Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnii miniştri care au venit la interpelări să se pregătească, potrivit tabelului care a fost difuzat.

Domnule Damian Brudaşca, aţi adresat o întrebare, nu o interpelare, Ministerului Sănătăţii.

Doamna ministru, răspundeţi dumneavoastră domnului Damian Brudaşca. Este vorba de un comunicat apel al domnului Ioan Stan, reprezentantul persoanelor cu handicap din Cluj Napoca.

Poftiţi.

Doamna Daniela Bartoş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt două interpelări făcute de domnul deputat Damian Brudaşca, ambele vizând, în principal, domenii asemănătoare legate de persoanele cu handicap. La prima dintre ele vă voi răspunde.

În vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu handicap din România, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, împreună cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a formulat numeroase propuneri de amendare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, propuneri ce se discută în prezent în cadrul Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor. Printre aceste propuneri se regăseşte şi aceea de acordare a unui ajutor special lunar în procent de 50% din salariul minim brut pe ţară pentru persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă.

În privinţa unităţilor protejate în care îşi desfăşoară activitatea persoanele cu handicap, s-au făcut propuneri de acordare a unor facilităţi fiscale care să stimuleze aceste unităţi, în sensul încadrării de persoane cu handicap, cu scopul de a reduce numărul de şomeri din rândul persoanelor cu handicap, pe de o parte, iar pe de altă parte de a-i face să se simtă utili, respectându-i astfel atât social, cât şi profesional.

A doua întrebare se referă tot la acelaşi domeniu, şi vă voi răspunde. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/29.06.1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, care necesită protecţie specială se atestă, potrivit criteriilor de diagnostic clinc, diagnostic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, care stabilesc gradul de handicap – uşor, mediu, accentuat sau grav – prin certificat emis de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi, care funcţionează pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap aflate în subordinea SSH-ului. Certificatele emise pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, Secţiunea adulţi. Contestaţia va fi soluţionată prin decizie în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

Deciziile emise de către Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pot fi atacate, potrivit Legii contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

În vederea verificării aspectelor semnalate de către domnul Matula Mihai, s-a dispus ca inspectorul şef al Inspectoratului de stat teritorial pentru persoanele cu handicap Cluj să prezinte o informare cu privire la situaţia acestuia, din cazul în care au rezultat următoarele: domnul Matula a beneficiat până în luna februarie 2001, în baza certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială nr.148/25.01.2000, emis de Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap Cluj, de drepturile acordate persoanelor cu handicap accentuat. A solicitat numai bilete pentru transportul pe calea ferată şi transportul urban, drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.102 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând din luna februarie 2001, nu a mai beneficiat de drepturile prevăzute de lege, deoarece Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap din Cluj nu i-a mai eliberat un alt certificat, datorită faptului că nu se încadra în criteriile stabilite potrivit dispoziţiilor legale.

În urma intervenţiilor făcute de inspectorul şef al Inspectoratului teritorial pentru persoane cu handicap Cluj, pe lângă comisia de expertiză medicală, petentul a fost expertizat şi în luna decembrie 2001 a primit un nou certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap – handicap mediu. Petentul nu a prezentat acest certificat la inspectoratul judeţean, şi nici nu l-a contestat la comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.

În scopul soluţionării situaţiei petentului, s-a dispus reprogramarea de urgenţă a acestuia la Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap adulţi Cluj în vederea reevaluării.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamna ministru.

Mă bucură faptul că problematica supusă atenţiei dumneavoastră a găsit înţelegere, fiind vorba de persoane cu handicap în situaţii pecuniare şi sociale cu totul şi cu totul deosebite.

M-am bucura dacă în cazul apelului pe care l-a transmis reprezentantul Asociaţiei Handicapaţilor din judeţul Cluj, s-ar trece de la faza intenţiilor la faza materializării fie prin hotărâri de Guvern, fie prin alte acte normative, având în vedere gradul de urgenţă deosebită pe care situaţia semnalată o impune.

Oricum, răspunsul primit mai ales în cel de-al doilea caz mă satisface şi ţin să mulţumesc doamnei ministru şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru eforturile de a corecta o situaţie în care un cetăţean al ţării este prejudiciat sau nu este suficient de ascultat de către factorii de decizie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul ministru Pâslaru îi răspunde domnului deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul deputat Adrian Moisoiu întreabă dacă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a solicitat, în calitate de societate culturală, subvenţii din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, în ultimii ani. La această întrebare, am onoarea să răspund că UDMR-ul nu a solicitat niciodată sprijin financiar pentru activităţi culturale sau de altă natură de la Ministerul Culturii şi Cultelor. De altfel, ministerul nu subvenţionează partide politice, uniuni sau alte forme asociative ca atare, ci acordă sprijin proiectelor şi programelor culturale, simpozioanelor, colocviilor, taberelor de creaţie, turneelor şi altor evenimente cultural-artistice. Evident că acestea sunt propuse de fundaţii şi organizaţii culturale, dar criteriul subvenţionării este tematica, oportunitatea, coerenţa programului, semnificaţia valorilor cultivate, eficienţa educativă şi altele. În acest sens, Ministerul Culturii participă ca beneficiar sau donator la programe internaţionale, cum este "Programul de cercetare româno-francez de la Hârşova", programe europene, de exemplu "Culturile europene ale lemnului", programe bilaterale, programe naţionale privind restaurarea monumentelor istorice, cercetări arheologice, automatizarea bibliotecilor publice, programe editoriale sau, cum spuneam, programe ale fundaţiilor şi organizaţiilor culturale, de exemplu proiectul Uniunea Artiştilor Plastici numit "Artele focului", programul "Artele focului" sau expoziţia de fotografii "Ochiul lui Brâncuşi" propus de Fundaţia internaţională pentru cultură, ştiinţă şi morală civilă.

Există, este adevărat, în Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia minorităţilor naţionale cu un program destinat problematicii culturale a minorităţilor în România, program intitulat "Proetnicultura" care, între alte numeroase manifestaţii, organizează aşa-numitele "Zile ale culturii minorităţilor", în care sunt cuprinse manifestări culturale a peste zece minorităţi, dar subvenţii UDMR-ului ca atare, ca persoană juridică, nu a acordat şi nu poate să acorde, cu atât mai mult cu cât această organizaţie, această uniune nu este societate sau fundaţie culturală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Moisoiu, aveţi dreptul să comentaţi acest răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnului ministru secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a acordat, şi aş dori o precizare, dacă se poate. Să înţeleg că nu aţi subvenţionat UDMR-ul, dar proiectele propuse de către UDMR, Ministerul Culturii le-a subvenţionat sau nu? Deci aceasta este ideea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc.

Probabil că această precizare ar trebui făcută de un coleg de la UDMR, pentru că ar trebui să ştim ce este, până la urmă, această uniune.

