cazul în care contractele de finanţare au fost denunţate unilateral, plăţile efectuate până la data denunţării rămân cheltuială definitivă a bugetului din care a fost efectuată plata.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă propun timp de dezbatere două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate de voturi, timpul dedicat dezbaterii pe articole a fost adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Toate proiectele de lege care au avut legătură cu PNRR-ul au fost susţinute în unanimitate, aici, în Parlament.

Din păcate, noi nu ne-am făcut datoria aşa cum ar fi trebuit, pentru că, pe acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ar fi trebuit să avem o echipă de implementare, la Guvernul României, care să-şi facă treaba cu adevărat.

Din punctul meu de vedere, acea echipă a avut un eşec foarte mare.

Deci, noi am plecat de la un buget de aproximativ 28 de miliarde de euro, din care 15 miliarde de euro au fost împrumuturi, iar 13,6 au fost granturi. Şi trebuia să acoperim 66 de reforme şi 113 investiţii... 179 de măsuri. Am ajuns după aceea la 20 de miliarde. Până acum am încasat în jur de 10 miliarde.

Deci, dacă facem un calcul matematic şi ne luăm foarte în serios, o să vedem că nu ne-am făcut datoria. România... românii au auzit, în ultimii ani de zile, că s-a tot pronunţat: "PNRR... PNRR". Mulţi nici nu ştiau despre ce e vorba.

Dar, redresarea şi rezilienţa sunt departe de a fi atinse.

Cred că în perioada următoare ar trebui să ne gândim ce am greşit şi să vedem cum putem renegocia, rediscuta aceşti bani pe care i-am pierdut, pentru că pe 31 august acest plan se închide.

Ar trebui să tragem nişte concluzii care să ne ajute pe viitor, pentru că până acum nici într-un caz nu putem spune că acest proiect a ajutat cu adevărat la dezvoltarea României şi, în primul rând, la ceea ce ar trebui să fie rezilienţă şi redresare.

Vă rog frumos să fim mai atenţi la ceea ce facem şi cu adevărat noi, cei de aici, din Parlamentul României, să fim cu ochii pe Guvern şi să le spunem când greşesc, pentru că au greşit foarte mult când au aplicat acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Continui să spun că voi, Coaliţia de guvernare care aţi guvernat România timp de 5 ani - PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi - aţi guvernat total incompetent şi neprofesionist.

Şi de ce spun lucrul acesta?

Aţi făcut, în 2021, un proiect care trebuia să reconstruiască România, fără conţinut, sperând că veţi primi atât de simplu 29 de miliarde de euro. Aţi mers în Europa cu o maculatură fără niciun fel de valoare, pentru că proiectul dumneavoastră nu conţinea niciun fel de proiect clar şi responsabil.

Apoi aţi pierdut 7 miliarde de euro, ce-i drept, din componenta de împrumut, dar care ne oferea un împrumut cu o dobândă de 0,2%, iar Guvernul se împrumută în fiecare lună la o dobândă de 0,7%, sau poate chiar 1,5%.

Din 21 de miliarde de euro, România nu a absorbit nici măcar 50%. Şi asta este din incompetenţa dumneavoastră.

Iar astăzi veniţi şi faceţi o propunere legislativă să votăm o ordonanţă de urgenţă care deja şi-a făcut efectul, încât, din cauză că sunteţi atât de neprofesionişti şi pentru că nu aţi avut un plan de reconstrucţie a României, nu aţi fost în stare, în aceşti 5 ani, de când este implementat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să faceţi corecţii asupra greşelilor pe care le-aţi făcut în acest proiect.

Am pierdut spitale regionale, am pierdut sute de kilometri de autostradă, pe care puteam să îi facem prin fonduri nerambursabile sau cu fonduri la o dobândă foarte mică, şi ne împrumutăm, îndatorăm România, îi îndatorăm pe copiii noştri, pe câteva generaţii, şi vă întrebaţi de ce românii nu vă mai vor la conducere. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că trebuie să spunem că Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în multe domenii, se dovedeşte şi s-a dovedit un succes.

