Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 50/2023.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziţii COM(2023)165; PHCD 49/2023.

Vot, vă rog.

Cu 235 de voturi pentru, 28 contra, două abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Pe lângă argumentele expuse la dezbateri, de ce am votat contra acestor politici ale birocraţilor Comisiei Europene, privind aşa-zisa tranziţie verde? Deoarece este o tranziţie fundamentată eminamente ideologic şi ne duce, fără doar şi poate, nu doar la o criză economică şi socială, ci chiar şi la una ecologică.

Şi vă fac doar un extras din ceea ce aţi votat - se preconizează o creştere fără precedent a cererii de materii esenţiale necesare pentru realizarea cu succes a acestei tranziţii.

Este, în esenţă, o creştere fără precedent a cererii de pământuri rare, de 4,5 ori pentru anumite categorii, de 5,5 ori pentru pământurile rare care intră în componenţa bateriilor şi chiar - pentru litiu - de 17 ori, până în 2050.

Altfel spus, încercăm să scăpăm de petrol şi gaze, pe motive ideologice, legate de aşa-zisa influenţă a activităţilor umane asupra schimbărilor climatice, încălzirii globale - care este un proces ciclic, natural - şi dăm de nişte dependenţe extrem de grave, de nişte dependenţe mult mai mari. De multe ori vom depinde de nişte ţări cu regimuri totalitare sau cu instabilitate politică extrem de gravă.

Altfel spus, încercăm să scăpăm de, să zicem, aşa-zis ceva rău, de cel rău şi dăm de mamă-sa.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Doamna Prună, Grupul USR, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

România nu se poate dezvolta şi nu poate merge înainte fără industrie.

Şi, evident, votăm aceste comunicări, aceste proiecte, aici, în Parlamentul României, dar, din păcate, facem mult prea puţin pentru industria românească.

Şi pentru că astăzi vorbim despre materii prime critice, ei bine, stimaţi colegi, vreau să vă aduc aminte - şi poate unii dintre dumneavoastră aud pentru prima dată -, noi avem rezerve de grafit în România, în judeţul Gorj. Grafit din care se poate obţine grafen, care intră tocmai în componenţa bateriilor. Şi în Guvernarea USR-PNL-UDMR, atunci când colegul meu, Claudiu Năsui, era la Ministerul Economiei, chiar începuseră demersurile pentru ca acea mină de grafit din judeţul Gorj să reînceapă activitatea. Dar, din păcate, atunci când PNL şi PSD şi-au dat mâna, acest proiect a fost stopat. Şi iată cum am pierdut din nou o oportunitate extrem de importantă, să devenim un jucător important pe această piaţă, da, noi, România, şi să dezvoltăm o nouă industrie, a viitorului, să avem noi locuri de muncă în judeţul Gorj şi, de ce nu, în vecinătate, pentru că gândiţi-vă şi la industria auto, care beneficiază de o producţie de baterii în România.

Haideţi să punem reflectorul pe adevăratele probleme şi pe sabotajul pe care, din păcate, tot Guvernul îl face şi nu lasă această ţară să se dezvolte, pentru că oportunităţi avem cu carul! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2023 privind înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii Culturale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri instituţionale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film şi producţiei de film în România; PL-x 435/2023.

Vot, vă rog.

Cu 223 de voturi pentru, un vot contra, 40 de abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian:

Grupul USR a votat astăzi pentru susţinerea şi sprijinirea culturii, dar vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că Guvernul susţinut de dumneavoastră vine astăzi în faţa românilor să-şi asume răspunderea pentru dublarea taxelor, pentru dublarea biletelor la evenimente culturale şi la cinematografe.

Tot Guvernul sprijinit de dumneavoastră dublează taxele pentru bilete la evenimente sportive.

Mergeţi, vă rog, în ţară, să vedeţi cum arată sălile de cinema, să vedeţi cum arată teatrele şi să vedeţi cum arată şi stadioanele - majoritatea sunt goale!

Trebuie să fii tare rupt de realitate să crezi că vei face economii suprataxând aceste domenii care sunt şi aşa subfinanţate.

