Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

Iniţiatori? Comisia? Domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură obişnuită asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric, transmisă cu adresa Pl-x 273 din 23 martie 2015, împreună cu nr.4-c/10/57 din 24 martie 2015 şi, respectiv, cu nr. 4-c/6/132 din 24 martie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 18 martie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1060 din 29 septembrie 2014, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic nr.4-c/27/58 din 31 martie 2015, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr.4-c/11/465 din 31 martie 2015, punctul de vedere negativ al Guvernului transmis cu nr. 507 din 27 martie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru reabilitarea centrului istoric şi stabilirea obligaţiilor ce revin persoanelor fizice şi juridice, proprietari sau administratori ai construcţiilor respective de a realiza lucrări de reabilitare ambientală, arhitecturală a acestora, a împrejmuirilor stradale aferente, precum şi igienizarea spaţiilor verzi.

Potrivit prevederilor art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, examinarea propunerii legislative a avut loc în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în data de 12 mai 2015.

Din numărul total de 22 de membri, au participat 19 membri la comisie.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-a desfăşurat lucrările în data de 26 mai 2015. Dintr-un număr de 23 de membri ai comisiei au participat la şedinţă 18.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de invitat, domnul Alexandru Oprea, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi şi o abţinere respingerea Propunerii legislative privind măsurile pentru reabilitarea centrului istoric, din următoarele considerente: aspectele prevăzute în iniţiativa legislativă se regăsesc şi în actele normative care reglementează activitatea de întreţinere a clădirilor. În prezent, creşterea calităţii arhitecturale ambientale a clădirilor face obiectul Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural- ambientală a clădirilor, cu modificarea şi completările ulterioare.

Menţionăm faptul că, pentru centrul istoric al capitalei, există o reglementare specială, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea şi revitalizarea centrului istoric Bucureşti, prin care se declară zonă de interes naţional ansamblul urbanistic situat în perimetrul central.

Semnalăm faptul că, în cazul monumentelor istorice, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi actele subsecvente acesteia cuprind deja obligaţiile proprietarilor- administratori în ceea ce priveşte întreţinerea, paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, luarea de măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, efectuarea lucrărilor de conservare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora.

Precizăm faptul că măsurile propuse de prezenta propunere legislativă discriminează populaţia care locuieşte în centrele istorice, aceştia, spre deosebire de cei care locuiesc în alte părţi ale oraşului, având obligaţia de a efectua lucrări de reparare, de refacere a acoperişurilor şi finisajelor exterioare, precum şi igienizarea spaţiilor verzi şi a terenurilor aferente clădirilor, pe cheltuială proprie.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pare paradoxal ce voi spune, dar este cât se poate de argumentat.

Pe de o parte, Partidul Naţional Liberal susţine reabilitarea centrelor istorice. Pe de altă parte, în schimb, se creează un paralelism legislativ, cu atât mai mult, cu cât avem un sistem legislativ foarte stufos.

Aşadar, există legi care reglementează ideea în discuţie de astăzi: Legea nr. 153/2011, cum s-a spus, Ordonanţa nr. 77/2001, care se referă la municipiul Bucureşti - Centrul istoric, şi, bineînţeles, Legea nr. 422/2001, care reglementează, vorbeşte despre reabilitarea monumentelor istorice.

Pe de altă parte, există două puncte nevralgice în acest act normativ, şi anume: discriminarea celor care locuiesc în alte părţi ale oraşelor decât în centrele istorice, ba, mai mult, acest act normativ dă un timp pentru operaţiunile de rigoare, 12 luni. Din punctul nostru de vedere este imposibil, măcar şi din punct de vedere financiar, ca cineva să strângă banii ca să poată să purceadă la acest demers.

În consecinţă şi pentru aceste argumente, Partidul Naţional Liberal nu va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vreau să lungesc vorba. Este cazul tipic când cineva bine intenţionat face un proiect de lege fără a cunoaşte tema.

Pentru că, dacă, aşa cum s-a expus, avem legile existente, trebuie să le respectăm, nu să facem o altă lege pentru ca să se respecte legile anterioare.

Şi dacă pe deasupra avem nişte prevederi în această lege, care nu pot fi aplicate pentru o clădire monument istoric, toate intervenţiile care sunt necesare nu pot fi realizate într-un an calendaristic, adică în 12 luni. Cine cunoaşte cât de cât tema nu scrie aşa ceva.

