Dezbateri parlamentare

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

În şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor sunt prezenţi reprezentanţii câtorva miniştri pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră. Din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei este prezent domnul secretar de stat Adrian Dobrescu pentru a răspunde întrebării domnului deputat Petre Naidin.

Domnul deputat Petre Naidin este invitat să-şi susţină întrebarea. Domnul deputat Petre Naidin nu este momentan în sală.

Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale este prezent domnul secretar de stat Petru Păun Jura pentru a răspunde întrebării formulate de domnul Petre Bejinariu.

În acest moment în sală se află 114 deputaţi, un cvorum insuficient pentru a ne continua activitatea pe proiectele legislative. Urmează partea a doua, cu privire la întrebările adresate membrilor Executivului. Ne reîntâlnim mâine la lucrările în plen.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentaţi întrebarea, pentru a vă putea primi răspunsul.

Domnul Petre Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea noastră se întemeiază pe o scrisoare pe care au primit-o mai mulţi colegi parlamentari din judeţul Suceava şi care vine din partea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război - Filiala Suceava.

Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război care pentru judeţul nostru cuprinde 22.560 de veterani, văduve de război şi urmaşi, arată în scrisoare situaţia grea în care se află şi notam aici în coţinutul întrebării că în scrisoarea aceasta am înţeles toate stările pe care poate să le aibă un veteran, de la implorare la protest şi apoi la ameninţare. Dânşii spun că indemnizaţia lunară a unui veteran şi, respectiv, a unei văduve este echivalentă cu preţul unui kg de carne sau 10 pâini. Înţelegem că oamenii aceştia în vârstă, toţi aproape de peste 75 de ani, au nevoie, dar şi merită şi consideraţia şi sprijinul statului român.

De aceea, ne-am gândit să întrebăm Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale dacă au în vedere completarea Legii nr.44 din 1994 şi când anume au în vedere acest demers în favoarea acestor eroi în viaţă ai neamului, aşa cum corect se autodefinesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, vă rog prezentaţi răspunsul la întrebare.

Domnul Petru Păun Jura am fost anunţată că este în sală. Am să vă rog să mă anunţaţi cine este în sală şi cine nu este. Da?

domnule deputat Petre Bejinariu, vă rugăm să ne scuzaţi, este ieşit puţin din sală.

Domnul deputat Petre Naidin are o întrebare către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi se află aici domnul secretar de stat Adrian Dobrescu.

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi întrebarea. Vă reamintesc că durează 2 minute prezentarea întrebării.

Domnul Petre Naidin:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea aţi primit-o, bănuiesc că aţi comentat-o, primesc şi răspuns astăzi, se referă la a cunoaşte punctul de vedere al Guvernului privind o lucrare locală, în judeţul meu, la comuna Dragalina, privind eliminarea excesului de umiditate şi strămutarea gospodăriilor afectate. Dar, cel mai mult m-ar interesa, aşa cum este în întrebarea pe care v-am trimis-o, următorul lucru: a ne pune la dispoziţie anexa de la Hotărârea de Guvern nr. 762/1998, proiectele ei sau extrase, pentru a fi mai bine cu toţii clarificaţi asupra celor ce le cuprind, pentru că altfel sunt nevoit să citesc numai studiul "Aderarea României la Uniunea Europeană şi reforma politicii agricole", unde aflăm că: "Agricultura românească părăseşte drumul spre Uniunea Europeană, distanţa faţă de parametrii occidentali se măreşte, sectorul agricol nu mai oferă stabilitate, siguranţă sau protecţie materială şi socială ţăranilor români, care devin segmentul cel mai îmbătrânit şi cel mai periclitat din societate. Radiografia din afară înfăţişează un schelet cu producţii vegetale tot mai mici, cu diminuarea gravă a sectorului zootehnic, avicol, legumicol şi pomicol, concomitent cu uriaşa creştere a preţurilor, precum şi prăbuşirea comerţului exterior al produselor agicole".

Hotărârea de Guvern nr.762 alocă 500 de miliarde de la bugetul de stat pentru proiecte de dezvoltare în agricultură.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Dobrescu.

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă!