Uniunea este asocierea comunităţii naţionale maghiare din România. Deci întreaga comunitate maghiară se asociază în vederea apărării, reprezentării, coordonării intereselor ei. Ea este alcătuită din organizaţii teritoriale, din grupuri de opinie şi membri asociaţi. La capitolul "Membri asociaţi" există, între altele, şi organizaţii culturale, organizaţii religioase, organizaţii din învăţământul superior, organizaţii ştiinţifice, organizaţii de femei şi aşa mai departe. În momentul în care una din aceste organizaţii vine cu un program cultural, eu nu am de unde să ştiu dacă ea este asociată în UDMR şi nici nu mă interesează, şi în nici un caz acest criteriu nu poate funcţiona drept motiv de discriminare. Esenţial, prioritar este programul pe care îl propune. De multe ori, sunt într-adevăr programe care sprijină identitatea, valorile culturale ale etniei maghiare şi aşa mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca va primi răspuns de la domnul Iacob Zelenco.

Vă rog.

Domnul Iacob Zelenco:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Memoriul menţionat în întrebarea domnului deputat Brudaşca are legătură cu memoriul înaintat de domnul Vlad Horia, referitor la o notificare formulată în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 de la domnul Vlad Horia. Este important de precizat că, alături de semnatarul principal al notificării, calitatea de urmaşi ai foştilor acţionari ai "Vlad şi Compania S.A. Cluj", o invocă şi alte persoane, şi anume Niculescu Lucian Dan, Niculescu Costion Sandu şi Vlad Lucia Minodora.

În ceea ce priveşte soluţionarea propriu-zisă a notificării, vă facem cunoscut că, în cazul de faţă, sunt incidente dispoziţiile art.32 din Legea nr.10/2001 care prevede posibilitatea pentru foştii asociaţi sau acţionari de a fi despăgubiţi. Astfel, persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin Legea nr.119 din 1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii, constând în acţiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate, sau, cu prioritate, la altă societate comercială care este tranzacţionată pe piaţa de capital. Am citat din lege. Acest text de lege lasă să se înţeleagă că acordarea măsurilor reparatorii constând în acţiuni se va face atât la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate, cât şi la o altă societate comercială.

Întrucât, la data prezentei, Societatea Comercială Cartimez S.A. Cluj Napoca, care este succesoarea "Vlad & Company S.A. Cluj", este o societate comercială integral privatizată şi, în acest caz, măsurile reparatorii nu mai pot consta în acordarea de acţiuni la această societate comercială, urmând a se acorda acţiuni la alte societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital.

Este de menţionat faptul că privatizarea societăţii la care ne referim a fost finalizată în cursul anului 2000, înainte de adoptarea Legii nr.10/2001. Măsurile reparatorii prevăzute de această lege se vor acorda însă numai după dovedirea calităţii de fost asociat sau acţionar al unei persoane juridice naţionalizate sau de moştenitor al unei astfel de pesoane, conform art.3 lit.b) din legea menţionată. Dovedirea faptului că nu s-au acordat despăbugiri ulterior momentului naţionalizării, stipulată în art.32 alin.3, precum şi dovedirea faptului că societatea comercială la care se face referire este cea care a preluat patrimoniul fostei "Vlad & Company S.A. Cluj", şi nu în ultimul rând pentru stabilirea clară a drepturilor, ataşarea structurii acţionariatului persoanei juridice naţionalizate, act prin care să rezulte fără echivoc participaţia foştilor asociaţi sau acţionari.

În afară de aceste aspecte, în cazul revendicărilor care se întemeiază pe dispoziţiile art.32 din lege, subliniem că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile Legii nr.287/1947 privind reforma monetară, act normativ în urma căruia s-a pus capăt fluctuaţiei monedei naţionale şi ale Legii nr.303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor comerciale, act normativ care a venit ca o completare a Legii nr.287/1947. Aceste dispoziţii vor putea face aplicabil Ordinul nr.3/2001 emis de Banca Naţională a României privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001.

În ce priveşte solicitarea persoanelor îndreptăţite de a primi măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru utilaje şi instalaţii preluate cu ocazia naţionalizării, se face trimitere la dispoziţiile art.6, alin.2 care prevede că măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.

Coroborând textul de lege de mai sus cu decizia menţionată, apreciem că, în cazul de faţă, este exclusă acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru aceste utilaje şi instalaţii, dat fiind că, potrivit precizării făcute de Societatea comercială "Cartimez" SA din Cluj, utilajele preluate la acea dată au fost deja demult casate şi înlocuite.

În vederea susţinerii notificării, persoanele îndreptăţite beneficiază de un termen de 18 plus 6 luni, în care au posibilitatea de a-şi completa dosarul cu actele menţionate, astfel după cum se prevede şi în art.23, alin.1, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, cele două termene prevăzute de lege cu privire la soluţionarea notificărilor nu pot fi analizate separat.

Faţă de cele prezentate, mai adaug că aceste precizări au fost transmise petentului de către instituţia noastră, respectiv APAPS.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca. Un scurt comentariu.

Domnul Damian Brudaşca:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului ministru Zelenco pentru faptul că s-a prezentat pentru citirea acestui text. Din păcate, este vorba de un text, şi nu de un răspuns. Domnia sa, dacă ar fi citit anexa întrebării pe care am adresat-o, ar fi găsit acolo, în anexă, toate documentele care să răspundă chiţibuşăriilor cu care s-a conceput acest răspuns.

Am sentimentul că acest răspuns atât de complex a fost gândit doar pentru faptul că, în spatele acestei afaceri, se găseşte un marcant om politic din partidul de guvernământ şi, în consecinţă, cred că se urmăreşte aplicarea legii în două viteze, una pentru restul populaţiei ţării şi alta pentru cetăţenii care sunt parte a guvernării actuale.

Eu aş dori să atrag atenţia că este vorba de un caz în care se va dovedi buna-credinţă a actualei puteri în ceea ce priveşte restituirea necondiţionată şi nemotivată, de maniera în care a făcut-o domnul ministru, a proprietăţilor pe care tot statul român le-a luat în mod abuziv.

Sper că nu asistăm la o nouă naţionalizare la fel de abuzivă ca şi prima, doar pe considerentul că avem de-a face cu un simplu cetăţean, şi nu cu unul dintre marcanţii oameni politici ai momentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Alexe Ivanov pentru domnul Nicolae Ionescu.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiţi.

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi. Şi, pentru a câştiga timp, vă rog să-i răspundeţi apoi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la situaţia domnului Paştiu Nicolae din Sibiu, privind situaţia acestuia locativă, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse de direcţia de specialitate, am constatat că susţinerile referitoare la situaţia domnului Paştiu Nicolae nu se confirmă, deoarece nu există nici o hotărâre judecătorească din care să rezulte că acesta ar urma să fie evacuat.

Analizând dosarele referitoare la restituirea către moştenitorii foştilor proprietari ai imobilului din Sibiu, Str.9 Mai nr.83, s-a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile legale în materie astfel cum erau reglementate la data formulării acţiunilor.

Prin sentinţa nr.2460/31 martie 1994, pronunţată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr.9726/1993, a fost admisă acţiunea reclamantei Petică Roman Victoria împotriva statului român, reprezentat prin Consiliul local Sibiu, s-a constatat nulitatea încheierii de intabulare nr.1440/1964 a statului român, prin naţionalizare şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare de Carte funciară. Hotărârea a rămas definitivă şi executorie, prin respingerea apelului formulat de către Consiliul local Sibiu, prin Decizia civilă nr.732/14 iulie 1994 pronunţată de Tribunalul Sibiu. Sentinţa menţionată a fost executată, reclamanta intabulând dreptul său de proprietate în Cartea funciară şi înscriind o parte din apartamentele ce compuneau imobilul în aceasta.

