Dezbateri parlamentare

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, Grupul parlamentar al PSD, a avut o interpelare: "Desfiinţarea învăţământului rural". Răspunde domnul ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Doamna deputat, doriţi să citiţi interpelarea sau aşteptaţi numai răspunsul?

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău (ministrul educaţiei şi cercetării) :

Vă mulţumesc.

La întrebarea dumneavoastră prin care ne spuneţi că desfiinţăm învăţământul din mediul rural, aş dori să vă informez că judeţul Botoşani este un judeţ cu populaţie şcolară numeroasă, care a avut - din partea noastră - multă atenţie, a fost tratat cu prioritate, dacă doriţi să vă spun acest lucru.

Dintr-un total de 569 de microbuze care s-au livrat în mediul rural, un număr de 14 microbuze au fost repartizate în judeţul dumneavoastră şi aş ruga să faceţi o comparaţie cu 11 microbuze de tip ARO, care au fost asigurate judeţului pe o perioadă de trei ani, 2001 - 2004. Avem, în judeţul Botoşani, 165 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, din care 91 sunt în mediul rural. Sunt 40 de mii de elevi care sunt în acest mediu, dar avem o reţea destul de dispersată, cu foarte mult structuri şcolare în care funcţionează un număr de 20 - 30 de elevi la ciclul gimnazial.

Noi am luat hotărârea în folosul elevilor, nu în ideea de a desfiinţa şcoala; nu se desfiinţează nici o şcoală. Ciclul primar rămâne, deci ne ocupăm de şcoli în continuare, dar pentru un învăţământ de calitate, reţeaua şcolară trebuie regândită şi clase cu cinci-şase elevi cu învăţământ simultan nu sunt de natură ca să elimine sau să micşoreze diferenţa dintre sat şi oraş.

Din acest motiv, noi dorim, facem o analiză la nivelul fiecărui judeţ, mâine va fi şi judeţul Botoşani prezent la o analiză cu ministerul şi luăm fiecare şcoală, fiecare structură în parte, luăm în considerare, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, şi infrastructura de transport care în multe locuri face imposibil transportul cu alte mijloace decât cu mijloace clasice - calul şi căruţa - şi noi nu vrem să ducem copiii la şcoală cu asemenea mijloace. Atunci, menţinem structurile, chiar dacă sunt sub nivelul optim, menţinem aceste structuri şcolare, dar analizele le facem punctual.

Pot să vă spun că, şi în acest an, avem în program achiziţionarea a 800 de microbuze; microbuzele se vor achiziţiona în fiecare regiune de dezvoltare, acolo vor avea loc licitaţiile, judeţul Botoşani având, după o primă analiză, nevoie de 15 microbuze. Dar nu legate aceste microbuze neapărat de învăţământul simultan, ci sunt legate de distanţele mari pe care chiar şi dumneavoastră le-aţi menţionat, pe care elevii trebuie să le parcurgă până ajung la şcolile de artă şi meserii, la şcolile tehnologice şi avem mare grijă ca să ducem toţi copiii la şcoală. Deci acest lucru este în atenţia noastră.

Vreau să vă informez, stimată doamnă deputat, că peste 111 miliarde de lei au fost alocaţi bugetului numai pentru infrastructura şcolară. Nu mai vorbesc că fiecare şcoală, indiferent unde se găseşte, a primit bani de carte şcolară, bani pentru laboratoare, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum şi cred că acest lucru ne dă dreptul să spunem că învăţământul rural sau învăţământul din mediul rural este în atenţia noastră cu prioritate. Ceea ce se întâmplă acum, deşi în acest an am promovat în Guvern Memorandum-ul privind campusurile şcolare şi şcolile de artă şi meserii, câte două pentru fiecare judeţ, pun în valoare tocmai ideea de a recupera elevii din mediul rural.

M-aţi întrebat, de exemplu, despre costuri: ce facem cu costurile pentru microbuze. Aici este un răspuns progresiv. Ordinul este dat, toţi şoferii pot fi încadraţi de către şcoli ...(Sună telefonul mobil.) Mă scuzaţi, am uitat de telefon!