Răspuns adresat domnului deputat Petre Naidin.

Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare nu are în domeniul său de activitate execuţia de lucrări privind eliminarea excesului de umiditate în intravilanul localităţilor şi strămutarea gospodăriilor afectate, aceste lucrări revenind în totalitate organelor locale. Potrivit Hotărârii guvernului României nr. 762/1998 pentru aprobarea finanţării programului de restructurare şi reformă în agricultură în 1998, din fondul la dispoziţia Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare a prevăzut în programul pentru eliminarea excesului de umiditate şi regularizări văi continuarea execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţii, eliminarea excesului de umiditate din sistemul de irigaţii Gălăţui-Călăraşi, zona amintită de dumneavoastră, prin redimensionarea reţelei de desecare în extravilanul localităţii Dragalina judeţul Călăraşi. Lucrările de execuţie au început în luna octombrie anul curent, iar realizările înregistrate la sfârşitul lui noiembrie 1998 la acest obiectiv sunt de 2,4 miliarde de lei, faţă de un program de 3 miliarde de lei. Finanţarea lucrărilor la acest obiectiv de investiţii este în continuare condiţionată de asigurarea fondurilor necesare, fonduri ce urmează a fi alocate din bugetul de stat din surse din privatizare sau de la bugetul de stat pentru 1998, cât şi pentru 1999.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, un comentariu scurt, dacă aveţi? Dar, nu mai mult de un minut.

Domnul Petre Naidin:

Nu un comentariu, o observaţie. Întrebarea mea are două puncte privind aplicarea acestei hotărâri de Guvern nr.762 şi a doua şi cea mai interesantă era de a şti, de a cunoaşte anexa la această hotărâre.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat?

Domnul Adrian Dobrescu:

Da, anexa la această hotărâre cuprinde, structurat pe 7 sau 8 domenii de activitate, printre care îmbunătăţiri funciare, zootehnie, viticultură, culturi de câmp, creşterea şi o gestionare mai bună a cailor de rasă etc. cuprinde un număr de peste 220 de unităţi.

Dacă doriţi, v-aş ruga să îmi permiteţi să vă prezint, în zilele următoare, unităţile care sunt cuprinse în această anexă, structura de cheltuieli pe care o solicită, cât şi cuantumul pentru fiecare unitate în parte, aceste unităţi, urmând a fi trecute, pe baza unor rigori, printr-o comisie care va stabili dreptul fiecăreia din ele de a căpăta aceşti bani, cu specificaţia că ei sunt de la bugetul de stat, din fondul de privatizare şi fiind fond nerambursabil. Deci, vă voi înainta în scris o copie după această anexă care cuprinde 230-240 de unităţi, unde veţi vedea toate unităţile cuprinse pe zone şi pe grupe de activitate. Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumesc.

Se află prezent pentru a răspunde întrebării adresate de domnul Nicolae Ionescu, domnul secretar de stat general Constantin Degeratu.

Domnule deputat Nicolae Ionescu, vă rog să adresaţi întrebarea.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebarea este pentru domnul general de corp de armată Constantin Degeratu, şeful Statului Major.

Recent, cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a Marii Uniri, mai marii puterii au făcut masive înaintări în grad. S-au bucurat, din păcate, de astfel de avansări, în principal, cei din structurile sus-puse ale oştirii. Că s-au făcut respectivele înaintări în grad, aceasta este treaba celor în drept. Dar, că au fost puse noi steluţe pe epoleţii generalului Gheorghe Bucşe sau noi trese pe manşetele contraamiralului Traian Atanasiu, personaje asupra cărora încă planează dubii că s-ar fi aflat implicaţi în lucrări necurate, în afaceri precum au fost "Ţigareta II" şi "Distrugătorul Mărăşeşti", pentru care au fost deja anchetaţi şi blamaţi în coloanele presei, la radio şi la televiziune, acest fapt este cu totul şi cu totul de neînţeles pentru orice om cu mintea limpede şi curată. La semnalele deosebit de critice făcute de massmedia, potrivit cărora înaintările în grad ale acelora la care ne referim ca şi a torţionarului de la Sighet, Ciolpan, au reprezentat o mare gafă, o bilă neagră pentru cei care au dreptul de propuneri şi de decizie în privinţa avansărilor din armată, prin Biroul de presă al Ministerului Apărării, s-a aruncat imediat praf în ochi celor care au îndrăznit să ridice o astfel de problemă, afirmându-se, vezi doamne, că propunerile de avanasare a celor în discuţie s-au sprijinit, au avut la bază, "...criterii strict profesionale, având în vedere atribuţiile de serviciu ale celor doi lideri militari". În cazul în care, respectivele avansări...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog, întrebarea se pune în timp de un minut şi fără conţinut, cuprins şi încheiere! Vă rog să formulaţi întrebarea.

