Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem o întrebare adresată ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, din partea domnului deputat Alecu Robert.

Sunteţi în sală, da?

Am să rog reprezentantul Guvernului.

Deci, reprezentantul Guvernului, vă rog.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, facem următoarele precizări.

Analiza sistemului de pensii constituie una dintre măsurile asumate şi aprobate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, Ministerul Muncii a propus reforma sistemului de pensii, inclusă la momentul elaborării PNRR în cadrul Componentei 8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, componentă care cuprinde o serie de reforme şi investiţii menite să abordeze principalele provocări cu care se confruntă sistemul public de pensii.

Potrivit celor angajate prin acest document strategic naţional, sistemul de pensii este reformat, refăcut şi pus pe baze solide, prin intermediul unui cadru legislativ care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii, care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului şi care să respecte principiul contributivităţii, în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.

În acest sens, a fost elaborat Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, adoptat de Parlamentul României, care este, în prezent, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1.089 din 4 decembrie 2023, care a intrat în vigoare, în integralitate, la data de 1 septembrie 2024.

Referitor la noua Lege a pensiilor precizăm faptul că, în vederea eliminării inechităţilor din sistemul public, întărirea principiului egalităţii şi al contributivităţii, aceasta reglementează o formulă de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, astfel încât să fie corectate mare parte din inechităţile sistemului public de pensii, prin eliminarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit.

Astfel, a fost înlocuită vechea formulă de calcul care cuprindea utilizarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit în raport de data naşterii şi condiţiile de muncă şi care, în timp, au condus la mari decalaje între cuantumurile pensiilor stabilite în sistemul public de pensii.

Ca elemente de noutate, în cuprinsul Legii nr. 360/2023 a fost introdus principiul stabilităţii asigurării la sistemul public de pensii, definit la art. 2 lit. j) din lege, care se referă la faptul că, pentru stagiul de cotizare contributiv realizat pentru o perioadă mai mare de 25 de ani se acordă un număr suplimentar de puncte, fiind stimulată rămânerea în activitate a asiguraţilor şi prelungirea vieţii active a acestora.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Timpul a expirat.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, colega noastră, mai are încă 10 interpelări. Ne aduce la cunoştinţă că a primit răspunsurile.

Domnule Alecu, vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Timpul atribuit pentru a oferi răspunsul la întrebarea mea nu a fost suficient pentru a atinge punctele esenţiale din întrebarea adresată ministrului muncii.

Am întrebat de ce perioadele suplimentare pentru muncă în condiţii deosebite şi speciale, recunoscute de lege ca stadiu de cotizare, în art. 15 din Legea nr. 360/2023, nu sunt tratate ca stagiu contributiv la acordarea punctului de stabilitate.

În aceeaşi întrebare, am întrebat ministrul cum justifică faptul că, prin normele metodologice - că de fapt aici apare problema, Hotărârea de Guvern nr. 181/2024 - aceste perioade sunt valorificate diferit faţă de formula din lege, deşi legea nu face această distincţie.

Şi am mai întrebat dacă există intenţia de a corecta acea hotărâre de Guvern, astfel încât anii lucraţi în condiţii grele, pentru care s-au plătit contribuţii suplimentare, să fie luaţi în calculul corect al pensiei, inclusiv la punctele de instabilitate... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ministerul Afacerilor Interne...

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Patru aţi primit?

Sunteţi mulţumită, doamnă Dascălu?

Deci, vizavi de întrebările şi interpelările adresate ministrului afacerilor interne, doamna deputat ne aduce la cunoştinţă faptul că a primit răspunsurile şi este suficient.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - tot o interpelare din partea doamnei Dascălu Cristina-Emanuela.

De la Ministerul Agriculturii?

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Aţi cerut şi răspuns oral? Nu.

Atunci, o să primiţi răspunsul în scris.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Două aveţi dumneavoastră... trei, pentru Ministerul Agriculturii... patru, cinci.

Ministerul Finanţelor - o interpelare adresată din partea domnului Popa Maricel, de la PSD.

