Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mergem la prezentarea interpelărilor.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan.

Domnul Florin Puşcaşu.

Domnul Matieş.

Domnul Mîndrescu.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Adrian Echert.

Întotdeauna am noroc!

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu.

Silviu-Octavian Gurlui.

Valeriu Munteanu.

Gabriel-Florinel Florea.

Oana Murariu.

Iulian-Alexandru Muraru.

Paul-Claudiu Cotîrleţ.

Aurora-Tasica Simu.

Călin Groza.

Florin Popovici.

Veronica Grosu.

Dumitriţa Albu.

Petru Negrea.

Arina-Patricia-Simina Moş.

O interpelare, din cele două.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Stimate domnule Grindeanu,

Am să vă întreb ceva ce ne preocupă, într-un mod special, la Bihor. Iar, în calitate de deputat al PNL de Bihor, doresc să vă aduc în atenţie stadiul proiectului de electrificare şi reabilitare a liniei de cale ferată Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, finanţat prin PNRR, un proiect vital pentru conectivitatea şi economia regiunii de Nord-Vest a României.

Deşi proiectul beneficiază de un sprijin financiar considerabil, din partea Uniunii Europene, şi are un termen clar de finalizare - 31 decembrie 2026 -, există întârzieri semnificative de implementare. Pe anumite tronsoane, lucrările sunt avansate, însă altele sunt departe de a fi finalizate. Acest decalaj ridică semne serioase de întrebare, cu privire la respectarea termenului-limită, iar întârzierea finalizării proiectului ar putea avea consecinţe grave asupra absorbţiei de fonduri europene.

În consecinţă, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi:

- care sunt cauzele întârzierilor în execuţia proiectului şi cine este responsabil pentru acestea?

- ce măsuri concrete veţi lua, pentru a accelera lucrările, astfel încât proiectul să fie finalizat la termen?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Interpelarea mea este adresată domnului viceprim-ministru, ministrul finanţelor, domnul Tánczos Barna.

Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile limitat "primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual, pentru fiecare persoană". Prin această facilitate fiscală, legiuitorul a urmărit stimularea şi susţinerea financiară a sistemelor naţionale de asigurări private de sănătate.

În vederea realizării unor evaluări legislative, cu privire la piaţa asigurărilor private de sănătate, îi solicit domnului ministru al finanţelor următoarele precizări:

- câţi angajatori, din România, au valorificat această deductibilitate fiscală, în perioada 2020 - 2024. Şi solicit o specificare pe fiecare an în parte.

- câţi angajaţi au beneficiat de această facilitate fiscală, în perioada 2020 - 2024? Şi aici doresc o detaliere pe fiecare an în parte.

Şi, de asemenea, doresc să aflu care a fost valoarea medie a primelor de asigurare voluntară de sănătate, precum şi a serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament pentru care s-au acordat deductibilităţi fiscale limitate, în perioada 2020 - 2024.

Dat fiind faptul că valoarea de 400 de euro a fost stabilită în urmă cu 10 ani de zile, îi solicit ministrului finanţelor să precizeze dacă Guvernul are în vedere să actualizeze această deductibilitate limitată cu inflaţia agregată, aferentă ultimilor 10 ani.

Aceasta este interpelarea şi solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţiu.

Domnul Ioan Lăzăroi.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu.

Domnul Ciprian-Doru Rigman.

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Tánczos Barna, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării: "Stadiul implementării obiectivelor de investiţii finanţate prin amendamentele aduse Legii bugetului de stat pentru anii 2023 şi 2024".

Amendamentele aduse de parlamentari la Legea bugetului de stat reprezintă o modalitate eficientă de a finanţa proiecte necesare dezvoltării comunităţilor pe care aceştia le reprezintă, asigurând astfel nu doar sprijin pentru iniţiativele locale, ci şi îmbunătăţirea serviciilor publice care pot stimula economia şi contribui la creşterea calităţii vieţii şi bunăstării sociale a cetăţenilor.

În numeroase cazuri, amendamentele introduse în etapa de consultare publică a Legii bugetului de stat constituie singura şansă pentru comunităţile mici de a obţine finanţare guvernamentală.

Într-o astfel de situaţie se regăsesc şi o parte din comunităţile ucrainene din România, localizate îndeosebi în mediul rural, pentru care fondurile obţinute în urma depunerii de amendamente, în cadrul Legii bugetului de stat, reprezintă un sprijin semnificativ, care le permite să acopere cofinanţarea în cadrul proiectelor europene sau să demareze investiţiile planificate.

Deşi amendamentele la Legea bugetului de stat prevăd finanţarea unor proiecte concrete, există reprezentanţi ai unor UAT-uri care susţin că fondurile nu au fost alocate de Ministerul Finanţelor, ceea ce îngreunează implementarea investiţiilor planificate.