Toţi şoferii pot fi încadraţi pe statele de plată ale unităţilor şcolare. Avem aceste posturi. S-a iniţiat, prin Grupul parlamentar - cred că PD - un proiect de hotărâre de modificare a legii, prin care vom plăti combustibilul - acum nu este prevăzut -, considerând că, dacă transportul este gratuit pentru elevi spre şcoală şi de la şcoală spre casă, toţi copiii care sunt transportaţi cu microbuzele şcolare vor fi transportaţi pe cheltuiala noastră şi cred că nu va mai exista acea senzaţie de disconfort pe care o au consiliile locale în această problemă.

Cred că v-am răspuns la tot ce aţi întrebat dumneavoastră. Dacă mai doriţi?

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, dacă aveţi întrebări suplimentare sau comentarii? Vă rog, aveţi cuvântul, conform Regulamentului, două minute.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedintă. Daţi-mi voie să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru cinstea pe care mi-a făcut-o de a-mi răspunde personal la această interpelare.

Aş mai avea o singură întrebare, deşi comentariile mele ar fi multiple, referitoare nu neapărat la aceste autobuze, ci la desfiinţarea claselor. Este adevărat, termenul meu a fost greşit, nu desfiinţarea şcolilor, ci a claselor simultane.

Din punct de vedere al creşterii calităţii învăţământului, cred că este un lucru bun, dar m-am referit în mod special la autobuze, pentru că aceste autobuze, în condiţiile desfiinţării claselor simultane, nu vor reuşi să acopere necesarul judeţului meu, pentru că el mă interesează.

Domnul ministru a vorbit de 14 microbuze în anul 2006, de 15 pentru 2007, dar nu cred că sunt suficiente, în primul rând.

În al doilea rând, întrebarea se referă punctual la microbuze şi la situaţia microbuzelor din judeţ; dacă cumva ştie, din cele 11 ARO, care erau totuşi mai bune pentru infrastructura judeţului nostru, câte mai funcţionează, iar în ceea ce priveşte costurile, nu m-am referit numai la cheltuielile aferente benzinei şi salariului şoferului, ci şi la aceste costuri de întreţinere a maşinilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău:

Vom prelua toate costurile de întreţinere, dar 4 ani de zile avem asigurat service-ul integral. Numărul de microbuze solicitat de inspectorat cu foarte multă largheţe a fost de 29 şi noi am făcut o analiză fără dumnealor şi am ajuns la un număr de 15. Dar, mâine va veni o echipă de la Botoşani şi discutăm pe hartă. Deci va fi situaţia finală.

De asemenea, nu desfiinţăm învăţământul simultan. Nu putem, din cauza unor condiţii din teren. Deci avem 6 şcoli la ora actuală în judeţul Botoşani în care nu putem să desfiinţăm învăţământul simultan, dar nu va mai fi învăţământ simultan la materiile de bază. Chiar dacă sunt numai 8 copii sau numai 5 copii, le vom asigura aceleaşi condiţii de pregătire. E vorba de numărul de ore care, practic, trebuie acordate. Nu ştiu dacă m-aţi mai întrebat ceva. Nu ştiu, despre cele 11 microbuze primite în perioada 2001-2004 funcţionează, că asta a fost informaţia primită de la inspectorate, au 11 microbuze şi mai au şi alte microbuze ale lor. Deci sunt mai multe microbuze, e vorba de ceea ce a dus Guvernul acolo. Guvernul acolo a dus 11 microbuze într-o anumită perioadă, noi am dus 14 anul trecut. Anul acesta pornim cu o cifră de plecare de 15, că şi anul trecut am pornit cu o anumită cifră care s-a mărit între timp, că am avut fonduri.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru, şi pentru răspuns şi pentru prezenţa dumneavoastră aici, în special pentru faptul că foarte puţini miniştri vin în plenul Camerei pentru a da răspunsuri la interpelări.

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Justiţiei domnilor deputaţi Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M.. O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi să-i transmită răspunsul în scris, şi aceeaşi situaţie şi pentru domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Tot în scris răspunsul referitor la reforma Codului civil.