Tăiaţi pensiile speciale, tăiaţi sinecurile, nu suprataxaţi cultura şi sportul! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023; PL-x 473/2023.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Explicarea votului, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bulai, explicarea votului, Grupul USR, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să rămână menţionat şi să ştie toţi românii - acest împrumut reprezintă o contribuţie din partea României, pentru a completa finanţarea negociată de către USR - Cătălin Drulă, Cristian Ghinea, Dan Barna - cât erau în Guvernul din 2021 şi reprezintă o reparaţie istorică pentru Moldova.

Acestea fiind spuse, sunt întârzieri pe A7 şi, mai ales, încă nu există, nici măcar acum, după catastrofa de la Călimăneşti, contracte pentru supervizarea lucrărilor de pe A7.

Aveţi grijă, nu vă jucaţi cu vieţile oamenilor care lucrează acolo! Ţineţi-vă de cuvânt şi de calendarul asumat! Până în 2026 trebuie să avem autostrada până la Paşcani!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Grupul AUR a votat, bineînţeles, acest proiect, pentru că de multă vreme toţi cei care sunt în Moldova, care locuiesc acolo, care tranzitează, care sunt aleşi acolo ar fi trebuit să militeze mult mai ferm pentru a avea această autostradă. Pentru că e necesară românilor, nu că e necesară tranzitului, în acest moment, pentru alţii. Eu cred că o facem pentru români.

Ce vreau să spun este că un domn ministru ieri a venit şi ne-a dat lecţii despre cum se cofinanţează aceste proiecte din bani europeni.

Domnule ministru, cofinanţarea - pentru că am cerut ca în bugetul României, atunci când acesta a fost adus spre dezbatere, să existe o componentă importantă care să acopere din resurse interne - cofinanţarea proiectelor europene se poate face şi altfel decât pe împrumuturi care ne îndatorează şi mai tare.

Altfel, intenţia este lăudabilă - de a construi, de a crea infrastructură -, dar nu este musai să o facem prin împrumuturi, o putem face şi din resurse interne.

Data viitoare sunt sigur că vom lucra mai aproape şi vom asigura cofinanţarea bugetelor, nu din împrumuturi externe, care ne îndatorează şi mai tare, ci din resurse interne. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu"; PL-x 509/2023.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, un vot contra, 4 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Silviu Vexler, Grupul minorităţilor, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-un moment încărcat de un simbolism atât de puternic şi în condiţiile în care marcăm în paralel 75 de ani de la încercarea de distrugere a Bisericii Greco-Catolice din România, vă rog să îmi permiteţi ca pentru explicarea votului nostru, să dau citire mesajului Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cerându-mi scuze în avans pentru că voi depăşi un pic timpul.

"Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca «Anul Cardinal Iuliu Hossu», iniţiată de distinşii domni deputaţi, Ovidiu Victor Ganţ şi Silviu Vexler, reprezintă un act care este susţinut şi salutat cu bucurie de întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Avem deplina convingere că adoptarea acestei propuneri de către Parlamentul României este însoţită de importante semnificaţii simbolice care depăşesc dimensiunea confesională şi se întrepătrund în fibrele intime ale conştiinţei şi demnităţii naţionale, ilustrând valorile libertăţii şi ale moralităţii.

Considerăm că fără aceste valori, care pot fi privite ca fundamente pre-politice ale democraţiei, societatea este mult mai vulnerabilă în faţa ideologiilor deviante.

Istoria recentă a României ne arată gravitatea dramelor şi a suferinţelor produse de ideologiile dezumanizante, dar totodată pune în lumină exemple de verticalitate morală care au strălucit prin credinţă, curaj şi umanitate şi au rezistat cu eroism asalturilor unui sistem tiran.

Unul dintre aceste modele este Cardinalul Iuliu Hossu, episcopul martir al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Prin întreaga sa viaţă şi activitate s-a identificat cu destinul bisericii sale şi al poporului român, afirmându-se cu profilul unei personalităţi excepţionale, în care trăsăturile păstrătorului de suflete se îmbină armonios cu dragostea curată pentru neam şi patrie.