În acelaşi timp, mai pot fi luate în considerare câteva aspecte relevante, şi anume - trei campanii electorale, în anul 2024, în cadrul cărora reprezentanţii UAT-urilor nu au dorit să menţioneze sprijinul venit prin Legea bugetului de stat sau, mai grav, fondurile au fost deturnate pentru finanţarea altor obiective decât cele prevăzute de acest act normativ.

Drept urmare, în calitate de iniţiator al amendamentelor pentru comunităţile cu populaţie ucraineană din România, apelez la dumneavoastră, prin intermediul instrumentelor puse la dispoziţie de Parlament, pentru a obţine informaţii clare despre proiectele de mai jos, adoptate de plenurile reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

Prin amendamentele depuse şi aprobate, prin Legea nr. 368/2022, au fost alocate fonduri pentru proiectul de extindere a reţelei de electricitate din Comuna Rona de Sus, construcţia unei săli de sport, în localitatea Remeţi, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe cursul de apă al râului Cvasniţa, din Comuna Poienile de sub Munte, toate trei în judeţul Maramureş, precum şi pentru un proiect de reabilitare a drumului comunal 86, din Comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava.

Prin amendamentele depuse la Legea nr. 421/2023, au fost alocate fonduri pentru extinderea şi modernizarea drumurilor comunale în Rona de Sus, dotarea cu mobilier, materiale didactice, precum şi altele, pe care nu le enumăr acum, domnule preşedinte, din lipsă de timp.

Cadrul de desfăşurare a activităţii investiţionale are scopuri bine definite, în cazul tuturor celor 23 de obiective de investiţii aprobate prin lege, UAT-urile situate în şase judeţe unde trăiesc cele mai mari comunităţi de etnici ucraineni din România.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi, oral şi în scris, poziţia ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la cele semnalate, menţionând, totodată, situaţia actuală a finanţării şi implementării proiectelor de investiţii, stadiul finanţării, totodată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

...precizând data la care au fost efectuate viramentele către UAT-uri.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simona Macovei Ilie.

Doamna Raisa Enachi.

La alegere, una.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: "Controlul şi prevenirea accidentelor rutiere în judeţul Vaslui".

Stimate domnule ministru,

România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii din accidente rutiere, din Uniunea Europeană, o realitate dureroasă care ar trebui să pună în alertă toate instituţiile statului. Nu vorbim doar despre statistici, ci despre pierderi de vieţi omeneşti, despre familii distruse şi despre o lipsă de acţiune reală.

Judeţul Vaslui este un exemplu grăitor. Multe tragedii au fost cauzate şi de conducerea sub influenţa alcoolului sau drogurilor.

În anul 2024, poliţiştii rutieri din judeţul Vaslui au aplicat peste 15.000 de sancţiuni contravenţionale. Cu toate acestea, numărul accidentelor rămâne ridicat, iar dotările disponibile pentru prevenire şi control sunt, în continuare, limitate.

Domnule ministru,

În această ordine de idei, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Câte controale rutiere au fost efectuate în judeţul Vaslui, în anul 2024, cu ajutorul aparatelor etilotest şi drug test, în scopul combaterii consumului de alcool şi substanţe interzise le volan? Cum au fost distribuite aceste controale pe unităţi administrativ-teritoriale? În mod defalcat, dacă este posibil.

2. Ce măsuri concrete a întreprind Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale din judeţul Vaslui, pentru prevenirea accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool şi de droguri?

3. Care este situaţia dotărilor poliţiei rutiere din judeţul Vaslui, în anul 2024, în ceea ce priveşte aparatele de testare pentru droguri şi alcool?

Vă rog să precizaţi numărul acestor aparate, defalcat pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Consideraţi că aceste dotări sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor de control şi prevenţie la nivelul întregului judeţ?

4. Există în planul ministerului măsuri concrete pentru suplimentarea numărului de controale, dar şi a echipamentelor necesare, în judeţul Vaslui, în vederea reducerii riscului de accidente rutiere? Dacă da, care sunt aceste măsuri şi în ce stadiu se află implementarea lor?

5. Câte accidente rutiere s-au înregistrat în judeţul Vaslui, în primele luni ale anului 2025, în care s-a constatat că şoferii se aflau sub influenţa alcoolului sau drogurilor? Ce acţiuni preventive sau campanii de informare au fost desfăşurate, ca urmare a acestor incidente?

Solicit răspunsuri clare şi concrete cu privire la măsurile adoptate şi resursele alocate.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cojocaru.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnului ministru Mircea Fechet.

Obiectul interpelării îl reprezintă graficul de finalizare a lucrărilor pentru proiectul privind creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile, prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului, la amenajarea hidroenergetică Paşcani, pe râul Siret.