De altfel, Consiliul local Sibiu nu a mai uzat de cel de al treilea grad de jurisdicţie, neexercitând calea de atac a recursului. Recursul în anulare a fost promovat de procurorul general la 24 august 1995 şi a fost admis de Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia nr.414/14 februarie 1996, însă a vizat aspectul legat de competenţa materială a instanţelor judecătoreşti cu privire la soluţionarea cauzelor care aveau ca obiect revendicarea imobilelor naţionalizate. Considerând că hotărârile au fost pronunţate cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, a casat sentinţa Judecătoriei Sibiu şi a respins acţiunea formulată de către Petică Roman Victoria.

Statul român nu a solicitat rectificarea Cărţii funciare, în baza Deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 februarie 1996. La data de 25 martie 1998, deci peste 2 ani, Primăria municipiului Sibiu a soluţionat rectificarea Cărţii funciare şi notarea dreptului de proprietate a statului, însă Judecătoria Timişoara, învestită cu judecarea pricinii prin strămutare, a respins acţiunea, prin Sentinţa civilă nr.289/10 ianuarie 2000, în Dosarul nr.16204/1999, deoarece a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.69/1991 a administraţiei publice locale modificată, care prevede expres că titularul dreptului de proprietate este Consiliul local, ca organ colegial, şi nu Primăria, care este organ executiv.

Această hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă, ca urmare a exercitării căilor de atac. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Timişoara nu a anulat Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie ce s-a pronunţat cu privire la acţiunea introdusă de Primăria municipiului Sibiu, iar domnul Paştiu Nicolae nu figurează ca parte în nici unul din dosarele la care ne-am referit mai sus. Situaţia chiriaşilor din imobilele restituite foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora a fost reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr.40/1999 şi Legea nr.10/2001, care instituie măsuri de protecţie a drepturilor acestora, în sensul prelungirii contractelor de închiriere existente pe o durată de 5 ani, astfel că nu se poate problema evacuării unui chiriaş în condiţiile în care acesta deţine un contract de închiriere legal încheiat.

Problema locativă a domnului Paştiu Nicolae excede competenţele Ministerului Justiţiei şi ale instanţelor de judecată, fiind de competenţa organelor locale ale administraţiei publice locale şi Societăţii de administrare a fondului locativ de stat din respectiva localitate.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca şi, pe urmă, colegii noştri vor face comentarii.

Sunteţi de acord?

Domnul Nicolae Ionescu (din sală):

Da.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la măsurile dispuse pentru respectarea şi aplicarea Legii nr.16/1996 a arhivelor naţionale, vă comunicăm următoarele.

Aşa cum v-am prezentat şi în răspunsurile noastre anterioare, este adevărat că au existat şi există încă disfuncţionalităţi privind arhivele instanţelor judecătoreşti, situaţie ce a condus la deteriorarea şi degradarea unor documente.

În cursul ultimilor 50 de ani, datorită trecerii timpului şi schimbării sistemului politic, s-au creat premisele distrugerii şi chiar dispariţiei multor documente. Din verificările dispuse, s-a constatat că, la data de 19 decembrie 2001, Parlamentul României – Camera Deputaţilor, prin expert parlamentar Vasile Rus, a solicitat, din dispoziţia dumneavoastră, Judecătoriei Cluj-Napoca eliberarea unei copii legalizate a Încheierii de predare a succesiunii nr.G-855/1944 a Judecătoriei populare mixte Huedin, în vederea elaborării, de către dumneavoastră, a unei monografii a comunei Ciucea.

Urmare a investigaţiilor efectuate, vi s-a comunicat, de către Judecătoria Cluj-Napoca, copia certificatului de moştenitor nr.585/1988, singurul act găsit în Arhiva instanţei, referitor la prezenţa la Ciucea a poetului şi omului politic Octavian Goga. La data de 5 februarie 2002, urmare a revenirii dumneavoastră, vi s-a răspuns, cu adresa nr.4712-A din 5 martie 2002, în sensul că Arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca deţine actele fostului Notariat de Stat Cluj din perioada 1954 – 1995, perioadă în care au funcţionat notarii de stat. Anterior acestei perioade, au funcţionat notarii publici, care au predat arhivele proprii la Arhivele Statului, cărora urmează să vă adresaţi pentru obţinerea documentului solicitat.

În prezent, Ministerul Justiţiei derulează un program de computerizare şi informatizare a tuturor instanţelor judecătoreşti, program care are în vedere nu numai înregistrarea datelor, ci şi arhivarea şi conservarea documentelor existente. Odată cu extinderea şi perfecţionarea acestui program, care este deja în desfăşurare, sperăm ca disfuncţionalităţile care sunt semnalate să fie înlăturate, aceasta fiind una din preocupările constate ale Ministerului Justiţiei.

Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Întâi domnul Nicolae Ionescu.

Sunteţi de acord cu răspunsul?

Domnul Nicolae Ionescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Atunci, domnul Damian Brudaşca doreşte.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Eu sunt de acord cu faptul că mi s-a dat răspuns, evident cu multă întârziere, de către instituţia căreia m-am adresat, dar ceea ce am vrut eu să atrag atenţia ministerului este faptul că au dispărut şi dispar documente, unele dintre ele foarte importante, care produc efecte negative asupra cetăţenilor, care nu-şi mai pot demonstra, atunci când este cazul, dreptul de proprietate asupra unor bunuri ce le-ar reveni.

În cazul de faţă, ceea ce n-a răspuns ministerul este cine va suporta consecinţele şi ce consecinţe se aplică, legal, pentru asemenea situaţii.

Îl informez pe domnul ministru, şi implicit ministerul, cu acest prilej, că Arhivele Statului Cluj, pe care le-am consultat în repetate rânduri, nu dispun de documentele pe care mi le recomandaţi să le găsesc acolo. Problema este, pe viitor, ce se va întâmpla în cazul acestor arhive.

Şi o altă problemă pe care doresc să i-o aduc la cunoştinţă domnului ministru, tot legat de acest aspect. La Cluj s-au făcut reparaţii la clădirea care găzduieşte atât Judecătoria, Tribunalul şi Curtea de Apel. Din păcate, nu s-au făcut reparaţii şi la subsol, acolo unde sunt aruncate de-a valma depozite întregi de documente care au o importanţă deosebită. De aceea cred că este bine ca, odată cu aceste verificări, să se gândească şi soluţii practice şi resurse financiare care să elimine repetarea situaţiei la Cluj şi în alte locuri din ţară, pentru a nu aduce prejudicii cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Fleşariu va răspunde, în continuare, la trei întrebări ale...

Domnul Ionel Fleşariu:

Patru.

Domnul Valer Dorneanu:

Patru, ale domnului deputat Damian Brudaşca.

Domnul Ionel Fleşariu:

Voi răspunde, mai întâi, la întrebarea înregistrată la nr.431-A de anul acesta.