Mulţumim, doamna secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M., interpelare referitoare la motivarea măsurii anunţate de scutirea de datorii. Răspunde din partea Ministerul Economiei şi Comerţului, domnul secretar de stat Darius Meşca.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Darius Meşca (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind motivaţia măsurii de scutire a 750 milioane euro pentru obiectivele din domeniul energetic, vă comunicăm următoarele: scutirea S.C. Termoelectrica S.A. la plata datoriilor neachitate reprezintă o măsură necesară şi firească, în vederea compensării datoriilor pe care societatea le-a făcut ca urmare a unor decizii ale statului, în cadrul procesului de reformă a economiei româneşti realizată pe parcursul anilor 1996-2004. Începând cu anul 2000, Termoelectrica a preluat unele datorii aferente atât fostei Regii Autonome de Electricitate RENEL, fostei Companii Naţionale de Electricitate CONEL, cât şi ale altor societăţi desprinse ulterior pentru sporirea atractivităţii acestora în vederea privatizării.

Este adevărat că S.C. Termoelectrica S.A., în decursul ultimilor 7 ani de activitate, a acumulat pierderi, dar acestea au fost determinate în principal de faptul că funcţionând în regim reglementat, atât pentru energia electrică produsă, cât şi pentru agentul termic furnizat, preţurile de livrare stabilite de ANRE au fost sub costurile de producţie.

Totodată, în această perioadă, pentru a recupera gradul scăzut al încasărilor de circa 70-90% şi a susţine investiţiile, Termoelectrica a fost nevoită să recurgă la contractarea de credite pentru producţie, în special pentru trecerea anotimpurilor friguroase şi pentru modernizare.

În recunoaşterea acestora în integralitate în tarif, a condus la acumularea de noi pierderi.

Menţionăm că totuşi în anii 2004 şi 2005 Termoelectrica a înregistrat profit din activitatea de exploatare, rezultatul negativ al bilanţurilor contabile provenind din pierderile şi penalităţile acumulate în trecut.

Cele 4 sucursale ale S.C. Termoelectrica S.A. care nu au personalitate juridică asigură acoperirea vârfurilor de consum, dar şi rezolvarea unor situaţii excepţionale în sistemul energetic, când alţi operatori îşi reduc sau încetează activitatea de producţie, motiv pentru care acestea au o importanţă majoră în funcţionarea sistemului energetic naţional.

Menţionăm că în cadrul acestora funcţionează Grupul IV - Paroşeni şi Grupul I - Brăila, cele mai moderne grupuri termoenergetice pe huilă şi, respectiv, hidrocarburi din România.

Operarea în continuare a S.C. Termoelectrica S.A în cadrul sistemului energetic naţional este necesară pentru acoperirea cererilor de energie electrică, precum şi pentru furnizarea de energie termică, pentru numărul total de peste 1 900 000 de consumatori individuali.

Societatea fiind un prestator de servicii de interes economic general, în conformitate cu legislaţia în vigoare, poate beneficia de măsuri de sprijin financiar din partea statului. Soluţia de sprijin financiar este o soluţie viabilă şi necesară pentru un serviciu de larg interes şi impact social. Alternativa acestei soluţii, lichidarea societăţii, nu este o opţiune viabilă, ţinând cont de implicaţiile pe care le-ar avea ca urmare a riscului întreruperii activităţii de furnizare de energie electrică, cu efect direct asupra securităţii şi stabilităţii sistemului energetic naţional, precum şi a riscului întreruperii furnizării de căldură pentru populaţia din cele mai importante centre urbane care au sisteme de încălzire centrală cum sunt Bucureşti, Galaţi, Deva, Constanţa sau mare parte a localităţilor din Valea Jiului.

Măsurile de sprijin financiar se încadrează în prevederile art.6 al Regulamentului privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi, cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor de interes economic general, sunt autorizate de către Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 210 din 10.10.2006 şi reprezintă o practică ce se regăseşte în Uniunea Europeană, fiind în acord cu legislaţia comunitară.

Sperând ca informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Pentru comentarii şi întrebări suplimentare, domnul deputat Mircea Costache.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Eu, realmente, nu ştiu ce să cred, pentru că din cele câteva date furnizate de domnul secretar de stat, rezultă cu totul şi cu totul altceva decât din informaţiile pe care le deţinem noi, direct de la sursă. Şi anume, posed aici dosarul Termoelectrica, din care rezultă că unitatea are peste 2 miliarde de euro pierderi. Dânsul spune că actuala iniţiativă de reducere a unor datorii la producătorii de energie electrică ar fi o măsură compensatorie, nu înţeleg în compensare cu ce, în vederea privatizării.