Stimate domnule ministru,

Cu această ocazie vreau să vă aduc în atenţie faptul că lucrările la barajul de la Lunca, municipiul Paşcani, au început în anul 1985, au fost abandonate în 1989, fiind apoi reluate. În momentul de faţă, lucrările sunt continuate de Hidroelectrica. Obiectivul hidroenergetic este realizat în proporţie de aproximativ 70% şi cuprinde următoarele obiecte principale: acumulare, baraj, centrala hidroelectrică şi racordarea la sistemul energetic naţional. Acumularea urmează să aibă o capacitate de 68 de milioane de metri cubi de apă, iar hidrocentrala ar urma să aibă o putere instalată de 10 megawaţi.

De-a lungul timpului, au fost efectuate numeroase demersuri din partea autorităţilor locale, pentru finalizarea acestui obiectiv de investiţii.

În ultimii ani, au fost identificate şi sursele de finanţare necesare şi au reînceput demersurile pentru finalizarea obiectivului de investiţii. Astfel, în luna ianuarie 2025, Hidroelectrica a emis decizia de expropriere, în cazul proprietarilor de terenuri din zona de amenajare a barajului Lunca Paşcani, urmând a fi expropriate aproximativ 4.000 de terenuri aflate în proprietate privată, valoarea despăgubirilor ajungând la 29 de milioane lei. Ulterior, pe parcursul lunii februarie, au fost organizate dezbateri publice cu privire la documentaţiile tehnice necesare eliberării unui nou acord de mediu pentru finalizarea investiţiilor.

În acest context, vă rog să precizaţi care sunt paşii următori pentru terminarea lucrărilor şi care este calendarul de timp asociat acestora.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Tánczos Barna, ministrul finanţelor.

Stimate domnule ministru,

În timp ce marile averi ilicite rămân nesupravegheate, iar contractele frauduloase cu statul continuă nestingherite, ANAF alege să vâneze românii care muncesc cinstit şi îşi sprijină familiile. Cei care trimit bani acasă sunt trataţi ca suspecţi, puşi pe drumuri şi obligaţi să demonstreze că ajutorul oferit rudelor nu este o infracţiune.

Dacă un muncitor român îşi ajută părinţii sau copiii, trebuie să justifice fiecare leu. Dacă nu are acelaşi nume de familie cu destinatarul, trebuie să prezinte documente care să ateste rudenia.

În schimb, când un politician "moşteneşte" milioane de euro de la o rudă fără venituri semnificative, nimeni nu întreabă nimic. Când firmele de casă ale partidelor rulează bani publici, prin contracte suspecte, controalele întârzie sau lipsesc cu desăvârşire.

Este revoltător ca statul să îi umilească tocmai pe cei care ţin economia în viaţă, în timp ce corupţii rămân nederanjaţi. ANAF verifică până la ultimul detaliu transferurile între persoane fizice şi controlează agenţii economici prin e-Factura şi e-Transport, dar cine verifică ANAF-ul? Câte controale a făcut ANAF-ul în paradisurile fiscale? Câte averi colosale au fost verificate la fel de riguros ca transferurile muncitorilor plecaţi?

Problema României nu sunt românii care muncesc cinstit, ci instituţiile care îi tratează ca pe nişte infractori, în timp ce marii corupţi scapă nepedepsiţi. Oamenii care îşi susţin familiile din banii câştigaţi cu trudă nu trebuie să fie puşi la zid, ci respectaţi. Dacă vreţi să faceţi cu adevărat dreptate, începeţi prin a verifica averile nejustificate şi contractele frauduloase, nu conturile celor care îşi ajută părinţii sau copiii!

De aceea, vă rog să îmi răspundeţi următoarelor întrebări:

- ce categorii de persoane fizice sunt vizate de aceste verificări şi în ce condiţii ANAF solicită justificarea sumelor primite prin transfer bancar?

- pe ce criterii stabileşte ANAF că o sumă trebuie justificată şi ce metodologie se aplică?

- ce documente sunt considerate suficiente pentru a demonstra provenienţa banilor, în cazul transferurilor dintre rude? Există un ghid oficial pe care contribuabilii îl pot consulta?

- ce măsuri au fost luate pentru ca această procedură să fie clară şi predictibilă, astfel încât cetăţenii să nu fie puşi în situaţii birocratice absurde sau tratamente nejustificate?

- există o limită de sumă peste care ANAF solicită justificarea transferurilor bancare între persoane fizice? Dacă da, care este aceasta şi cum sunt aplicate regulile?

- cum se asigură ANAF că această procedură este aplicată echitabil, astfel încât cetăţenii obişnuiţi să nu fie trataţi mai aspru decât cei cu averi mari şi transferuri de milioane? Ce mecanisme există pentru a preveni astfel de discrepanţe?

Având în vedere impactul acestor controale asupra unui număr mare de români, aştept răspunsuri clare şi detaliate, atât verbal, cât şi în scris, în termenul legal prevăzut de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La fix!