Practic, întrebarea are două părţi sau, mai bine zis, e o întrebare care se împarte în două.

Privitor la consilierul Vasile Cerbu, vă precizăm, stimate domnule deputat, că, potrivit art.60, alin.1, lit.c) din Legea nr.215 de anul trecut, în cazul schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, mandatul de consilier încetează de drept. În astfel de cazuri, consiliul local adoptă, la iniţiativa primarului sau a oricărui consilier, o hotărâre prin care constată încetarea mandatului. Vă precizăm însă că este necesar, în asemenea situaţii, ca schimbarea domiciliului să fi fost operată în actul de identitate al consilierului în cauză, potrivit reglementărilor existente în acest domeniu.

La a doua întrebare, referitor la faptul că unele comisii de specialitate ale consiliilor locale din judeţul Cluj nu au ţinut, de la constituire şi până în prezent, decât o singură şedinţă, deşi consilierii în cauză au încasat indemnizaţia cuvenită, vă sugerăm, stimate domnule deputat, să sesizaţi Camera de Conturi a judeţului Cluj, singurul organ abilitat de lege să controleze şi să stabilească dacă indemnizaţia s-a încasat în mod legal.

Vă reamintim, stimate domnule deputat, că autorităţile administraţiei publice locale din România sunt organizate şi funcţionează pe baza principiului constituţional al autonomiei locale. Cazul relatat de dumneavoastră s-ar putea să îmbrace şi unele aspecte penale. Aşa fiind, vă rugăm să sesizaţi organele abilitate ale statului. Ministerul Administraţiei Publice nu are stabilite, prin lege, competenţe cu privire la exercitarea controlului asupra modului de funcţionare a consiliilor locale. Asemenea competenţe au existat în România înainte de Revoluţie, atunci când autorităţile administraţiei publice locale erau subordonate ierarhic, din treaptă în treaptă, până la Guvern, respectiv la fostul Consiliu de Stat, ceea ce nu mai este cazul în prezent.

Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cozmâncă.

În legătură cu întrebarea înregistrată la nr.448-A din acest an, referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Camera Deputaţilor la numărul de mai sus, prin care se solicită precizări în legătură cu modul în care au acţionat prefecţii din unele judeţe, faţă de acţiunile apreciate de domnia sa ca ilegale, desfăşurate de persoane şi formaţiuni politice menite să influenţeze rezultatele recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări.

Una din principalele atribuţii stabilite prin lege, în responsabilitatea prefectului, este aceea de a veghea la respectarea şi aplicarea legii. Modul concret în care reprezentanţii Guvernului în teritoriu au acţionat în îndeplinirea acestei atribuţii, în general şi în special problema ce constituie subiectul întrebării, denotă preocuparea atentă ca nimeni să nu fie mai presus de lege.

Potrivit H.G. nr.504 şi 680 din 2001, recenzorii aveau obligaţia de a consemna declaraţiile persoanelor recenzate, iar opţiunile acestora sunt înregistrate în formularele de recensământ, cu asigurarea confidenţialităţii datelor.

Problema acordării unor sume de bani liderilor de etnie romă din judeţul Cluj, pentru a-i determina pe romii din Transilvania, şi cu precădere pe cei din municipiul Cluj-Napoca, să se declare unguri nu poate fi considerată veridică, dacă nu este însoţită de probe materiale. Am fi apreciat, în mod deosebit, dacă asemenea informaţii concrete erau semnalate, la vremea potrivită, autorităţilor competente în domeniu.

În legătură cu distribuirea unor fluturaşi în rândul populaţiei de origină maghiară, dar şi al romilor, cunoaştem că s-au distribuit unele pliante în limba maghiară, din textul cărora rezultă că se face o popularizare a recensământului pentru cetăţenii de etnie maghiară, evidenţiindu-se importanţa acestei acţiuni.

Avem convingerea că, în măsura în care interveneau elemente contrare cadrului legal în vigoare, autorităţile competente se sesizau din oficiu şi acţionau în consecinţă.

Guvernul României a luat măsurile necesare ca întreaga populaţie a ţării să cunoască importanţa organizării şi desfăşurării recensământului populaţiei şi locuinţelor din România. Rezultatul acestor demersuri a fost probat de desfăşurarea recensământului într-un climat de cooperare şi atitudine civică responsabilă, în condiţii de transparenţă şi încredere.

În concluzie, apreciem că, în cuprinsul întrebării domnului deputat Damian Brudaşca, se regăsesc afirmaţii generale fără acoperire, vădit tendenţioase şi cu accentuată tentă politică.

Ar fi de dorit ca domnul deputat să precizeze sursele de informaţii şi probele pe care se întemeiază afirmaţiile domniei sale dar care nu au fost nominalizate în textul întrebării. Dacă domnia sa a avut cunoştinţă despre cele afirmate, avea obligaţia, de cetăţean al României şi deputat în Parlament, să înştiinţeze de îndată organele abilitate să vegheze la siguranţa naţională a statului român.

O a treia întrebare se referă la modul de finanţare a acţiunilor de recensământ. Cu privire la finanţarea operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări. Prin H.G. nr.680/2001, s-a aprobat un buget de 850,9 miliarde lei, în vederea pregătirii, organizării şi efectuării recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2002, cu următoarea defalcare: 147,6 miliarde lei în anul 2001, 703,3 miliarde lei în anul 2002. Judeţului Cluj i s-au repartizat 1,639 miliarde lei în anul 2001 şi 21,035 miliarde lei pentru anul 2002, din sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale.

Formularea din întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca cu privire la faptul că preşedintele Consiliului judeţean Cluj, domnul Şerban Graţian, ar fi dispus, prin referatul nr.1476/2002, reducerea la 13 miliarde 153.750 lei a sumei alocate pentru recensământ, denotă carenţe în documentarea şi informarea cu privire la reglementările specifice domeniului, actele normative şi procedurile specifice funcţionării unei instituţii a administraţiei publice locale.

Preşedintele Consiliului judeţean nu întocmeşte referate pentru repartizarea unor fonduri; potrivit art.117, alin.1 din Legea administraţiei publice locale, în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. În realitate, alocarea şi repartizarea fondurilor pentru recensământ de către Consiliul judeţean au fost realizate în concordanţă cu prevederile legale, prin Hotărâre a Consiliului judeţean, corelată cu posibilităţile financiare ale bugetului acestui judeţ.

Grija pentru utilizarea eficientă a banului public transpare, pentru observatorul nepărtinitor, şi din prevederile art.19, alin.4 din H.G.nr.680/2001, prin care hârtia aflată în păstrarea prefecturilor, rămasă de la alegerile generale din anul 2000, a fost folosită pentru tipărirea unor părţi ale instrumentarului de recensământ.

În concluzie, susţinem că activitatea desfăşurată de Consiliulul judeţean Cluj, în pregătirea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Şi, în sfârşit, un ultim răspuns, la o ultimă întrebare formulată de domnul deputat, formulăm următorul răspuns la această întrebare. Prin întrebarea formulată, domnul deputat solicită sprijinul Ministerului Administraţiei Publice pentru a se stabili modul de cheltuire a unor sume prevăzute în bugetul judeţului Cluj.