Citind Proclamaţia Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Cardinalul Hossu a rămas un simbol al unităţii naţionale, pe care ulterior o va promova cu un autentic spirit democratic şi proeuropean, în calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari şi membru de onoare al Academiei Române.

Fermitatea în credinţă era însoţită de iubirea faţă de om, indiferent de apartenenţa religioasă sau etnică, dovedind în situaţii riscante pentru propria persoană şi pentru Biserica pe care o păstorea solidaritate cu cei nedreptăţiţi şi persecutaţi.

Între anii 1940 şi 1944 i-a susţinut pe fraţii ortodocşi, care erau mai puţin numeroşi la Cluj-Napoca, şi totodată a combătut antisemitismul şi s-a străduit să-i ajute şi pe fraţii evrei.

Pentru acest motiv se află în desfăşurare procesul de recunoaştere a ilustrului ierarh ca "Drept între Popoare".

Cardinalul Iuliu Hossu a rămas drept în faţa furtunii persecuţiei comuniste. Inspirate de modul în care puterea sovietică a desfiinţat Biserica Greco-Catolică din Ucraina, autorităţile comuniste ale statului român au folosit imoral toate pârghiile puterii legislative, judecătoreşti şi executive pentru a suprima Biserica Română Unită cu Roma. Prin nerespectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, prin încălcarea flagrantă a drepturilor omului, în special a libertăţii religioase, prin cruzimea violenţelor fizice şi morale dezlănţuite împotriva ierarhilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi laicilor greco-catolici, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii constituie o pată ruşinoasă în istoria României.

Această Biserică românească, cu o contribuţie uriaşă la formarea conştiinţei naţionale şi mai ales a idealului unităţii naţionale, dar incomodă prin comuniunea cu Episcopul Romei, prin verticalitatea morală şi prin deschiderea europeană, era răsplătită prin punerea în mormânt! Biserica însă a rămas vie, s-a reorganizat în clandestinitate şi a dat o mărturie de credinţă şi de libertate care îmbogăţeşte zestrea de nobleţe a poporului român.

Fericitul Iuliu Hossu a respins orice formă de compromis propusă de regimul comunist instaurat de puterea sovietică, rămânând fidel Bisericii Greco-Catolice până în ultima clipă a vieţii sale.

Papa Francisc, în omilia rostită la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, în data de 2 iunie 2019, sublinia că martiriul Cardinalului Iuliu Hossu şi a celorlalţi şase episcopi este o moştenire nepreţuită, nu doar pentru Biserică, ci şi pentru întreg poporul român, spunând următoarele: «În faţa persecuţiei aprige din partea regimului, ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la tot felul de cruzimi decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte - libertate şi milostivire».

Într-adevăr, libertatea lor interioară nu a putut fi anihilată prin privarea de libertate fizică şi prin violenţă, iar credinţa lor profundă i-a ajutat să învingă nedreptatea prin milostivire şi iertare, aşa cum mărturisea însuşi Cardinalul Hossu - «Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinţei pentru ca să dăruim iertarea».

Societatea românească are astăzi nevoie de valorile întruchipate şi trăite de Cardinalul Iuliu, iar statul român, instituind un an în memoria lui, face un gest nobil de reparaţie morală şi de asumare a trecutului, dar mai ales investeşte spiritual în prezentul şi viitorul ţării.

În numele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, vă rog să primiţi cele mai alese gânduri de mulţumire şi de recunoştinţă.

Cu arhierească binecuvântare, Lucian Cardinal Mureşan. (Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteţi să închei salutând prezenţa în sală a Preasfinţiei Sale Claudiu Pop, succesorul de drept al Cardinalului Iuliu Hossu (Aplauze.)... şi a Preasfinţiei Sale Cristian Crişan... (Aplauze.), Episcopul Auxiliar al Arhiepiscopiei de Alba Iulia. (Aplauze.)

Ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a fost o onoare să pot realiza acest proiect alături de domnul deputat Ovidiu Ganţ şi vă mulţumesc că datorită dumneavoastră, datorită fiecăruia dintre dumneavoastră, acest moment a fost posibil.