Nu-l văd în sală pe domnul deputat.

Atunci, interpelarea rămâne în scris.

Ministerul Educaţiei, o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Am primit.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aţi primit-o, sunteţi mulţumită.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - o interpelare din partea domnului deputat Robert Alecu, neafiliat.

O interpelare la Ministerul Mediului.

Da, îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimate domnule deputat,

Zona Carasuhat se suprapune cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, fiind situată în bioregiunea stepică.

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl "Natura 2000" Mahmudia s-a realizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007.

La baza desemnării acestui sit "Natura 2000" s-au aflat mai multe specii faunistice.

Prin Decizia nr. 750/2024, pronunţată de Tribunalul Tulcea, la data de 19.12.2024, în Dosarul nr. 2003/327/2017, rămasă definitivă prin Decizia Curţii de Apel Constanţa nr. 129/C/06.11.2025, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în solidar cu unitatea administrativ-teritorială Mahmudia şi Consiliul Local Mahmudia, judeţul Tulcea, a fost obligată să refacă digul realizat prin Proiectul post-mediu - "Reconstrucţia ecologică a terenurilor aparţinând domeniului public al Consiliului Local Mahmudia, în cadrul incintei agricole Carasuhat, din Delta Dunării", cu respectarea tuturor exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

De asemenea, solidar cu unitatea administrativ-teritorială Mahmudia, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost obligată ca, până la refacerea digului realizat în cadrul proiectului menţionat anterior, să închidă de îndată canalul care traversează amenajarea agricolă Carasuhat, atât spre Braţul Sfântu Gheorghe, cât şi dinspre Braţul Litcov.

Menţionăm că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu a fost parte în Dosarul nr. 2003/327/2017.

Precizăm că proiectul de reconstrucţie ecologică în baza căruia a fost realizat digul de protecţie a fost implementat de către unitatea administrativ-teritorială Mahmudia, în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În legătură cu aceste hotărâri judecătoreşti, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a formulat contestaţii la executare.

Precizăm că în prezent nu există o evaluare oficială privind costurile reconstrucţiei digurilor, în raport cu evaluarea despăgubirilor care ar putea fi necesare în cazul rezilierii concesiunilor agricole.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem o solicitare din partea doamnei Dascălu Cristina-Emanuela, pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. De fapt, trei interpelări. Dânsa le-a primit în scris şi este mulţumită.

Ministerul Transporturilor - de asemenea, avem trei interpelări din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

A primit răspunsul acestora în scris, e mulţumită.

Şi mai avem ...

Întreb dacă este în sală domnul deputat Mîndrescu Nicolae, de la AUR? Nu este în sală.

Două interpelări pentru Ministerul Transporturilor.

Va primi răspunsul acestora în scris.

Ministerul Justiţiei - avem o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, AUR.

Va primi răspunsul în scris, nefiind în sală.

Ministerul Sănătăţii - de asemenea, o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Va primi acest răspuns în scris, nemaifiind în sală.

Tot Ministerul Sănătăţii - avem o interpelare din partea doamnei deputat Ghorghiu Alina-Ştefania. Nu este în sală.

Va primi răspunsul în scris.

Ministerul Sănătăţii - domnul Ungureanu, doamna Dascălu - două, de fapt, trei, doamna Dascălu. Trei solicitări, trei interpelări din partea doamnei deputat Dascălu şi o interpelare din partea domnului deputat Ungureanu. Aici avem solicitare de amânare, tot din partea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Afacerilor Externe - avem mai multe întrebări/interpelări şi la toate văd că se solicită amânare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - de asemenea, avem mai multe întrebări/interpelări, unde se solicită amânare.

La fel şi de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului - se solicită amânare la întrebările/interpelările formulate.

Aceeaşi solicitare de amânare şi din partea Ministerului Energiei, pentru întrebările/interpelările formulate.

La fel şi din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor europene.

Şi la fel şi de la Cancelaria prim-ministrului - se solicită amânare.

Deci, am finalizat cu răspunsurile întrebărilor şi interpelărilor.