Cu părere de rău, stimate domnule deputat, vă informăm că nu suntem în măsură să vă acordăm sprijinul solicitat, întrucât ministerul nostru nu are stabilite, prin lege, competenţe de control financiar. Aşa cum se stabileşte prin Legea nr.94/1992, modificată şi republicată în anul 2002, asemenea competenţe revin Curţii de Conturi. Potrivit art.16 din acest act normativ, Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a surselor financiare, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi, rog să se reţină, al unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit art.17 din aceeaşi lege, lit.a), Curtea de Conturi controlează formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Iată, deci, stimate domnule deputat, că legea nu ne permite să intervenim acolo unde competenţele au fost stabilite în sarcina altor organe ale statului. A proceda altfel, aşa cum ne cereţi în întrebare, înseamnă a nesocoti principiile care stau la baza statului de drept. Sinceri să fim, nu ne putem permite o astfel de conduită.

Cu stimă, Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg Damian Brudaşca, ...

Domnul Damian Brudaşca:

Telegrafic.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiţi mai telegrafic, pentru că mai aveţi dumneavoastră de primit încă două răspunsuri şi mai sunt încă 21 de colegi care vor să pună scurte interpelări.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Sunt nevoit să constat, pe de o parte, o anumită maliţiozitate în formularea răspunsurilor, ca să nu o caracterizez altfel, pe de altă parte constat chiar o lipsă de documentare, în formularea respectivă, o lipsă de bunăvoinţă şi de bună-credinţă în întocmirea unor asemenea situaţii.

Înţeleg că ministerul condus de domnul Cozmâncă şi reprezentat de domnul Fleşariu este iritat de prezenţa mea la microfon, dar, pentru aceasta, nu trebuie să se ascundă după vorbe mari şi după texte de lege, care nu le dau dreptul să nu se implice în modul de desfăşurare a activităţii în teritoriu.

Îl informez, în legătură cu obiectul primei întrebări, că, spre exemplu, Ministerul de Interne face cercetări şi mi-a confirmat, printr-o scrisoare că, într-adevăr, acest cetăţean Vasile Cerbu nu mai este locuitor al comunei Petreşti şi nu văd de ce domnul secretar de stat nu dă curs unor asemenea situaţii sau de ce nu a efectuat personal ministerul o asemenea verificare.

În legătură cu celelalte aspecte, constat, de la bun început, aşa cum precizam, şi reaua credinţă şi interpretarea după bunul plac. Eu nu am cerut să mă sprijine pe mine, ci să sprijine legea, ca ea să nu fie maltratată şi batjocorită de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu.

Dacă pe domnul ministru nu-l interesează şi vrea să facă aluzii răutăcioase la perioada dinainte de 1989, nu are decât s-o facă, dar, prin aceasta, dovedeşte, încă o dată, că se descalifică în funcţia pe care încă o reprezintă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Pavel Abraham, vă rog să răspundeţi la cele două întrebări ale domnului Damian Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să încerc să-i dau răspunsul domnului deputat Damian Brudaşca.

O primă întrebare, transmisă nouă cu nr.A-2503/2002. La data de 25 octombrie 1999, numitul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, Str.Buşteni nr.14, a înfiinţat Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, Galaţi, Agenţia Cluj-Napoca, cu un depozit de 10 milioane lei. Depozitul a fost înfiinţat în baza contractului de depozit bancar nr.56/25 X 1999, cu termen de o lună de zile, respectiv până la 25.XII 1999.

La capitolul "Clauze", rubrica "Litigii", contractul prevede că, şi citez: "Eventualele litigii ivite între părţi, pe parcursul derulării contractului, vor fi rezolvate pe cale amiabilă. În cazul nerezolvării pe această cale, litigiile vor fi de competenţa instanţelor judecătoreşti ale municipiului Galaţi".

La data de 6 VI 2000, Cooperativa de credit Banca Populară Minerva a intrat în încetare de plăţi. Ca urmare, deponenţii la această societate au depus peste 1.000 de plângeri la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Galaţi, formulată împotriva numitului Mitrofan Daniel, fost preşedinte şi a celorlalţi membri ai conducerii Cooperativei de credit amintite, reclamându-se un prejudiciu de circa 88 de miliarde de lei.

Pe baza acestor plângeri, s-a constituit lucrarea penală nr.227647/2000, ale cărei acte premergătoare, şi aceasta precizez datorită faptului că părţile vătămate erau din toată ţara, au necesitat, pentru a fi îndeplinite, o perioadă mai lungă de timp, în concret, astfel de acte efectuându-se inclusiv pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2001.

La data de 6 VIII 2001, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Mitrofan Daniel, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în dauna avutului privat şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea că, din dispoziţia sa, Cooperativa de credit a făcut publicitate pentru depozite cu dobânzi atractive, în vederea atragerii cât mai multor deponenţi.

Totodată s-a probat faptul că nu au fost respectate clauzele contractuale referitoare la răspunderea depozitarului faţă de deponenţi în ceea ce priveşte plata dobânzilor şi lichidarea depozitelor.

La data de 26.03.2002, dosarul penal nr.00464/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Din verificările efectuate rezultă că deponentul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca nu a uzitat de clauza contractuală de a se adresa unei instanţe judecătoreşti şi nici nu a formulat plângere penală împotriva conducerii băncii.

În prezent, Banca Populară Minerva se află în lichidare judiciară, motiv pentru care, în măsura în care doreşte, domnul Chiorean Ioan se poate înscrie la masa credală pentru recuperarea sumelor din conturile acestei bănci, deschisă pe perioada unei astfel de proceduri în baza contractului de depozit. De asemenea, se poate înscrie la masa credală şi cu majorările de întârziere şi dobânzile aferente. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus.

Şi aş ţine personal să fac o precizare, să-i mulţumesc domnului deputat pentru felul în care colaborăm, aceasta nu pentru a întreţine discuţia anterioară, deşi am discutat cu domnia sa cu privire la un răspuns anterior pe care l-am dat ulterior în scris, exact contrariul afirmat, deşi ne-am înţeles amândoi şi este mulţumit de acel răspuns.

La a doua interpelare a domniei sale avem următorul răspuns.

În legătură cu întrebarea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.449 A/25.03.2002 şi transmisă instituţiei noastre, avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă următoarele: verificările efectuate de către organele abilitate asupra aspectelor sesizate în cuprinsul întrebării de referinţă, prin care semnalaţi un posibil, în opinia dumneavoastră, caz de evaziune fiscală în care ar fi fost implicat domnul colonel Pop Puşcaş Teodor, şeful Poliţiei municipiului Cluj-Napoca, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, autentificat printr-o încheiere de Biroul notarului public Laura Bârsan Moigrădean, nu au confirmat săvârşirea de către ofiţerul în cauză a vreunei infracţiuni de genul celei menţionate.