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. În cazul în care respectivele avansări au avut la bază ca singur suport criteriul profesional, rugăm pe domnul general Degeratu să ne spună în în mod concret, nu la modul general:

1. Care au fost realizările profesionale de excepţie ale celor două cadre militare sus puse care au primit noi grade.

2. Câţi alţi militari din subordinea domniei sale, în principal, soldaţi, gradaţi, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri care duc de fapt greul în Armata Română au fost recent înaintaţi în grad pe criterii profesionale?

Dacă la baza înaintărilor în grad în armată stă doar criteriul profesional, aşa cum a lăsat să se înţeleagă comunicatul de presă, îl întreb pe domnul general Degeratu, în urma recomandărilor scrise şi verbale, făcute de subsemnatul anul trecut, ca deputat de Argeş, şi de primarul ţărănist al Municipiului Curtea de Argeş, Gheorghe Nicuţ şi de părintele Calinic, episcop de Argeş şi Muscel, de ce n-a fost avansat la gradul de general în rezervă şi domnul colonel Florian Tucă, argeşean, fiu al Argeşului, cetăţean de onoare al oraşului Curtea de Argeş, ţinându-se seama că la capitolul realizări profesionale, domnia-sa stă, după opinia noastră şi a altora, nu doar foarte bine, ci chiar excelent, dânsul punându-şi semnătura ca reputat istoric militar pe un număr de 50 de cărţi şi pe mai bine de 2000 de studii şi articole pe teme de istorie. Chiar în preajma aniversării a 80 de ani de la Marea Unire, domnul colonel în rezervă, doctor în istorie Florian Tucă a publicat în colaborare singura lucrare monografică apărută pe plan naţional, dedicată Războiului de reîntregire al Marii Uniri, carte care a fost apreciată deja de către specialişti şi de către presă ca o apariţie editorială de excepţie. Chiar şi numai pentru această realizare profesională ofiţerul în cauză...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Întrebarea, nu mai dezvoltaţi, că nu facem... un minut aveţi atât!

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. Îmi exprim speranţa că domnul general Degeratu va căuta să repare o astfel de omisiune sau de nedreptate în viitor.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Reamintesc domnilor colegi că întrebarea se pune direct fără comentarii şi durează un minut.

Domnule secretar de stat, domnule general Constantin Degeratu, vă rog să răspundeţi pe parcursul a maximum 3 minute, întrebării domnului deputat.

Domnul Constantin Degeratu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să răspund la întrebările care au fost puse.

Prima, în legătură cu meritele profesionale ale celor doi nominalizaţi, meritele profesionale de excepţie. Generalul Bucşe şi amiralul Atanasiu au fost numiţi în funcţie anul trecut, în urma schimbărilor care s-au produs prin trecerea la pensie a celor care au fost în funcţiile anterioare. Ei au fost selecţionaţi din grupul de generali şi ofiţeri care puteau să îndeplinească aceste funcţii, conform criteriilor profesionale. De altminteri, grupul este foarte mic, la aviaţie au fost 3 generali, la marină 4 contra-amirali care puteau să îndeplinească aceste funcţii. Funcţiile prevăzute în ştat pentru cei doi sunt funcţii de generali cu 4 stele sau amirali cu 4 stele. În Armata Română a existat un singur general cu 3 stele. În Armata Română pînă la ora actuală nu mai există nici un general sau contra-amiral care să aibă grad dobândit înainte de revoluţie. Din care cauză, este o discrepanţă majoră între gradele pe care le poartă aceşti comandanţi şi funcţiile pe care le îndeplinesc.