Mai mult, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, aşa cum aţi observat, a avut întotdeauna un respect deosebit pentru memoria Cardinalului Hossu, intervenţiile noastre la două din aniversările Zilei Naţionale fiind chiar cuvintele Cardinalului.

Îmi cer scuze pentru depăşirea timpului!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Consideraţi că aţi vorbit şi pe timpul Grupului PSD şi PNL. Tocmai de aceea nu v-am întrerupt.

Domnul Simion, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Preasfinţiile Voastre,

Dragi colegi,

E un lucru lăudabil că astăzi hotărâm, înainte de a începe anul 2025, să avem Anul memorial "Iuliu Hossu" în România de astăzi, o Românie care trebuie să-şi vindece rănile.

Discursul lui Iuliu Hossu de pe Câmpul lui Horea, din 1918, care spune că: "Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi Românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu ţara-mamă, România". (Aplauze.)

Pentru că... (Aplauze.) în 1918... (Aplauze.) ...a biruit dreptatea.

Iuliu Hossu a fost omorât de odiosul regim totalitar care s-a instaurat în România după al Doilea Război Mondial. A fost ucis la închisoarea de la Sighet. Şi spunea atunci că ceasul Sfinţiei Sale s-a dus şi este vremea pentru viitor.

E trist să văd că unii colegi s-au abţinut de la vot astăzi. Că nu pot trece... şi nu pot înţelege că trebuie să vindecăm rănile trecutului şi trebuie să ne construim împreună un viitor comun.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman, vă rog. (Vociferări.)

O voce de la USR:

N-ai zis că a vorbit pe timpul Grupului PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E un moment extrem de important şi pentru istoria Partidului Naţional Liberal şi pentru legăturile cu Biserica Catolică şi cu Cardinalul.

Noi credem că, dincolo de marcarea acestei zile, mai trebuie să facem ceva. Sunt încă foarte multe răni care nu s-au închis. Sunt foarte multe lăcaşuri de cult care au fost confiscate în mod abuziv şi care nu au fost retrocedate.

O voce de la USR:

FSN scrie pe tine!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sunt încă foarte mulţi cardinali ucişi la Sighet, care, din păcate, nu sunt onoraţi şi nu sunt... unora chiar nu li s-au găsit osemintele.

E o zi - îl felicit pe domnul Vexler! E o zi importantă pentru istoria României, nu doar pentru ceea ce facem noi aici.

Şi cred că este momentul ca această reconciliere să se reproducă şi în fapt, prin retrocedarea tuturor imobilelor confiscate abuziv şi redarea lor credincioşilor catolici din întreaga Românie.

Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!

Doamne-ajută! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă cer puţină răbdare, este unul dintre acele proiecte cu titlu de 23 de rânduri.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Părţile la Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice şi date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare şi semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru aderarea la Acordul deschis spre semnare şi semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de implementare a Acordului între Părţile la Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice şi date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare şi semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului între Părţile la Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice şi date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare şi semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru stabilirea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Acordului între Părţile la Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice şi date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare şi semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, precum şi pentru completarea art. 11⁵ alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; PL-x 482/2023.

Vot, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ai zis mai bine ca Freddy!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ai sărit un cuvânt!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vreţi să reiau? (Vociferări.)

259 de voturi pentru şi 3 abţineri. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2022 privind stabilirea cadrului instituţional, precum şi a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2017/746 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro şi de abrogare a Directivei 98/79/CE şi a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei; PL-x 708/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, şi anume 265 de voturi pentru, adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2022 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; PL-x 591/2022.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 8 abţineri, adoptat.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog, explicarea votului.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da.

Mulţumesc.

N-a fost timp, era aglomeraţie când au fost dezbaterile.

Aşa, o să punctez acum, pe scurt, câteva lucruri.

Faţă de ce a fost în '98 acest ANL, ce avem astăzi nu mai are nicio legătură.

Acum, o să spuneţi, orice cadru legal trebuie să se adapteze vremurilor.