În acest sens, precizăm că înstrăinarea de către ofiţer împreună cu cei trei fraţi ai săi a cotei de proprietate patru şesimi din imobilul situat în comuna Baciu, sat Popeşti nr.34, judeţul Cluj, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Pentru a vă edifica asupra situaţiei reale de fapt şi de drept, vă informez că evaluarea preţului terenului stabilit de către părţile contractante la 5 milioane de lei, care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, s-a realizat prin considerarea nivelului preţului mediu de vânzare la data perfectării actului, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului României nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială pe baza unui raport de expertiză tehnică, aşa după cum rezultă din adresa nr.13/03.04.2002 a aceluiaşi birou notarial public, anexată în copie.

Referitor la vânzarea casei părinteşti, evaluată la 15 milioane de lei, precizăm că la stabilirea preţului s-au avut în vedere mărimea construcţiei, două camere şi bucătărie, data construirii – 1950-60, precum şi faptul că, fiind nelocuită de mai mulţi ani, la data vânzării se afla într-o accentuată şi continuă stare de degradare. Faptul că înstrăinarea imobilului s-a efectuat în condiţiile prezentate, este atestat şi de către cumpărătorul Mile Ştefan Mircea, potrivit declaraţiei pe care o avem în copie.

Faţă de cele prezentate, rezultă că nu există nici un element care să susţină afirmaţiile privind încălcarea legii în cursul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a cotei părţi din imobilul menţionat în sensul vânzării acesteia pe un preţ mai mare decât cel declarat de către domnul colonel Pop Puşcaş Teodor şi fraţii acestuia. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general. Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc domnului general pentru primul răspuns. Într-adevăr, acesta dovedeşte preocupare, seriozitate şi competenţă. Aşa l-aş fi dorit de la bun început, cu detalii din care să rezulte interesul ministerului pentru a nu se permite unui escroc să-şi bată joc de sărăcia unor cetăţeni, aşa cum este domnul Chiorean Ioan. Domnia sa nu a cunoscut aceste elemente, îl voi sprijini să facă demersurile necesare pentru a intra în posesia a cel puţin o parte din veniturile care i-au fost subtilizate.

În ceea ce priveşte al doilea răspuns, sunt nevoit, domnule general şi secretar de stat, să vă contrazic. În data de 19 martie a.c., la Judecătoria Cluj-Napoca, unde domnul colonel Pop Teodor Puşcaş a prezentat acel document pe care vi l-am trimis în anexă, domnia sa a recunoscut în faţa instanţei şi a celor prezenţi că este în cunoştinţă de cauză cu privire la prevederile art.12 din Legea 87/1999 privind evaziunea fiscală, asumându-şi consecinţele legale ale unei asemenea declaraţii.

Constat însă că în privinţa acestui personaj, ministerul dumneavoastră are interese speciale de a-l scoate "basma curată" ori de câte ori este pe lângă lege. Nu înţeleg de ce un reprezentant care ar trebui să fie model în privinţa respectării legii este făcut ca la Nufărul, curat, dar poate că sunt alte interese pe care, deocamdată, îmi permit să nu le aduc la cunoştinţa opiniei publice şi a dumneavoastră, o voi face-o cât de curând cu documente foarte clare, indubitabile pe care nu ştiu cu ce "pur universal" sau alte substanţe veţi reuşi să le ştergeţi. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului Metin Cerchez i-aţi comunicat răspunsul scris. Doriţi să mai faceţi vreo remarcă la precizările domnului deputat?

Domnul Pavel Abraham:

În legătură cu precizarea domnului deputat aş ţine să arăt doar faptul că precizarea într-o audiere că cel audiat a luat la cunoştinţă de faptul că, dacă nu spune adevărul, săvârşeşte infracţiunea de evaziune fiscală, în referire la Legea 87, este o formulă uzitată frecvent în actele notariale. De fapt, a şi semnat în actul notarial acest lucru că a luat la cunoştinţă de acest fapt, dar aceasta nu înseamnă că recunoaşte că nu ar fi respectat dispoziţiile legale, că îşi asumă răspunderea dacă se constată contrariul.

Ca urmare, dacă sunt alte probe, Ministerul de Interne stă la dispoziţia domnului deputat cu probe şi fapte şi sigur că vom lua măsurile care se impun. Vă mulţumesc.

Cu privire la domnul deputat Metin Cerchez, eu am răspunsul, nu ştiu dacă domnia sa este în sală. Atunci, dacă îmi permiteţi, o să-i trimitem răspunsul scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, trimiteţi-i răspunsul în scris. Bine, mulţumesc.

Domnul Pavel Abraham:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimaţi colegi, la prezentarea pe scurt a interpelărilor pentru şedinţa următoare. Domnul Anton Ionescu este? Domnul Damian Brudaşca. L-aţi depus. Domnul Boc l-a depus. Domnul Mircea Costache. Rugămintea este: enunţaţi doar obiectul interpelării şi o dezvoltaţi data viitoare.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administraţiei publice Octav Cozmâncă, domnului Ioan Rus, ministrul de Interne, doamnei Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei şi se referă la sesizarea unui grup de cetăţeni din comuna Brăieşti, judeţul Buzău, care se plâng de gravele abuzuri săvârşite de primarul comunei, Constantin Dragoe. Plângerea lor este semnată de 188 de cetăţeni şi se învederează între altele faptul că primarul din comuna Brăieşti, Constantin Dragoe, a fost pedepsit cu închisoare pentru 9 ani, dar el funcţionează bine merci şi îşi permite să continue sarabanda abuzurilor şi să conducă discreţionar primăria comunei.

Las în scris celelalte detalii, inclusiv tabele nominale, semnate de cetăţeni, alte documente care probează că sesizările cetăţenilor sunt îndreptăţite. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul Ioan Sonea. Tot aşa, v-aş ruga doar obiectul interpelării.

Domnul Ioan Sonea:

Da, sigur. Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi se referă la o temă pe care am mai abordat-o în urmă exact cu un an şi este vorba despre acreditarea învăţământului preuniversitar cooperatist. Detaliile sunt cuprinse în material.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul Călin Popescu Tăriceanu. Domnul Iancu Hotea a lăsat în scris. Domnul Adrian Moisoiu. Domnul Iancu Holtea, poftiţi.

Domnul Iancu Holtea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Prima interpelare se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi se referă la salariaţii fostelor IAS-uri care nu şi-au mai primit de fapt de multă vreme salariile. Dezvoltarea o fac data viitoare.

A doua interpelare se referă la militarii angajaţi pe bază de contract, în speţă angajaţii Unităţii Militare 01068 Vânju Mare; este vorba de 73 de angajaţi care, deşi au plătit toate dările către stat CAS, ajutor de şomaj, ş.a.m.d., fiind disponibilizaţi cu data de 1 aprilie 2002, ei nu se încadrează nici în Legea 76 din 2002, nici în ordonanţa care se referă la disponibilizarea cadrelor militare şi nu primesc nici ajutor de şomaj, nici salarii compensatorii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi are două întrebări. La o întrebare precedentă de acum câteva săptămâni privind transformarea Liceului Bolyai Farcaş din Târgu Mureş din liceu mixt cu secţii în limba română şi în limba maghiară în liceu numai cu predare în limba maghiară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin răspunsul dat de domnul secretar de stat Vasile Molan, a adus la cunoştinţă că încă nu s-au stabilit cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar următor. Mass-media de săptămâna trecută prezintă protocolul de colaborare judeţean Mureş, semnat între UDMR şi PSD, prin care se aduce la cunoştinţă că în anul şcolar 2002-2003, Liceul Bolyai Farcaş din Târgu Mureş va funcţiona numai cu clase în limba de predare maghiară, în acest scop urmând să se facă schimburi de clase între Colegiul naţional Alexandru Papiu Ilarian şi Liceul Bolyai Farcaş din Târgu Mureş. Dacă astăzi se insistă pentru universităţi şi licee numai în limba maghiară, în viitor vor exista solicitări pentru separarea copiilor încă din grădiniţe şi şcoli generale, deci, crearea de lumi paralele.