Generalul Bucşe promovează cu perseverenţă procesul de reformă, restructurare şi modernizare, în conformitate cu obiectivele stabilite de Parlamentul României, Guvernul României şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În timpul mandatului său, generalul Bucşe a asigurat realizarea proiectului de modernizare al avionului MIG-21, respectiv integrarea în cadul escadrilei de luptă a primelor 52 de avioane din acest model. La data luării în primire a funcţiei avea 6 avioane în exploatare. Cu acest prilej generalul Bucşe a asigurat trecerea pe aceste avioane a numărului necesar de piloţi, a asigurat zborurile de luptă, a asigurat zborurile de instrucţie, a asigurat primele exerciţii, după 1990, în formaţii de 10-15 avioane.

Generalul Bucşe a asigurat succesul de implementare a proiectului C-130. România a devenit utilizator de C-130 într-un timp record. România a executat cu această ocazie primul zbor continental, primul zbor transcontinental până în Angola, primul zbor transoceanic. În acest an, generalul Bucşe a asigurat prezenţa aviaţiei române la exerciţiul Strong Resolve. De asemenea, a asigurat prezenţa aviaţiei române cu succes la exerciţiile bilaterale româno-franceze şi a asigurat, de asemenea, un număr important de exerciţii care au garantat capacitatea operativă a aviaţiei militare. Sub mandatul său, proiectul FPS - 117 a prins contur şi sunt realizate obiective în proporţie de aproximativ 30 %. Anul viitor acest obiectiv va fi realizat integral.

Din punctul de vedere al acuzaţiilor ce i se aduc, generalul Bucşe a fost acuzat de subordonatul său, fostul comandor Suciu, că a fost anunţat de sosirea acestui transport. Nici măcar Suciu nu l-a acuzat că a participat la acţiunea în cauză. Parchetul Militar a verificat această acuzaţie, acuzaţia s-a dovedit nedreaptă, netemeinică, fără a putea fi dovedită. De altminteri, era şi absurd, pentru că ceea ce pretindea fostul comandor Suciu era să spună ceva de genul acesta: "Domnule generale, fiţi atenţi că eu fac contrabandă!" Altceva nu se putea spune, pentru simplul motiv că nu i-a cerut nimic, doar spune că l-a anunţat. Ceea ce a dovedit până la această dată Parchetul Militar este că generalul Bucşe nu a fost implicat în această operaţiune. Cunoaştem motivele pentru care s-a făcut această acuzaţie, pentru că generalul Bucşe era o ţintă perfectă. Pentru presă, cel puţin, oferea opiniei publice iluzia unei sancţiuni severe şi nu ducea nicăieri ca pistă de cercetare.

Din punctul de vedere al pct.2 - contra-amiralul Atanasiu a promovat cu perspeverenţă obiectivele procesului de reformă, restructurare şi modernizare, a asigurat starea de operativitate a marinei militare în limita fondurilor asigurate în condiţii exceţionale, în condiţiile în care aceste fonduri sunt absolut insuficiente, a condus partea componentei navale la cel mai mare exerciţiu de după al doilea război mondial la care a participat Armata Română, Exerciţiul Strong Resolve cea mai mare desfăşurare şi cea mai complexă desfăşurare de forţă la 3000 de km în condiţii excepţionale, zi şi noapte, pe toată durata exerciţiului. A asigurat prezenţa Marinei Române în Bazinul Mării Negre la cei mai înalţi parametri posibili.