Păi, să se adapteze, dar să nu devină o schimonosire faţă de ceea ce a vrut iniţial cine a gândit acest program de sprijin, prin închirierea de locuinţe pentru tinerele familii care nu-şi permiteau achiziţia unei case.

Ce se întâmplă astăzi cu statul care vinde nişte apartamente, nişte locuri, unor persoane care deja s-au aşezat acolo înseamnă că noi avem o declaraţie, iar eu nu pot să fiu de acord cu acest lucru, că statul român şi Parlamentul României nu mai acordă nicio şansă următoarelor familii de tineri care poate nu sunt în situaţia de a achiziţiona o locuinţă.

Deci cine vine după cine s-a aşezat deja în aceste ANL-uri care se vând la preţuri, ştiţi bine, mai bine decât mine, cei care faceţi politică de ani de zile, cum anume s-au vândut... (Vociferări.) ...nu mai are nicio şansă să-şi găsească un loc de stat, că sunt vândute.

Mai mult, schimbăm acum criteriile. Aparent, dacă vă uitaţi la proiect, sunt nişte chestiuni de simplificare, cine n-ar fi de acord, nu-i aşa, cu simplificarea?

În realitate, iar schimbăm. Nu mai sunt tineri, cum s-a gândit iniţial acest program de sprijin pentru familiile... pentru cei care erau la început de drum în viaţă, mă rog, intrau în câmpul muncii, ca să spun aşa. Am scos şi sintagma "tineri", ca să fie, nu ştiu, până la pensie sau cum? Că nu înţeleg spre... unde o ia acest program, care, repet, iniţial era gândit pentru sprijinirea tinerilor, în special a familiilor, să îşi poată întemeia acolo un cămin şi să poată să pornească în viaţă, şi am ajuns la vânzare pentru absolut oricine, ignorând că în spatele nostru, al celor care s-au aşezat în aceste apartamente, mai vin nişte tineri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş fi recunoscător...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...care au şi ei dreptul să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dacă aţi...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...beneficieze de un sprijin...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încheia.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...din partea statului.

Prin urmare, eu nu sunt omul care să facă o salată, o varză de-a dreptul, din ceea ce iniţial s-a plecat pe un drum şi la ce s-a ajuns astăzi.

Prin urmare, m-am abţinut la vot şi am simţit nevoia să vă spun că statul român este un eşec clar în politicile publice privind încurajarea tinerilor în a-şi găsi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...un loc de muncă, dar mai ales în a-şi găsi o locuinţă.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2020 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1998 privind finanţarea şi din alte surse decât bugetul de stat a unor activităţi specifice de administrare a rezervelor de stat; PL-x 495/2020.

Vot, vă rog.

Cu 213 voturi pentru şi 51 de abţineri, adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale; PL-x 501/2022.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

265 de voturi.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2022 pentru modificarea unor acte normative; PL-x 697/2022.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, un vot contra, 49 de abţineri. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru completarea art. 121 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 240/2022.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Aşteptaţi o secundă, domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Aştept, aştept.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 228 de voturi pentru şi 36 de abţineri, adoptat.

Vă rog, domnul Coleşa, explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, o lege fără niciun sens.

Aşa cum, în programare, să zicem, scrii o bucată de cod în care execuţia nu ajunge niciodată, dar niciodată, aşa şi aici, creăm o lege pentru o situaţie în care nu se va ajunge niciodată, dar niciodată, pentru că minorii nu răspund penal şi, ca atare... (Vociferări.) ...nu se creează în instanţă dosare penale.

Deci instanţa nu poate să dispună consilierea psihologică pentru ei sau pentru părinţi niciodată, pentru că nu va ajunge să judece o asemenea speţă.

Deci aţi creat o lege fără sens, doar pentru a vă arăta interesul, nu pentru copii.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2023 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educaţiei, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 481/2023.

Vot, vă rog.

Cu 179 de voturi pentru, 4 contra, 75 de abţineri, adoptat.

Stimaţi colegi,

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţă.

Ne revedem la ora 18.00, la plenul reunit.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.09.