Colegei noastre îi spun doar un singur lucru, şi anume că, în momentul de faţă, nu există, în România, aproape nicio unitate administrativ-teritorială să nu aibă încheiat cel puţin un contract pe PNRR, pentru că la momentul respectiv, când a fost creat acest sistem, a fost gândit în aşa fel încât să ajute pe toată lumea. Indiferent de culoarea politică, toate comunele, oraşele, municipiile din România au avut posibilitatea să depună cel puţin un proiect, pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Şi dacă nu ştiţi acest lucru, măcar ar trebui să vă întrebaţi propriii primari, care sunt beneficiari ai acestor proiecte. Sunt peste 10.000 de contracte încheiate, în diverse moduri, cu unităţile administrativ-teritoriale. Şi eu cred că, da, aceste formaţiuni, indiferent că vorbim de PSD, de PNL, USR sau UDMR, în momentul în care au avut posibilitatea, au discutat şi au avut o opţiune pentru a atrage aceste fonduri.

Să vă spun doar un singur element. Ministerul Dezvoltării, în momentul de faţă, are o rată de absorbţie de peste 75%, în PNRR, şi va depăşi, cu siguranţă, 95% la momentul în care acest proiect se va fi încheiat. Şi doresc, în acest context, să vă mulţumesc, colegilor din comisia raportoare, pentru că acele amendamente care au fost depuse tocmai ajută, în momentul de faţă, ca, de exemplu, pentru creşe, şi în creşele din România să avem locuri noi. Vor fi create peste 100 de noi creşe, cu peste 5.000 de locuri noi, în creşele din România, în toate judeţele din România. Şi eu cred că ar trebui să spunem corect aceste lucruri, pentru că ajută familiile tinere şi mamele tinere să se întoarcă la locurile de muncă, acolo unde nu au posibilitatea să primească sprijin familial.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru că aţi adoptat aceste amendamente. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc grupurilor parlamentare, suntem în procedură de urgenţă, o singură intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România se împrumută pentru proiecte pe care nu le poate finaliza. O parte din banii din PNRR sunt împrumuturi - ştim cu toţii!

Dacă proiectele nu sunt realizate la timp sau nu generează creştere economică suficientă, România rămâne cu datorie externă, iar beneficiile sunt limitate.

Reformele sunt negociate o singură dată. Nu mai negociază nimeni la Bruxelles pentru PNRR-ul pe care l-a făcut domnul Ghinea.

Aşa că problema principală nu este lipsa banilor, ci lipsa capacităţilor de implementare, şi lipsa profesionalismului din instituţiile care trebuie să implementeze PNRR-ul.

România a avut dificultăţi cu absorbţia acestor fonduri europene, iar dacă administraţia nu poate gestiona eficient proiectele şi finanţarea, nu rezolvă problema de fond.

O altă problemă este accentul pe cheltuirea banilor. Poate deveni mai importantă decât rezultatul.

Există riscul ca instituţiile să urmărească stingerea jaloanelor şi absorbţia fondurilor, nu eficienţa economică reală a investiţiilor.

Costurile de oportunitate, studiile de fezabilitate, resursele administrative şi politice sunt limitate - ştim cu toţii.

Unii susţin, dintre colegii proeuropeni, că statul ar trebui să se concentreze pe câteva reforme şi investiţii strategice, în loc să urmărească simultan sute de obiective.

Ştim cu toţii că Autostrada Unirii este blocată din PNRR, tronsonul Ditrău - Târgu Mureş -Târgu Neamţ.

Aşa că depindem, în continuare, de investiţiile şi de finanţările externe, iar acest PNRR care a fost prezentat la Bruxelles, acum câţiva ani, de domnul Ghinea, nu se mai negociază astăzi.

Aşa că, din punctul meu de vedere, acest PNRR este un program de sclavie pentru România.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.