Dacă noi acceptăm să astupăm cu miliarde de euro, 750 de milioane la această rundă, cele anterioare şi cele viitoare, dacă acceptăm să dotăm din bani publici cu un miliard de dolari fibră optică şi după aceea dăm pe nimic ROMTELECOM-ul, dacă acceptăm să scutim de datorii de miliarde şi după aceea să privatizăm pe nimic, dacă de la bugetul public, de pe spatele contribuabilului român care moare pe la cozi plătindu-şi datoriile, noi facem reduceri de acest gen, fără o fundamentare temeinică, aşa cum a rezultat, înseamnă că cineva este duşmanul pe faţă al economiei naţionale şi că nu vrea ca ţara sa să-şi revină vreodată.

Dacă dumneavoastră credeţi, domnule secretar de stat, că poate fi mulţumitor pentru un reprezentant în forul legislativ, aşa cum sunt de drept şi de fapt, care trebuie să ducă altora răspunsul şi mesajul dumneavoastră, dacă credeţi că poate fi mulţumitor, de exemplu un răspuns ca acesta, că energia electrică a înregistrat pierderi, datorită faptului că preţurile stabilite de ANRE, adică de unitatea de reglementare, adică de acea pârghie a statului care trebuie să stabilească preţul real de producţie al energiei, dacă ANRE-ul, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice a stabilit preţuri mai mici decât costurile de producţie, cine a trasat sarcină, ce fel de management a practicat agenţia, ce a făcut Guvernul sau ce au făcut guvernele? Agenţia aceea este atemporală, aspaţială şi undeva suspendată în slavă, nu are coordonare tehnică? Nu are responsabilitate, pentru că salariile la managerii din domeniul producţiei şi nu numai al producţiei şi la unitatea de reglementare sunt cu mult mai mari decât ale deputaţilor, senatorilor pe care îi încriminează instituţiile media în fiecare zi, pentru a le scădea credibilitatea în faţa populaţiei.

Spuneţi dumneavoastră senin: pentru că avem lipsuri, găuri de acoperit, pierderi, pentru că ANRE-ul a stabilit preţuri mai mici decât costurile de producţie.

Domnule, unii dintre noi suntem oameni de litere, dar nu suntem chiar atât de depăşiţi, încât să nu înţelegem lucrurile elementare şi în domeniul economic. Acestea nu sunt răspunsuri sau dumneavoastră deţineţi informaţii mai puţine decât noi şi asta este trist.

Eu v-am arătat un dosar numai de la Termoelectrica, unde pierderile sunt la peste 2 miliarde de euro la ora asta, dar pierderile înregistrează în România toţi producătorii de energie electrică. Singurii care înregistrează profituri sunt furnizorii privaţi şi nu vă dau eu lista furnizorilor privaţi, pentru că unii dintre ei se duc şi iau energie ieftină, chiar cu apostila unor instituţii ale statului şi cu intervenţii de la nivel înalt.

Înregistrează pierderi producţia, statul, cetăţeanul român, contribuabilul care trebuie să suporte şi aceste radieri de datorii pe care le anunţă ministerul dumneavoastră de 750 de milioane de euro acum, aşa, iar profiturile le înregistrează nişte furnizori Green Energy, Holding Energy, Beny, Alex, Vasile, Cucu SRL şi alţii, care nu produc, nu-şi asumă riscuri în contractele respective decât profituri. Ei exportă energie, ei preiau ieftin şi vând scump, ei au dreptul să facă profituri nelimitate, fără ca un guvern responsabil să ştie cât e marja de profit rezonabilă, cine trebuie să-şi asume alături de producători riscurile şi pierderile, numai contribuabilul român pe care îl împovăraţi dumneavoastră prin ştergeri repetate de datorii.