Ca atare, este clar, n-avem nevoie de această lege, dar avem nevoie de respectarea legilor în vigoare în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu o să atrag atenţia asupra unei probleme care este în corelaţie cu tema discutată. Într-adevăr, avem legislaţie pentru ceea ce propune această iniţiativă legislativă, dar vreau să vă atrag atenţia că, la nivelul Capitalei, probabil că sunt şi alte oraşe, avem foarte multe zone protejate, trase aşa, în circuite, pur şi simplu, pe harta Bucureştiului, care conţin monumente istorice, care, în conformitate cu criteriile acestei iniţiative, ar putea şi ele fi declarate ca fiind centre istorice, nu numai un centru istoric. Iar pe de altă parte, vreau să vă atrag atenţia că sunt foarte multe clădiri, foarte multe clădiri din Bucureşti, care, chiar dacă sunt vechi, nu merită să fie întreţinute şi menţinute.

Bucureştiul trebuie modernizat, trebuie dezvoltat. Sunt multe clădiri foarte vechi, care sunt insalubre, care nu mai respectă niciun fel de regulă şi de normă în materie de prevenire a incendiilor şi de spaţiu public - spaţiu public pentru desfăşurarea de activităţi sau altceva -, clădiri care nu mai sunt capabile să reziste unui nou cutremur ş.a.m.d.

Numai dacă o luaţi de aici, de la kilometrul 0, şi mergeţi spre Piaţa Alba Iulia, este o întreagă zonă aici, în sectorul 3 şi 2, care este plină de aceste clădiri declarate ca fiind zone protejate, clădiri care sunt monumente istorice, care nu sunt capabile să întrunească cu adevărat obiectivul de monument istoric. Sunt doar clădiri vechi. Case vechi, făcute în 1890, 1880, 1900, care ar trebui demolate, ar trebui să venim cu un plan urbanistic general, la nivel de Bucureşti şi, într-adevăr, să facem o viziune unitară asupra dezvoltării acestei capitale, pentru că este păcat.

Avem foarte multe zone care nu sunt corelate din punct de vedere atât arhitectural, cât şi de dezvoltare. Avem clădiri care sunt vechi, le ţinem în viaţă acolo, proprietarii n-au cum să le atingă, nu mai pot să primească autorizaţii de construcţii sau de demolare, pentru că sunt declarate ca fiind monumente istorice.

Vreau să vă atrag atenţia că trebuie să gândim în viitor, nu trebuie să ne ancorăm neapărat în trecut şi să gândim astfel încât să dezvoltăm acest oraş să fie pe palierul capitalelor europene.

Vă mulţumesc.

Grupul PSD va vota împotriva acestei iniţiative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

O altă intervenţie.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De la acest microfon am salutat, atunci când am considerat, opiniile colegului meu, Ovidiu Iane. Acum, însă, nu voi fi de acord cu el şi chiar m-a speriat puţin ce a spus: trebuie să distrugem clădirile monumente istorice.

Ei bine, eu nu cred, nu sunt de această părere. Cred că trebuie să protejăm clădirile care sunt monumente istorice, trebuie să ne protejăm şi să ne respectăm patrimoniul. Sigur, poate în anumite locuri trebuie intervenit pentru a reabilita nişte construcţii. Dar, dacă nu avem respect pentru clădirile monumente istorice înseamnă că nu ne respectăm trecutul, înseamnă că Bucureştiul va fi în continuare ţinta - şi poate şi alte oraşe - ţinta unei agresiuni împotriva monumentelor istorice.

Uitaţi-vă că primarii generali sunt responsabili pentru distrugerea unor clădiri care chiar aveau o valoare importantă, însă arhitecţii, organizaţiile neguvernamentale care luptă pentru protejarea patrimoniului, cetăţenii, presa au atras de foarte multe ori atenţia asupra acestei crime asupra istoriei noastre. Pentru că, dacă ne distrugem şi radem aşa, pur şi simplu, trecutul, mai ales cu ceea ce a avut el mai de preţ, ce mai rămâne din istoria României?

Nu sunt de această părere. Cred că trebuie să ne protejăm patrimoniul. Eu voi vota în sprijinul acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.