Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Următorul punct pe ordinea de zi este Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2011.

Cu siguranţă, toţi l-am citit. De aceea, o sinteză ar fi...

Domnul Ioan Stan:

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2011.

În perioada 1 iulie - 30 decembrie 2011, comisia şi-a desfăşurată activitatea atât în cadrul celor 44 de şedinţe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În semestrul II al anului 2011, s-au înregistrat la comisie 337 petiţii. Au fost primiţi în audienţă 36 de cetăţeni, au avut loc 5 audieri în cadrul plenului acesteia şi 2 deplasări în teritoriu.

Din totalul petiţiilor înregistrate pe rol în comisie, un număr de 104 petiţii vizează probleme legate de justiţie. Principalele aspecte semnalate de petiţionari vizează: refuzul procurorului de a administra în faza de urmărire penală toate probele în apărarea învinuitului/ inculpatului; tergiversarea cercetărilor, având drept consecinţă dispariţia unor probe sau neclarificarea în timp util a situaţiei juridice a învinuitului/inculpatului; încălcarea drepturilor la apărare în faza de urmărire penală; practica judiciară neunitară în toate domeniile dreptului, astfel încât speţe similare să dea soluţii diferite de către instanţe, şi prelungirea nejustificată a procesului, cu afectarea gravă a drepturilor părţilor.

Având în vedere că prin natura lor aspectele sesizate nu puteau fi documentate de comisie, s-a solicitat, după caz, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, relaţii în legătură cu probleme ce formau obiectul petiţiilor.

În semestrul II al anului 2011, au fost adresate comisiei 51 de petiţii cu reclamaţii din sfera problematicii sociale, fapt ce indică o semnificativă creştere a nemulţumirii cetăţenilor faţă de modul în care drepturile lor sociale sunt respectate de instituţiile publice cu atribuţii legale în domeniu.

memoriile prin care ni se sesizau erori în calculul drepturilor de pensie continuă să fie şi cele mai numeroase în totalul memoriilor cu tematică socială. Principalele nemulţumiri ale petenţilor se referă la: modul în care sunt luate în considerare adeverinţe care certifică perioade de activitate în grupele I şi II de muncă; întârzieri în revizuirea la cerere a pensiilor - mai ales a pensiilor militare, şi nepunerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti privind acordarea unor drepturi de pensie.

Comisia a constatat o creştere a numărului petenţilor care reclamă faptul că, urmare a reîncadrării în grad de handicap de către comisia teritorială de specialitate, drepturile lor au fost diminuate sau chiar sistate, fără ca starea lor de sănătate să fi suferit o ameliorare semnificativă. Persoanelor respective nu li se aduc la cunoştinţă, într-un mod accesibil şi în timp util, modificările actelor normative care stabilesc criteriile social-medicale de încadrare în grad de handicap. Comisia consideră că este necesară o îmbunătăţire semnificativă a acestui aspect.

Comisia a remarcat în semestrul II al anului 2011 apariţia unor memorii care reclamă posibile abuzuri şi erori în aplicarea regulamentelor Uniunii Europene care reglementează în domeniul transportabilităţii, beneficiilor de securitate socială. Doamna Moroianu Eugenia Elena, dosar nr.34/16.247, cu domiciliul actual în Germania, a sesizat comisia cu privire la modul în care Casa judeţeană de pensii Timiş a emis o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară, pentru ca la distanţă de câteva luni să anuleze documentul şi să constituie debit pe numele petentei. Comisia s-a adresat Casei Naţionale de Pensii Publice în vederea îndreptării erorii semnalate de petentă, pentru a recomanda acestei instituţii verificarea pregătirii structurilor teritoriale cu competenţe în materie.

În ceea ce priveşte domeniul administraţiei publice, s-au înregistrat în evidenţa comisiei un număr de 37 de memorii, vizând săvârşirea unor posibile abuzuri de către primari, consilieri locali şi prefecţi, dar şi de către funcţionari aparţinând aparatului administraţiei publice locale şi judeţene.

Problematica sesizată se referă, în majoritatea cazurilor, la nereguli în activitatea comisiilor locale şi judeţene de aplicare a fondului funciar, la refuzul punerii în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti, la administrarea defectuoasă a patrimoniului public şi a fondurilor bugetului local, la existenţa unor conflicte între primari şi autoritatea locală deliberativă, precum şi între aleşii locali şi prefecţi.