Eu mă opresc aici, pentru că nu vreau să insult liniştitele scaune goale din Parlamentul României care privesc nepăsătoare la probleme atât de importante, precum Dosarul "Energia" şi nu vreau nici să ridic în slavă la o cupolă, de asemenea, insensibilă la mesajul meu. O să mă opresc aici, astăzi, dar nu mă opresc aici cu astfel de probleme niciodată, că măgăria şi mârlănia trebuie să mai înceteze să mai insulte bunul simţ şi inteligenţa celor care mai gândesc şi mai simt româneşte.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, şi vă rog să mă scuzaţi.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul minorităţilor naţionale. Răspunsul este dat de domnul Istvan Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Istvan Tőke:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2374B, vă comunicăm următoarele: Agenţia Domeniilor Statului, în conformitate cu art.7 alin.(7) din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea agenţiilor domeniilor statului şi Legii nr.268, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, predă comisiilor locale prin protocol de predare-preluare terenurile cu destinaţie agricolă care fac obiectul retrocedării în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, în baza unei documentaţii înaintate de comisia judeţeană.

Conform Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi a Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite şi eliberarea titlurilor de proprietate au comisiile locale şi judeţene.

Referitor la solicitarea domnului inginer agronom Omer Erol privind aplicarea coeficienţilor de echivalare în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, conform legilor de fond funciar, prin coroborare cu prevederea titlului XI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, vă comunicăm faptul că Agenţia Domeniilor Statului nu are abilitarea legală să intervină în procesul de emitere a titlurilor de proprietate, ci doar să solicite aceste acte, în vederea întocmirii documentaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretat de stat, vă mulţumesc pentru răspunsul acordat şi am rugămintea, dacă se poate, să-mi oferiţi acest răspuns şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D. Interpelare referitoare la agricultura în afara Europei şi-l rog pe domnul secretar de stat Istvan Tőke de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să-i transmită răspunsul în scris.

Urmează interpelarea domnului deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, referitoare la încheierea de convenţii bilaterale, referitoare la posibilitatea plăţii contribuţiilor sociale şi în ţara de naţionalitate a navigatorilor membri ai Uniunii Europene. Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat efectuarea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la regula generală ca marinarul să fie supus legislaţiei statului sub al cărui pavilion navighează, prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1408/71 pentru aplicarea regimului de securitate socială lucrătorilor salariaţi şi lucrătorilor independenţi şi familiilor acestora care se deplasează în cadrul comunităţii.

Regulamentul Consiliului nr.1408 are drept scop protejarea, după cum ştiţi, a drepturilor de securitate socială a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. Regulamentul acesta stabileşte modalităţile de acordare a prestaţiilor în caz de boală, maternitate, accidente de muncă şi boli profesionale, pensii pentru limită de vârstă, invaliditate, urmaşi, ajutor de deces, indemnizaţii pentru şomaj, de asemenea, prestaţii familiale pentru copiii aflaţi în întreţinere, a titularilor de pensii şi orfani.

Regulamentul este direct aplicabil, după aderarea României acum la Uniunea Europeană. Principiile fundamentale ale acestui regulament, respectiv a coordonării sistemului de securitate socială, pe care se bazează regulamentul, sunt; aplicarea unei singure legislaţii, egalitatea de tratament, menţinerea drepturilor obţinute, respectiv exportul prestaţiilor de securitate socială, menţinerea drepturilor în curs de achiziţie, asta însemnând totalizarea perioadelor de asigurare.

Astfel, perioadele de asigurare realizate în România vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în alte state ale Uniunii Europene, iar perioadele de asigurare realizate în statele Uniunii Europene vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în România.

N-am să intru în foarte multe amănunte, însă trebuie să vă spun că pentru a putea încheia acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la prevederile regulamentului, pe care le aveţi în întregime în răspuns şi asupra cărora nu voi insista, acestea trebuie să fie în beneficiul lucrătorului.

Reprezentanţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au avut consultări la nivel de experţi cu reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Comisiei Europene, privind posibilitatea încheierii unor asemenea acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la aplicarea legislaţiei, aplicabile marinarilor români care lucrează la bordul navelor din statele membre ale Uniunii Europene şi în urma discuţiilor au rezultat următoarele aspecte.

Există un regulament care are anumite prevederi şi care trebuie respectat. Nu poate fi acceptată încheierea de acorduri bilaterale, care să modifice complet modul de aplicare a regulamentului, pentru că în cazul în care există consens, ar trebui modificat regulamentul. Poate fi însă acceptat ca pentru cazuri individuale să fie efectuate excepţii de la regulile generale, dacă aceasta este în interesul unei persoane sau a unei categorii de persoane. Statele membre ale Uniunii Europene nu agreează încheierea de acorduri bilaterale generale care să prevadă excepţii generale de la prevederile regulamentului.