Din punctul de vedere al acuzaţiilor ce i se aduc, amiralul Atanasiu nu a fost acuzat niciodată că direct ar fi participat la vreo activitate infracţională. Corpul de control a constatat apariţia unor neregularităţi în derularea contractului de modernizare a distrugătorului Mărăşeşti, singurul lucru care a putut fi dovedit a fost o recepţie în avans săvârşită de o echipă de 3 ofiţeri, din păcate, cu bună intenţie, spun din păcate, pentru că a trebuit să fie sancţionat pentru această bună intenţie, operaţiunea era absolut necesară pentru ca distrugătorul să fie gata de marş la data stabilită. Au procedat în afara legii, au fost sancţionaţi. Acţiunea de presă are la bază alte motive decât cele profesionale. De altminteri, prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze, cred că pentru toată lumea şi, în plus, cred că nu există om politic sau om care îndeplineşte o funcţie deosebită în statul acesta, care să nu fie zilnic sau aproape zilnic sau săptămânal acuzat în cel puţin un ziar. De aceea este liberate de exprimare ca fiecare să-şi spună punctul de vedere. Până în momentul în care astfel de acuzaţii vor putea fi dovedite trebuie să beneficiem de această prezumţie de nevinovăţie.

În legătură cu celelalte avansări, au fost înaintaţi la gradul următor 8, 7 generali şi un amiral. Au fost avansaţi, de asemenea, 78 de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Aceşti oameni sunt într-adevăr de la trupe, cum s-a precizat aici. Cred însă că greul activităţii se duce la toate eşaloanele, aşa cum se duce şi la acest forum, cred că nu se poate spune că într-un astfel de forum este uşor şi este greu numai acolo unde se munceşte fizic direct.

În legătură cu propunerea privind avansarea domnului colonel Tucă. Personal sunt unul dintre admiratorii operei sale. De asemenea, pot să spun că am făcut anul trecut o propunere de avansare, propunere însă care nu se încadra în circuitul normal. Propunerile se fac de către Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi se discută de o comisie în cadrul secţiei militare pentru problemele veteranilor de război, rezerviştilor şi celor în retragere. Nu am fost consultat în această direcţie, dar ştiu un lucru foarte precis. Domnul colonel Tucă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare. S-a iniţiat o analiză în legătură cu modificarea acestor acte în vigoare pentru a se rezolva şi alte cazuri. Atunci când procedura va fi completă, vom răspunde în cunoştinţă de cauză.

În orice caz, personal, nu sunt implicat în acest proces, întrucât ţine de alte structuri ale Ministerului Apărării Naţionale. Repet, însă, cred că domnul colonel Tucă merită respectul nostru pentru opera sa istorică şi sunt un admirator al domniei sale.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, sunteţi mulţumit, da? (Confirmă că este mulţumit de răspuns).

Da, domnul secretar de stat Petru Păun Jura este invitat să răspundă întrebării adresate, în lipsa dumnealui momentană, de domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru radu Păun-Jura:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În domeniul la care faceţi dumneavoastră referire sunt acum în diferite faze ale procesului legislativ trei proiecte de acte normative. Este vorba de două proiecte de lege, iniţiativa aparţinând unor domni deputaţi. unul dintre dânşii a preluat propunerile Asociaţiei veternanilor de război. noi am discutat la Ministerul Muncii aceste propuneri şi am fost de acord cu ele, n-am putut noi să facem iniţiativa, deoarece vizează vreo patru-cinci ministere şi atunci a preluat-o un domn deputat. Ce am făcut noi, în schimb, am înaintat un proiect de lege care se dezbate acum la Senat prin care am propus ca invalizii, orfanii şi văduvele de război să beneficieze de exact acelaşi tratament de care beneficiază revoluţionarii sau urmaşii acestora. Prin această lege, situaţia financiară a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război se va îmbunătăţi substanţial.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, sunteţi mulţumit, da? Da.

Se află prezent în sală pentru a răspunde întrebării adresate de domnul deputat Petru Şteolea, domnul secretar de stat Mihai Korka. Domnul deputat este în sală? Deci nu este în sală domnul deputat. Îmi pare rău, domnule secretar de stat. Vă rog, dacă aveţi ceva scris, puteţi lăsa şi o să transmitem domnului deputat. Şi noi vă mulţumim.

Se solicită amânare pentru următoarele întrebări: cele adresate Ministerului Industriei şi Comerţului de domnii deputaţi Petre Ţurlea şi Petre Naidin şi Ministerului Finanţelor de domnii deputaţi Vasile Stan, Wittstock Eberhard şi Petru Bejinariu. răspunsurile la aceste întrebări vor fi reprogramate.