Domnul Moşteanu.

Domnul Ciubuc.

Doamna Constantinescu?

Campioană - 11!

Domnul Rodeanu.

Doamna Plopeanu?

Doamna Elena-Laura Toader? Nu.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu?

Finally!

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Emilian-Horaţiu Hurezeanu.

Stimate domnule ministru,

Plângerile românilor din diaspora devin din ce în ce mai numeroase. Există un serviciu mai mult decât defectuos la nivelul consulatelor româneşti şi a personalului aferent. Aroganţa, lipsa de profesionalism, nepotismul sunt la ele acasă, în rândul detaşaţilor şi angajaţilor ambasadelor româneşti.

Mi s-a adus la cunoştinţă, zilele trecute, că, la Consulatul României din Paris şi la cel din Bonn, angajaţii aparţinând personalului auxiliar îşi oferă serviciile pentru înlesnirea întocmirii programărilor necesare, în schimbul unor comisioane consistente. Costurile vehiculate, pentru ca portarul sau femeia de serviciu să facă o programare, sunt între 100 şi 300 euro.

Întrebarea care se pune este dacă asemenea practici au concursul sau sunt tolerate de către personalul diplomatic, şi în ce măsură. În plus, serviciul informatic econsulat.ro, pentru stabilirea programărilor, în vederea soluţionării cererilor pentru servicii consulare, nu funcţionează sau funcţionează defectuos.

Nu este posibil ca, pentru a face o programare pe această platformă, cetăţenii români să încerce săptămâni la rând, fără succes, iar în momentul în care se prezintă la ambasade sau consulate să nu fie primiţi, pentru că nu au o programare.

Cetăţenii români au depus numeroase sesizări online, mulţi dintre ei nu au primit răspuns nici după 2 - 3 ani.

În acest fel, se creează mediul propice pentru a se solicita servicii oneroase, de către anumite persoane care lucrează în aceste instituţii.

Statul român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, are obligaţia nu doar de a asigura asistenţa şi protecţia cetăţenilor săi aflaţi în diaspora, dar şi de a asigura servicii de calitate, la cele mai înalte standarde.

Nu este posibil ca, în Roma, Trieste, Milano, consulatele să funcţioneze impecabil, iar la Paris şi Bonn, nu.

Sistemul consular din diaspora are nevoie de o îmbunătăţire drastică şi urgentă, tolerarea lipsei de competenţă, ineficienţa şi neimplicarea profesională nu mai pot fi acceptate.

De aceea, vă solicit să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

- când s-a efectuat ultimul control în cadrul consulatelor, cu precădere cele din Franţa şi Germania, şi care este raportul rezultat în urma acestor controale?

- de ce sunt timpii de aşteptare atât de lungi pentru obţinerea unei programări şi de ce, de cele mai multe ori, serviciul informatic nu este disponibil?

- când a fost ultima evaluare a sistemului informatic econsulat.ro şi ce neajunsuri au fost identificate în acest proces?

- dacă aţi fost informat cu privire la problemele pe care le întâmpină românii care au nevoie de servicii consulare şi ce măsuri aţi dispus pentru remedierea lor?

Vă solicit răspuns oral şi scris la adresa andreea.cimpianu@cdep.ro.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pascalini?

Încep să vă ştiu!

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, la solicitarea consilierului local Lucica Ilie, din partea SOS România, oraşul Comăneşti, judeţul Bacău, acolo unde platforma vechii termocentrale este un adevărat focar de infecţie şi poluează mediul înconjurător, prin deşeurile depozitate sau aruncate, acolo găsindu-se, în special, gunoi menajer acoperit cu moloz, provenind de la utilizatorii casnici ori de la şantierele din oraş.

Am înţeles că au fost făcute diferite demersuri, dar, din cauză că există acel primar de la PNL, care nu vrea să ia măsuri, ni s-a solicitat sprijin de aici, din Parlament.

Este demn de un film de groază. Această platformă trece neobservată de către agenţii Gărzii de Mediu şi mi se solicită luarea de măsuri pentru igienizarea acesteia, cât şi amendarea administratorului acestei clădiri.

În vederea confirmării celor spuse s-au realizat şi planşe foto, pe care le pot pune oricând la dispoziţie, la cerere.

În acest context, solicit luarea de măsuri şi clarificări imediate, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi răspunsuri la următoarele întrebări:

- dacă se va trimite Garda de Mediu, în control, la administratorul platformei vechii termocentrale din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău?

- dacă se vor aplica sancţiunile corespunzătoare, conform legii?

- şi dacă, în urma efectuării controalelor la această platformă, se va solicita igienizarea spaţiului de pe platforma vechii termocentrale din oraşul Comăneşti?

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă? Nu.

Numărul 40, domnul Paraschivescu. Nu? Nu.

Atât!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.32.