Conform prevederilor art.17 a Regulamentului nr.1408, pot fi solicitate excepţii, dar este preferabil, spuneam, ca acestea să fie solicitate după analizarea situaţiei de la caz la caz, şi nu prin încheierea unor acorduri care să reglementeze toate cazurile, astfel încât o persoană care nu doreşte să i se aplice acordurile, excepţie de la regula generală, să poată să beneficieze de aplicarea regulilor generale ale regulamentului. Această abordare trebuie aplicată şi în situaţia specifică a marinarilor. Pot fi solicitate şi agreate excepţii individuale de la aplicarea regulamentului dacă situaţia specifică a marinarului respectiv o cere.

Astfel, pentru perioade mai scurte de 12 luni, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de regulament, un angajator din România poate să solicite ca angajatul să rămână supus legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care acesta îl trimite într-un stat al Uniunii Europene pentru a efectua o activitate pentru angajator.

Un lucrător care desfăşoară în mod obişnuit activitate independentă, pe teritoriul unui stat membru şi care prestează o muncă pe teritoriul unui alt stat membru, continuă să fie supus legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a acestei munci să nu depăşească 12 luni. Pot fi agreate orice altfel de excepţii individuale, dacă se dovedeşte că acestea sunt în beneficiul lucrătorului.

Pot să vă spun că Ministerul Muncii al Solidarităţii Sociale şi Familiei va continua să se consulte cu ministerele muncii şi, mă rog, organismele echivalente din alte state ale Uniunii Europene şi spaţiul economic european pentru a identifica posibilităţile prin care marinarii români ar putea rămâne asiguraţi în România, indiferent de pavilionul navei la bordul căreia sunt angajaţi.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt comentarii sau întrebări, domnule deputat?

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Regula nr.1408/71 atribuie ţărilor de pavilion de a colecta şi acoperi aceste contribuţii sociale, dar există şi excepţia de la regulă, în cazul acordurilor bilaterale.

Aceste acorduri există şi putem să depunem şi cred că Sindicatul Liber al Navigatorilor a depus asemenea exemple şi vorbim aici de alte state care au intrat înaintea noastră în Uniunea Europeană, vorbesc de Grupul celor 10, vorbesc de Polonia, vorbesc de Lituania, Estonia şi o dată ce un sindicat al unei categorii de muncă, în speţă, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut expres reglementarea acestor acorduri bilaterale, bineînţeles că este în sensul protejării forţei de muncă româneşti, a acestor marinari şi este în beneficiul acestora. Mai ales că este o perioadă de tranziţie şi ne pare rău că cei care au negociat aderarea României la Uniunea Europeană n-au avut în vedere existenţa unei asemenea perioade de tranziţie, de 2-3 până la 7 ani de zile.

Ştim cu toţii că aceşti operatori de nave, aceşti armatori din Uniunea Europeană angajau forţă de muncă din România sau din cadrul ţărilor din afara Uniunii Europene, tocmai pentru a reduce costurile cu forţa de muncă la bordul acestor nave. Faptul că România este membră a Uniunii Europene nu face altceva decât să ridice aceste costuri şi această forţă de muncă să nu mai fie atrăgătoare pentru unii dintre armatori.

Sindicatul Liber al Navigatorilor nu doreşte altceva decât să protejeze această forţă de muncă, aceşti marinari care şi-au găsit pentru moment locuri de muncă la bordul acestor nave, până când se va putea crea o anumită legătură mult mai stabilă între forţa de muncă din România în acest sector şi armatorii din Uniunea Europeană.

De aceea, eu aş dori să subliniez necesitatea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei de a continua să se consulte cu Sindicatul Liber al Navigatorilor, să ştiţi că nu toate celelalte ministere doresc, din ţările din Uniunea Europeană, asemenea acorduri, pentru că şi dânşii vor să-şi protejeze, la rândul lor, forţa de muncă din acele ţări, cetăţenii din acele ţări, dar cred că este cazul să reuşim să găsim portiţe la legislaţia europeană, astfel încât, într-adevăr, să putem să-i ajutăm pe marinarii români.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai interveniţi, domnule secretar de stat? Nu.