Doamnă ministru, cui serveşte aceasta?! Vă am în memorie atunci când eraţi în opoziţie, aveaţi o cu totul altă părere. Să consider că astăzi România este guvernată de UDMR, care foloseşte drept paravan PSD-ul?

A doua întrebare. Calendarul mişcării personalului didactic din anul şcolar 2002-2003 recomandă inspectoratelor şcolare judeţene nerespectarea Legii statutului cadrelor didactice care permite cadrelor didactice care ajung la vârsta pensionării, prelungirea activităţii lor cu până la 3 ani, pe baza recomandării Consiliului de administraţie al şcolii şi aprobării inspectoratului şcolar judeţean. Făcând abstracţie de considerentele economice, nu apreciaţi că această măsură de renunţare la profesori cu experienţă la catedră de 35-40 de ani şi cu grad didactic I este în detrimentul calităţii învăţământului? Să înţeleg că şcoala românească renunţă la performanţă? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Afrăsinei Viorica.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

În data de 21 martie 2002, România a deschis negociere la capitolul 22 Mediu, lucru deosebit de important, ţinând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea aquis-ului comunitar în legislaţia naţională reprezintă o etapă importantă în drumul României spre integrare europeană, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datorită costurilor imense pe care le implică. Una din pârghiile de bază pentru transpunerea în practică a legislaţiei comunitare o constituie activitatea de inspecţie şi control al modului de respectare a legislaţiei de mediu în vigoare.

Ţinând cont de faptul că perioada de tranziţie spre economia de piaţă nu s-a încheiat şi că implementarea legislaţiei de mediu este în curs de realizare, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislaţiei comunitare şi care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu? Când va deveni operaţională această structură? Vă mulţumesc.

Totodată, domnule preşedinte de şedinţă, având în vedere că mă aflu la microfon, vă rog să-mi permiteţi să fac o intervenţie de procedură în conformitate cu prevederile Regulamentului. Numai în cazul în care timpul permite se poate citi la tribună, se pot prezenta la tribună două interpelări, altfel, într-o şedinţă de interpelare, un deputat nu poate prezenta decât o singură interpelare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna colegă. Doamna Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul interpelării mele este acela al educaţiei de prevenire a consumului de droguri în şcoli. Aflăm din presă şi suntem informaţi de către colegii noştri profesori şi medici că în ţara noastră impactul drogurilor este tot mai alarmant. Lor le cad victimă tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11-12 ani. Se pare că instituţiile statului se mulţumesc să înregistreze fenomenul, dar reacţionează cu încetineală sau nu reacţionează deloc pentru prevenirea lor. Ne aşteptăm ca o dată semnalate primele cazuri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării să fi reacţionat imediat şi să fi răspuns cu un plan naţional de educaţie contra consumului de droguri şi ca acest plan să intre deja în viaţa de zi cu zi a şcolilor.

Dacă fumatul şi chiar alcoolul sunt o realitate hâdă în şcolile româneşti, aceasta se datoreşte şi unei campanii educaţionale aproape invizibile. În schimb, economia de piaţă, dorinţa de îmbogăţire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaţi a acţionat imediat în sens negativ, exemple fiind agresivitatea invitaţilor la fumat, făcute de panourile publicitare imense care te îmbie la orice colţ de stradă, pe tot drumul elevilor spre şcoală.

Alcoolul are reclame pe micile ecrane, unde o marcă de votcă este preferată de către o fată unui buchet de flori.

Şcoala românească care pregăteşte cadre de intelectuali pentru generaţia viitoare trebuie să aibă în vedere zicala "Mens sana in corpore sano", deci, trebuie să cuprindă în curriculum şi ore de educaţie antitabac, antialcool şi în special antidrog, pentru că acestea agresează zilnic tineretul neavizat din ţara noastră. Doar ONG-urile sunt cele care atrag atenţia asupra problemei consumului de droguri.

Aflăm de asemenea, cu stupefacţie că poliţia a intrat în şcoli să caute traficanţii de droguri, în loc să fi fost mai vigilentă în afara şcolilor, la poarta lor pentru a împiedica intrarea infractorilor. Deoarece unele şcoli au refuzat să permită accesul poliţiei în incintă, aceasta şi-a schimbat oferta, propunând să ţină ore de prevenire a consumurilor de droguri, deşi ar fi fost mai indicat să se ocupe strict de problemele poliţieneşti.

Cunoscând faptul că este mai uşor să previ decât să tratezi, cerem Ministerului Educaţiei să ia măsuri de urgenţă pentru a frâna şi apoi eradica prin educaţie, prin conştientizarea pericolului consumului de droguri de către elevi.

Am două întrebări. Prima este: ce face Ministerul Educaţiei şi ce propuneri are pentru introducerea în programa şcolară de lecţii informative de prevenire a fumatului, alcoolului şi în special a drogurilor.

A doua întrebare: în ce clasă consideră Ministerul Educaţiei şi Cercetării că poate începe educaţia contra consumului de droguri? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Am o interpelară adresată premierului Adrian Năstase pentru că vizează mai multe ministere, al Industriei şi Resurselor, Ministerul Apărării şi Ministerul Finanţelor Publice şi se referă la problemele cu care se confruntă Societatea Avioane S.A.Craiova.

În acest moment, societatea nu are comenzi suficiente pentru a le mai asigura tuturor angajaţilor un loc de muncă şi de aceea se impune un răspuns la următoarele probleme. Dacă şi când va trimite Ministerul Industriei şi Resurselor alocaţia bugetară aprobată în valoare de 5,6 miliarde lei în vederea retehnologizării proceselor de tratamente şi acoperiri, întrucât lipsa finanţării pune în pericol continuarea colaborării cu firma Foker din Olanda? Dacă societatea va fi sprijinită pentru omologarea avionului ţintă în vederea dotării Ministerului Apărării cu acest aparat şi dacă acelaşi minister va mai comanda 6 avioane IAR 99 care se află în incinta societăţii din anul 2000? Dacă va fi făcută o comandă de 8 aparate de zbor, conform contractului-cadru 223/2000 şi memorandumului privind finanţarea acestui program? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Constantin Florentin Moraru.