În acest ultim registru se înregistrează mai multe memorii adresate comisiei noastre de către primari şi preşedinţii de consilii judeţene care sesizau asupra unor sincope majore în relaţia cu reprezentantul Guvernului în teritoriu, inclusiv a unor conduite abuzive manifestate de prefecţi faţă de respectivii aleşi locali, având ca efect blocarea activităţii unităţilor administrativ-teritoriale, prin emiterea unor acte ilegale ulterior anulate de către instanţa de judecată.

Pentru clarificarea aspectelor conflictuale semnalate, comisia a hotărât în anumite cazuri invitarea la un dialog a reprezentantului instituţiei prefectului. Astfel s-a procedat şi în dosarul nr.34/16.180 privind săvârşirea unor posibile abuzuri de către prefectul judeţului Teleorman, ce ar fi produs comunităţii locale şi cetăţenilor judeţului importante prejudicii. Cu toate că membrii comisiei au hotărât în unanimitate invitarea la discuţie a domnului Teodor Niţulescu, prefectul judeţului Teleorman, invitaţie ce a fost reiterată de mai multe ori, aceasta nu a fost onorată.

Cu referire la modul în care reprezentantul în teritoriu înţelege să îşi desfăşoare activitatea putem menţiona cu titlu de exemplu memoriul adresat comisiei noastre de către domnul Mihai- Claudiu Tusac, primarul municipiului Mangalia, dosarul nr.34/16.194, care sesiza o serie de abuzuri comise împotriva sa domnul Claudiu- Iorga Palaz, prefectul judeţului Constanţa.

Astfel, în 2009, prefectul judeţului a dispus prin Ordinul nr.522 din 17.XII.2009 încetarea mandatului de primar a domnului Mihai-Claudiu Tusac pentru o presupusă stare de incompatibilitate. Domnul Tusac, adresându-se instanţei obţine prin sentinţa civilă a Tribunalului Constanţa o sentinţă definitivă şi irevocabilă, anularea respectivului ordin. Cu toate acestea, prefectul judeţului Constanţa dispune din nou încetarea mandatului de primar al domnului Tusac prin Ordinul nr.763 din 14.XI.2011, vizând aceeaşi presupusă stare de incompatibilitate, fără a lua în considerare prevederile legale aplicabile într-o atare speţă şi fără a ţine cont de faptul că o instanţă de judecată se pronunţa anterior definitiv şi irevocabil cu autoritatea lucrului judecat şi în aceeaşi cauză.

În perioada de referinţă au fost înaintate comisiei un număr de 23 de memorii privind recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar. Principalele aspecte sesizate de petiţionari se referă la dificultăţile întâmpinate în faţa comisiilor locale şi judeţene de fond funciar în recunoaşterea unor probe materiale, lipsa de preocupare a autorităţilor locale în depunerea tuturor diligenţelor pentru asigurarea suprafeţelor de teren necesare reconstituirii dreptului de proprietate, dar şi punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi investite cu formulă executorie privind punerea în posesie.

Întrucât numărul de petiţii primite de la persoanele condamnate penal aflate în penitenciarele din România cunoaşte creşteri de la o perioadă la alta, în cursul lunii octombrie 2011 s-a efectuat o analiză în plenul comisiei noastre, la care a participat conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv: directorul general, şefii direcţiilor de inspecţii penitenciare, a siguranţei deţinerii şi regim penitenciar, precum şi din cadrul direcţiei medicale.

Pe acest fond, în vederea aplicării întocmai a legislaţiei privind executarea pedepselor privative de libertate şi a reducerii numărului de reclamaţii din acest domeniu, s-a stabilit ca Administraţia Naţională a Penitenciarelor trebuie să se implice într-o măsură mai mare pentru îndrumarea, coordonarea şi controlul personalului din subordine.

În domeniul educaţiei, comisia a fost din nou sesizată în legătură cu imposibilitatea unor studenţi de a obţine diplomele de licenţă de la Universitatea "Spiru Haret", exemplificative fiind memoriile adresate de doamna Geampalia Eugenia din Tulcea, rămas nesoluţionat încă din semestrul anterior, precum şi dosarul nr.34/16.256 reprezentând memoriul domnului Coicheci Cristian din Tulcea, ambii menţionând că în sesiunea iulie 2009 au susţinut şi promovat examenul de licenţă, conform adeverinţelor eliberate de Universitatea "Spiru Haret", dar când au înaintat Universităţii "Spiru Haret" cereri de eliberare a diplomei de licenţă, au fost informaţi de respectiva universitate că Ministerul Educaţiei "nu a aprobat tipărirea formularelor tipizate a diplomelor de licenţă."