Figurez şi eu pe lista colegilor parlamentari care doresc să primească răspunsuri la interpelări astăzi. Este vorba de interpelare, referitoare la necesitatea adoptării Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din România. Interpelarea a fost adresată atât Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cât şi Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Îi rog pe domnii secretari de stat Cătălin Ionel Dănilă, respectiv domnul Alexandros Galiatatos să-mi transmită răspunsul în scris. Şi vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Răspunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Doamna preşedinte.

În conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la 2 mai 1966, fiecare parte contractantă poate să desemneze mai multe companii aeriene pentru a opera curse aeriene regulate între cele două ţări. Partea română, reprezentată de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, a desemnat companiile TAROM şi Blu Air să opereze servicii aeriene regulate între România şi Turcia.

În prezent, Compania TAROM efectuează zilnic zboruri regulate pe ruta Bucureşti-Istanbul. Compania Blu Air nu a luat încă o decizie cu privire la începerea operării la Istambul.

În urma consultării transportatorilor aerieni români care operează curse regulate, a reieşit că aceştia nu intenţionează să efectueze în viitorul apropiat zboruri regulate pe ruta Constanţa- Istanbul, datorită potenţialului redus al pieţei de a furniza trafic pentru curse aeriene regulate.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va urmări în continuare oportunităţile de lărgire a cooperării româno-turce în domeniul aviaţiei civile şi va sprijini orice iniţiativă de extindere pe noi rute a serviciilor aeriene regulate dintre România şi Turcia.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, pentru comentarii suplimentare, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Consider că ideea trebuie să-şi găsească totuşi o rezolvare favorabilă, pentru că în judeţul Constanţa îşi desfăşoară activitatea foarte mulţi oameni de afaceri turci, dar trăieşte şi o importantă comunitate turco-tătară. Cred că pe viitor totuşi se poate reglementa această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot domnul secretar de stat Alexandros Galiaţatos din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, va da răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. referitor la monitorizarea performanţelor actuale ale pilotajului şi măsuri pentru impunerea unui nivel de calitate al serviciilor.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă preşedinte,

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului urmăreşte modul de desfăşurare a serviciului public portuar de pilotaj. Astfel, trimestrial, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa prezintă Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului un raport cu privire la derularea contractelor de concesiune a serviciului public portuar de pilotaj, atât din punct de vedere financiar, cât şi al prestării activităţii de pilotaj, la acest capitol, precizându-se evenimentele înregistrate în perioada analizată.

Nu există un studiu comparativ referitor la performanţele activităţii de pilotaj înainte de a fi concesionată şi în momentul actual. Dar, aşa cum s-a răspuns şi în interpelarea din data de 23 ianuarie 2006, în urma analizei referitoare la modul de derulare a activităţii de pilotaj în porturile româneşti, situaţia manevrelor şi a evenimentelor de navigaţie se prezintă astfel: dacă în 1997, la un număr de 8472 de manevre, numărul de evenimente era de 23, într-un procent de 0,27%, s-a ajuns ca în 2006 la un număr de 13.328 de manevre, numărul evenimentelor s-a redus la un procent de 0,06%. Toate evenimentele de navigaţie au avut ca rezultat coliziuni uşoare între nave sau între nave şi infrastructura portuară.

În urma acestor accidente, nu s-au produs pagube materiale mari şi nu au fost persoane accidentate grav sau victime omeneşti.

Având în vedere cele menţionate, se poate concluziona că activitatea de pilotaj în apele naţionale se desfăşoară în condiţii de siguranţă, iar în ultimii ani numărul evenimentelor a scăzut.

Pentru buna desfăşurare a activităţii de pilotaj, în condiţii de siguranţă, enumerăm următoarele măsuri: balizarea şenalelor de acces în port, cât şi a pericolelor izolate; verificarea zilnică şi întreţinerea mijloacelor de semnalizare acustice, luminoase pentru asigurarea pilotajului şi manevrarea navelor în condiţii de siguranţă, menţinerea adâncimii pe şenalele de acces, cât şi în bazinele aferente danelor de acostare şi operare, la cote de siguranţă; continuarea programului de dragaj în interiorul portului, pentru asigurarea unor condiţii normale de manevră.