Domnul Constantin Florentin Moraru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea era adresată domnului ministru al Administraţiei Publice, domnului Octav Cozmâncă şi se referă la sediul de partid pe care filiala Argeş a Partidului Umanist îl doreşte. În luna februarie, o mare parte din conducerea Alianţei Naţionale PUNR-PNR s-a înscris în Partidul Umanist; aceştia au avut un sediu pe care Partidul Democrat, care a fuzionat în anul 2001 în luna iulie, îl cere pentru dânşii şi conform unei decizii a Tribunalului municipiului Bucureşti, comasarea Partidului Democrat cu Partidul Alianţa Naţională, în opinia dânşilor, înseamnă şi preluarea patrimoniului, implicit a spaţiului sediului de partid al acestei Alianţe Naţionale. Membrii de partid care au venit în PUR doresc să-şi continue activitatea acolo. Partidul Umanist are un sediu impropriu – 10 metri pătraţi, eu ca deputat nu am cabinet parlamentar la ora actuală şi nu consider că este normal ca Partidul Democrat să deţină trei spaţii care să aibă câteva sute de metri pătraţi, iar noi, Partidul Umanist care avem şi reprezeantare parlamentară să nu avem decât 10 metri pătraţi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cornel Popa. Domnul Victor Dobre. Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei Publice Locale, prin care îi solicit să ne precizeze dacă se confirmă informaţiile că prefectul judeţului Buzău, domnul Ion Vasile ar fi implicat în câteva afaceri împreună cu firma Vasconi-Agricola International şi dacă într-adevăr, în conformitate cu atribuţiile sale îşi poate permite să fie acţionar la această firmă şi să deturneze o parte din banul public.Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Victor Dobre. Domnul Valentin Vasilescu l-a depus, domnul Paul Magheru? Domnul Mircea Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Intrebările mele se adresează domnului preşedinte al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, Tiberiu Ovidiu Muşetescu. În esenţă pun întrebarea de ce se produc schimbări ale destinaţiei fondurilor? Şi în acest context, dau câteva exemple legate de privatizarea SIDEX, unde fondurile de asigurări de sănătate neplătite au fost iertate de către această Autoritate, or, aceştia sunt bani care trebuiau să vină la sănătate.

De asemenea, tot în acest context mă întreb ce caută 15 miliarde de lei la Reşiţa pentru plata salariilor muncitorilor, fiind o instituţie privată şi de asemenea această asociere de tip "struţo-cămilă" privat-stat pentru a se putea lua fonduri de la stat? Tot în acest context, mă întreb şi întreb concret în acest cadru cât a valorat, în contractul de privatizare cu regia Tutunului, patrimoniul intelectual, respectiv marca Snagov-Mărăşeşti-Carpaţi?

De asemenea, domnule preşedinte, aş dori ca să vă spun că la şedinţa trecută, din lipsă de timp, nu mi s-a răspuns de către domnul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, am cerut să se răspundă în şedinţa următoare, am primit un răspuns scris nesatisfăcător şi rog pe domnul ministru să se prezinte pentru a putea avea o discuţie pe problemele serioase ale aeroporturilor Otopeni, Băneasa şi a acestor problematici.Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştefan Popescu Bejat.

Domnul Ştefan-Marian Bejat-Popescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelările mele se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Prima se referă la situaţia din domeniul agriculturii, în care sens mă interesează situaţia culturilor de toamnă pe specii, suprafeţe, densitate, starea acestora, precum şi situaţia lucrărilor din campania de primăvară pe lucrări, specii şi suprafeţe, situaţia lucrărilor din pomicultură şi viticultură şi situaţia din zootehnie.

A doua chestiune se referă la nişte date statistice care, de acum, pot să fie puse la dispoziţie, de la sfârşitul anului 2001, referitoare la continua degradare a fondului forestier. Mă interesează starea contravenţională şi infracţională din pădurile proprietate publică, situaţia prejudiciilor constatate în fondul forestier în urma inspecţiilor efectuate în cantoanele silvice, situaţia tăierilor ilegale de arbori şi a defrişărilor de păduri, proprietate privată, precum şi situaţia gaterelor şi ferăstraielor circulare existente în funcţiune, inclusiv modul de utilizare a acestora pe judeţe şi o problemă de actualitate este situaţia doborâturilor de vânt pe judeţe, stadiul inventarierii şi estimării volumului de masă lemnoasă, precum şi modul de precontare a acesteia în vederea încadrării în cota de masă lemnoasă aprobată pentru exploatare în anul 2002.

De asemenea, mă interesează situaţia arboretelor cu doborâturi de vânt care fac obiectul reconstituirii proprietăţii şi modalităţile de soluţionare financiară a viitorilor proprietari. Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris, evident.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Domnul Nicu Cojocaru.

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să mă refer pe scurt la interpelarea pe care am făcut-o către domnul prim-ministru Adrian Năstase. Este vorba despre amplasarea Monumentului libertăţii şi nu a Monumentului unirii în centrul Aradului. Aradul este judeţul cu bucuriile şi necazurile lui.

Aradul este judeţul în care trăiesc români, germani, sârbi, maghiari şi alţii în linişte şi pace, dar această linişte, această pace a fost întreruptă recent când se discută tot mai mult ca în Arad să se amplaseze grupul statuar Ungaria milenară, un grup statuar care a fost amplasat în anul 1896, atunci când se sărbătorea 1000 de ani de la existenţa Ungariei în Europa. În 1925, Guvernul Brătianu hotărăşte dislocarea acestui grup statuar.

Ceea ce deranjează astăzi în Arad, tot mai mult se discută şi în conferinţele de presă, cetăţenii judeţului Arad ridică problema că primăria, recent, a alocat suma de 90 de milioane de lei pentru reamplasarea acestui grup statuar în centrul municipiului Arad.

Personal sunt de acord cu amplasarea aceasta, dar nu în centru, pentru că după Revoluţie...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi cer scuze că vă întrerup, era vorba că prezentăm doar obiectul interpelării şi urma să faceţi dezvoltarea.

Domnul Nicu Cojocaru:

Da, acuma terminam domnule preşedinte.

După Revoluţie, majoritatea partidelor, toţi cei care vin în Arad, discută despre amplasarea Monumentului "Marii Uniri" din 1918. De 83 de ani, tot se discută şi acesta nu-şi găseşte finalizarea.

Propunerea mea personală, a Partidului Umanist din România este ca acest grup statuar, a Marii Uniri de la 1 Decembrie să se regăsească în centrul municipiului Arad, pentru că peste 2 ani, 2 ani şi ceva se împlinesc 85 de ani de la Marea Unire. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Vlad Hogea. Nu este. Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea noastră se adresează domnului Ovidiu Muşetescu, ministru Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiunilor Statului.

Ea are ca obiect modalităţile de transfer al celor 11 societăţi de tip COMCEREAL şi ALCOM din lista alăturată interpelării, în care APAPS este acţionar majoritar, în vitutea faptului că se constată în ultimul timp, cel puţin în Moldova, vinderea acestor societăţi pe aproape nimic, la preţ de un apartament, când valoarea lor reală este 4-5 miliarde de lei.

Astfel, se va ajunge ca statul să nu aibă unde să-şi păstreze rezervele strategice şi va trebui să le păstreze în aceste apartamente de 4-5 miliarde, cumpărate cu 500-600 de milioane.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, procedura prezentării interpelărilor din această şedinţă a luat sfârşit. Declar şedinţa închisă.

Vă doresc o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,00.