Membrii comisiei au hotărât invitarea la comisie a celor implicaţi în rezolvarea problemei diplomelor de la Universitatea "Spiru Haret" şi după mai multe invitaţii neonorate, până la urmă, în şedinţa comisiei noastre din 13 decembrie 2011, a fost audiat ministrul educaţiei, însoţit de consilieri ai săi, reprezentanţii Universităţii "Spiru Haret" neonorând nici de această dată invitaţia la audieri.

Deoarece la audieri nu s-au prezentat toate părţile implicate, comisia a hotărât ca după ce ministerul va fi în posesia punctelor de vedere ale tuturor autorităţilor competente în legătură cu problemele de rezolvat, respectiv conducerea Universităţii "Spiru Haret", ARACIS şi Consiliul Naţional al Rectorilor, să fie organizată o nouă audiere.

La aceeaşi audiere s-a încercat clarificarea situaţiei şi rezolvarea problemelor privind neonorarea, de către minister, a plăţilor la unele investiţii în învăţământ, respectiv pentru reparaţiile capitale, reabilitarea şi consolidarea unor şcoli finanţate din fondul alocat de bugetul de stat pe baza unei hotărâri ale Guvernului, situaţie semnalată în mai multe petiţii adresate comisiei noastre.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un mare număr de petiţii, 73, la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Din totalul celor 337 de petiţii înregistrate la comisie pe semestrul II al anului 2011, un număr de 28 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora. Trebuie să subliniem faptul că în proporţie de 18% petiţiile au fost întemeiate, autorităţile competente dispunând soluţii favorabile petenţilor.

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Sper că nu citiţi jumătatea cealaltă din raport.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ascultând raportul comisiei, îmi dau seama în ultimul an de mandat că şi activitatea acestei comisii e ca apa sfinţită.

Ultima frază este extraordinară: "trebuie să subliniem faptul că doar 18% din petiţii au fost întemeiate." Adică din 337, numai 18% au fost întemeiate, restul sunt neîntemeiate, întrucât instituţiile statului n-au catadicsit să analizeze şi să rezolve problemele celor care s-au adresat acestei comisii. Şi cred că în acest moment comisia are o problemă. Are o problemă de competenţă, de atribuţii. Poate că ar trebui să gândim, să regândim prin regulament creşterea competenţelor şi atribuţiilor acestei comisii. Dacă inviţi pe cineva în Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii a Camerei Deputaţilor şi el refuză să onoreze această invitaţie înseamnă că Parlamentul, Comisia în sine are o problemă de legitimitate.

Cred că aici ar trebui poate că... gândind o modificare în sensul creşterii legitimităţii, a responsabilităţii acestei comisii, dăm şi un semnal opiniei publice, celor care ni se adresează cu sesizări şi petiţii.

Sunt foarte multe necazuri, sunt foarte multe nedreptăţi care se petrec în teritoriu şi le ştim cu toţii: instituţiile sunt asaltate ierarhic cu astfel de sesizări, urmând ca, în final, să se adreseze şi Parlamentului României, gândind ei că în Parlamentul României găsesc o finalitate, o rezolvare. Or, iată că din raportul comisiei rezultă că prea puţini, prea puţini sunt cei care îşi găsesc rezolvarea problemelor în comisia de specialitate.

Cred că aici, pentru sesiunea din toamnă, poate, sau poate pentru mandatul celor care vor veni din 2013 încolo va trebui să regândim nivelul de competenţă, de legitimitate, de responsabilitate a celor care se ocupă de această comisie.

În rest, exemplele sunt extrase din cazuistica celor care s-au adresat acestei comisii. Nu cred eu că sunt cele mai relevante, dar acesta este raportul comisiei şi cred eu, pe acesta va trebui să-l şi aprobăm.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai sunt şi alte intervenţii pe marginea raportului? Nu sunt.

Atunci luăm act de el.

Trecem la un alt capitol, cel care vizează respingerile, deci propunerile legislative care au raport de respingere.