Lunar, se întocmesc hărţi cu adâncimile reale, pe şenalele de acces la bazinele portului, comunicarea făcându-se de către autoritatea navală română companiilor de pilotaj.

Informarea cu avize către companiile de pilotaj asupra lucrărilor hidrotehnice programate în vederea înlăturării riscurilor evenimentelor de navigaţie.

Caietul de sarcini al concesiunii serviciului public de pilotaj al navelor în porturile maritime româneşti aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.67 din 13.03.2000, precizează că serviciul public portuar de pilotaj al navelor maritime în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia este destinat să asigure condiţiile de siguranţă a navigaţiei şi a portului.

La capitolul I art.4 alin.(3) din Caietul de sarcini al concesiunii se precizează că prima cerinţă obligatorie pentru concesionar este să aibă o experienţă semnificativă în activitatea de pilotaj. În acest sens, participanţii la licitaţie au completat Anexa nr.5 a caietului de sarcini.

Printre cerinţe precizăm obligaţia de a dispune de o dotare minimă corespunzătoare: pilotine, şalupe, radiotelefoane, conform Anexei nr.7, personal cu experienţă, piloţi.

De asemenea, acest personal să fie brevetat de autoritatea română competentă, Anexa nr.8; coordonarea activităţii piloţilor să fie asigurată de un pilot şef a cărui vechime în activitatea de pilotaj să fie de minim cinci ani.

O altă cerinţă obligă pilotul ofertant să aibă o permanentă preocupare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a piloţilor stagiari şi a întregului personal angajat.

Toate aceste cerinţe vizează desfăşurarea în condiţii de siguranţă a serviciului de pilotaj nave maritime.

Prin contractul de concesiune perfectat, după adjudecarea prestării acestui serviciu, deci prin licitaţie, este precizată obligaţia concesionarului de a îmbunătăţi calitatea serviciului public portuar de pilotaj prin măsuri organizatorice şi de instruire a personalului de specialitate.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii sau întrebări suplimentare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare şi cu siguranţă ar fi făcut faţă şi unei funcţii la Institutul de Statistică pentru că ceea ce doresc eu este să se aplece cu mai multă profunzime asupra problematicilor, pentru că monitorizarea nu înseamnă o simplă statistică, ci cu toţii ne dorim ca aceste accidente să nu se repete. Pentru că, dacă observăm cauzele care au dus la... sau motivele pentru care... sau condiţiile în care s-au produs aceste accidente în marea lor parte sunt asemănătoare şi ele au şi un caracter repetativ.

Nu aş vrea aici să intrăm într-o polemică referitoare la calitatea managementului, unde spune că fiecare poate să greşească o singură dată, dar în momentul în care greşeala se repetă, cauzele nu sunt înlăturate, înseamnă că vorbim de altceva şi putem să spunem chiar de prostie în acest caz.

Nu cred că trebuie să lăsăm la nivelul unei societăţi comerciale, până la urmă, să-şi rezolve această problemă din punct de vedere organizatoric, pe când ministerul ar trebui să aibă... autoritatea de resort ar trebui să se preocupe, şi din analiza acestor accidente să tragă învăţăminte, astfel încât să modifice cerinţele pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete.

Nu trebuie să subliniem aici că, într-adevăr, portul, poate infrastructura nu are de suferit, dar procesul comercial economic al unei nave este întrerupt şi sunt foarte multe cazuri când navele vin de fapt să înceapă o operaţiune comercială şi trebuie să tragă pe dreapta şi să aibă o perioadă de timp mort, când ele trebuie să se repare.

Chiar la televizor, şi putea să urmărească şi cred că o ţară întreagă a văzut o navă care a venit să încarce grâne şi a avut o spărtură în bordaj. Bineînţeles, portul, infrastructura n-au avut de suferit. Vreau să vă spun că acea navă trebuie să stea câteva zile foarte bune să se repare, bani pe care nu-i plăteşte nimeni şi chiar dacă nava este asigurată, armatorul are o pierdere care nu este recuperată.

Mulţumesc încă o dată domnului secretar de stat şi am rugămintea dacă se poate să se aplece mai mult asupra acestei probleme.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, închei şedinţa de astăzi consacrată interpelărilor, răspunsurilor la interpelările orale.

Vă doresc tuturor o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.